22 DE ANI DE CAMATARIE

În vreme ce PSD îl hăituieşte pe Geoană, PDL îl dă afară pe Oajdea, Crin îşi exercită mandatul de teleparlamentar, iar DNA dezleagă iţele şpăgilor înnodate de primarul Apostu de la Cluj, România primeşte, în sfârşit, o lege pe care o aştepta de 22 de ani.

 Adoptată pe 18 octombrie de Camera Deputaţilor (după ce fusese respinsă de Senat) şi promulgată pe 15 noiembrie de preşedintele Băsescu, „Legea cămătăriei" este oglinda fidelă a României postcomuniste: aveam nevoie de ea la începutul anului 1990, dar a venit abia spre sfârşitul lui 2011.

De fapt, se numeşte Legea privind interzicerea activităţii de cămătărie, pentru că rostul ei este să pună stop unui fenomen care a stat la baza constituirii lumii interlope. Actul normativ prevede că activitatea de cămătărie se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi a fost iniţiat de parlamentari ai PDL şi ai minorităţilor naţionale. Textul legislativ defineşte cămătarul ca fiind „persoana care dă împrumuturi băneşti în schimbul unei camete".

Orice Parlament responsabil ar fi legiferat cu prioritate această plagă socială, devenită în timp pârghie infracţională. Dar senatorii şi deputaţii României au avut alte preocupări.

Timp de 22 de ani, zeci de mii de români au fost atraşi în cursă de „bancherii" interlopi, au luat bani împrumut şi s-au trezit că pentru 1.000 de lei trebuie să dea înapoi 10.000 de euro. Pe unii i-a împins în păcat disperarea, pe alţii - prostia. Şi unii, şi alţii au fost victime sigure în ghearele unor nemernici fără milă.

Aici trebuia să intervină statul pentru a reglementa o situaţie periculoasă, în care pepiniera de infractori se dezvolta pe seama nenorocirii unor compatrioţi. Dar statul n-a mişcat un deget, nici măcar atunci când presa a scos la lumină cazuri cutremurătoare. Impotenţa statului a mirosit de la bun început a complicitate cu infractorii, mai ales când procurori sau poliţişti aflaţi în poziţii-cheie au fost dovediţi a fi pe mână cu cămătarii.

22 de ani e mai mult decât majoratul unui om. Atât au fost nevoiţi să aştepte românii pentru ca aleşii lor să le dea o lege indispensabilă. Cetăţenii acestei ţări, dintre care unii trăiau cu spaima că vin cămătarii şi îi lasă fără casă, fără o mână sau fără un picior, au mers în acest timp la vreo zece rânduri de votări. Preşedinte, Parlament, Primărie, iar Preşedinte, iar Parlament, iar Primărie... Referendum, suspendare, din nou referendum... Au pus şi au dat jos preşedinţi (Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu), prim-miniştri (Petre Roman, Theodor Stolojan, Nicolae Văcăroiu, Victor Ciorbea, Radu Vasile, Mugur Isărescu, Adrian Năstase, Călin Popescu-Tăriceanu, Emil Boc) şi diverşi şefi de Camere parlamentare. Toţi cei de mai sus puteau mişca lucrurile astfel încât românii să fi avut mai de mult o lege a cămătăriei. Fiecare are partea lui de vinovăţie - mai mică sau mai mare - faţă de cetăţenii care au simţit tăişul ascuţit al sabiei cămătarului!
AUTOR GRIGORE CARTIANU
SURSA ADEVARUL 

DEPUTATUL SAVU SI-A LUNGIT PROCESUL PANA LA PRESCRIERE

Vasile Savu a fost condamnat, în iulie 2010, la trei ani de închisoare cu executare, după patru ani de procese, însă până la apel faptele sale s-au prescris. El a tocat banii minerilor în excursii exotice. Condamnat de două instanţe, Vasile Savu, fost parlamentar şi şef al ortacilor, şi-a prelungit procesul până a scăpat. De la fond până la recurs a avut nu mai puţin de 47 de termene.

Vasile Savu (51 de ani) a fost condamnat de Judecătoria Sectorului 1, la 10 februarie anul trecut, pentru corupţie la trei ani de închisoare cu suspendare. Aceeaşi instanţă a decis ca Savu să plătească 50.000 de euro. Fost deputat între 2000 şi 2004 din partea Asociaţiei Macedonenilor din România, Vasile Savu a fost trimis în judecată de către DNA în anul 2006.
Procurorii anticorupţie au arătat că acesta s-a plimbat în Africa de Sud, în SUA (Las Vegas şi New York), în Elveţia, în Austria şi în Italia pe cheltuiala Ligii Sindicatelor Miniere din Valea Jiului şi a Confederaţiei Sindicatelor Miniere din România. La 13 iulie 2010, Tribunalul Bucureşti a menţinut pedeapsa de trei ani pe numele lui Savu, însă nu cu suspendare, ci cu executare. Dosarul a ajuns la Curtea de Apel Bucureşti, unde judecătorii au constatat cu o zi înainte de Paşte, la 22 aprilie, încetarea procesului, pe motiv că faptele s-au prescris.

Cele 47 de termene salvatoare

Curtea de Apel Bucureşti a decis definitiv încetarea procesului penal, întrucât a intervenit prescripţia specială a răspunderii penale. Magistraţii au lăsat nesoluţionată  acţiunea Ligii Sindicatelor Miniere din Valea Jiului, prin care ortacii îşi cereau banii înapoi. Vasile Savu a fost trimis în judecată pentru fapte de corupţie la 10 mai 2006. Timp de aproape cinci ani, nu mai puţin de 47 de termene de judecată, cauza a  fost blocată pe rolul acestei instanţe. Avocaţii lui Savu au ridicat excepţii privind vicii de procedură ale anchetei, au trimis dosarul la Curtea Constituţională, dar şi la Tribunal, pentru ridicarea interdicţiei de a părăsi ţara sau ridicarea sechestrului asigurator pus de DNA.

Motiv hilar: nu a existat plângere prealabilă

Curtea de Apel Bucureşti a decis, la 22 aprilie 2011, încetarea procesului penal. Instanţa a schimbat încadrarea unor fapte, pentru care a fost trimis în judecată Savu, în infracţiuni mai blânde: din abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în fapte săvârşite de alţi funcţionari. Judecătorii au mai constatat că partea vătămată, Confederaţia Sindicatelor Miniere din România, nu ar fi făcut o plângere prealabilă. Numai că, în cazul infracţiunilor de corupţie, DNA se poate autosesiza din oficiu, aşa cum a fost şi în acest caz.

Viaţă de huzur în jurul lumii

În perioada 2002-2003, fostul deputat Vasile Savu a decontat peste 1,5 milioane de lei, bani pe care i-a „aruncat" pe distracţiile sale în mai multe ţări ale lumii. Fostul parlamentar ducea o viaţă de huzur şi pe plaiurile mioritice. El a cerut 10.000 de lei pentru protocol, dar în final din această sumă şi-a achiziţionat un telefon mobil, ceasuri, parfumuri, băuturi fine şi haine de firmă.Vasile Savu a găsit o modalitate de a-şi creşte veniturile decontându-şi convorbirile telefonice în două locuri - la Parlament şi la Liga Sindicatelor Miniere.

Minerii trebuie să-şi recupereze singuri banii

Judecătoria Sectorului 1 şi Tribunalul Bucureşti au apreciat, anul trecut, că Vasile Savu a profitat de funcţiile sale şi a cheltuit cu rea-credinţă banii ortacilor, condamnându-l la trei ani de închisoare cu suspendare şi, respectiv, la trei ani cu executare. Fostul parlamentar a atacat decizia la Curtea de Apel Bucureşti.

Totodată, magistraţii au menţinut sechestrul instituit de DNA pe două apartamente din Petroşani aparţinând fostului parlamentar şi achitarea de către acesta a pagubelor produse - de aproape 50.000 de euro - Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului şi Confederaţiei Sindicatelor Miniere. Acum, singura soluţie de recuperare a banilor este deschiderea unui proces civil. Vasile Savu a negat săvârşirea faptelor atât la DNA, cât şi în faţa instanţei.

În deplasare, cu iubita

Fostul deputat a fost atent şi cu concubina sa, astfel că nu a „exclus-o" de la deplasările din străinătate. Ea l-a însoţit pe Savu în Italia, la Roma, de asemenea, pe banii Sindicatelor Miniere.

Aventura americană şi cea africană

Vasile Savu şi-a decontat chiar şi vizitele la cazinourile din New York şi din Las Vegas. Savu a motivat că nu ştia limba engleză şi nu a ştiut că bonurile pe care le-a decontat erau de la caziouri. El a cumpărat şi 10 biletele, în valoare de 100 de dolari, pentru intrare la Planet Hollywood - Times Square, la mai multe muzee şi în parcurile de distracţii din SUA. El a decontat chiar şi 20 de dolari pentru vizitarea „Eiffel Rower Experience".

Numai pentru a participa la un congres, organizat în perioada 16 februarie - 25 februarie 2002, în Africa de Sud, fostul boss al Sindicatelor Miniere a luat din banii instituţiei un avans de 8.000 de lei, deşi toate cheltuielile necesare pentru eveniment erau achitate. La congresul din Africa de Sud au participat trei persoane din sindicat, printre care şi Savu - autopropus. Cheltuielile decontate doar de către Vasile Savu, la sindicat, pentru deplasarea în Africa s-au ridicat la aproape 28.000 de lei.
SURSA ADEVARUL

DE CE FAC PARLAMENTARII FACULTATE

„Am luat facultatea ca un hobby" sau „îmi era la îndemână să merg la acea universitate". Cu astfel de argumente, unii deputaţi tineri din România explică de ce au ales să se înscrie la o anumită instituţie de învăţământ. Astfel, două treimi dintre tinerii noştri parlamentari au ajuns să urmeze universităţi considerate mediocre sau foarte slabe, potrivit criteriilor internaţionale.
În România există 52 de deputaţi care au mai puţin de 40 de ani. Aceştia fac parte din primele generaţii care nu s-au format în sistemul universitar comunist, putând fi consideraţi tinerele speranţe politice ale României. Din păcate însă, pregătirea lor academică nu este un atu în favoarea acestei teorii. În lumea liberă de după Revoluţie, majoritatea tinerilor politicieni au preferat să frecventeze universităţi modeste şi chiar foarte slabe. Comparând topul instituţiilor de învăţământ din România, realizat de Ad-Astra, o respectabilă asociaţie a cercetătorilor români, cu instituţiile de în-văţământ urmate de deputaţii tineri aflăm următoarele concluzii:

>>27 din parlamentarii tineri (65%) au urmat instituţii de învăţământ autohtone din jumătatea de jos a clasamentului universităţilor.

>>22 dintre „aleşi" (52%) au terminat facultăţi aflate pe ultimele poziţii ale topului. Acestea sunt, în majoritatea lor, universităţi particulare care, în ultimii ani, s-au aflat în mijlocul unor diverse scandaluri sau suspiciuni.

>>doar 9 deputaţi tineri (21%) au urmat universităţi clasate în primul sfert al topului.
Trebuie menţionat că 10 deputaţi nu au putut fi monito-rizaţi deoarece aveau CV-uri incomplete sau studiile urmate erau descrise evaziv.

„Nu mai ştiu de ce m-am dus la Drept"

Studiul realizat de Ad-Astra a ierarhizat 49 de universităţi româneşti pe baza numărului de articole ştiinţifice indexate de ISI Web of Science, o instanţă internaţională care este luată ca referinţă de lumea ştiinţifică de pe planetă. Nu este contestată nici de deputatul PSD Robert Negoiţă care spune că nu a stat pe gânduri atunci când a ales o universitate deoarece „sistemul universitar românesc este foarte slab şi eu nu pun nici un preţ pe el. Nu am o argumentaţie mult prea solidă pentru alegerea făcută. Am mers la universităţile pe care le-am avut mai la îndemână. La specializarea «Economia Turismului» era şi cumnata mea acolo, cu un an mai devreme, iar la Drept nu mai ştiu de ce m-am dus. Atunci când eram om de afaceri am angajat deopotrivă ab-solvenţi de învăţământ de stat ca şi de privat şi nu am văzut nici o diferenţă", ne-a precizat Negoiţă. Deputatul PSD a urmat Universitatea Bioterra, inexistentă în clasamentul Ad Astra.

„A fost ca un hobby de după-amiază"

Deputatul Petru Gabriel Vlase a intrat la Politehnică în 1989, unde a învins o concurenţă acerbă: 7 pe un loc. „În 2005, alături de un grup de colegi deputaţi am decis să aprofundăm Dreptul şi ne-am înscris la Spiru Haret", spune Vlase. Universitatea a fost implicată, în 2009, într-un imens scandal legat de modul de acordare a diplomelor de licenţă, ministrul Educaţiei luând în calcul desfiinţarea instituţiei de învăţământ. Cum explică totuşi deputatul alegerea făcută? „A fost o treabă de comoditate. Ţinând cont că nu mi-am propus să profesez vreodată, am făcut universitatea ca pe un hobby de după-amiază. Cred că am terminat la distanţă. Adică mergeam când şi când şi apoi dădeam examen."
Tot Universitatea „Spiru Haret" a fost urmată şi de deputatul PDL Cătălin Buhăianu, care absolvise anterior Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din Bacău. „Nu m-am gândit că e vorba de o universitate privată pentru că există universităţi private peste cele de stat. Ştiu că au mai fost excese, cazuri în care au fost vândute diplome pe bani sau tineri care poate nu meritau să termine şcoala, dar astea sunt accidente", ne-a explicat parlamentarul.
Spiru Haret ocupa locul 49 în clasamentul întocmit de Ad-Astra în ierarhia universităţilor româneşti. La acea dată, nici o universitate din România nu se afla în top 500 al univer-sităţilor din întreaga lume.

„Suntem obişnuiţi să denigrăm lucrurile bune"

La Universitatea „Titu Maiorescu", aflată pe locul 48, au studiat trei deputaţi. Unul dintre ei, liberalul Diana Tuşa a terminat Dreptul şi crede că „e relevant fiecare ce învaţă şi dacă învaţă. Pe vremea mea se făcea carte, nu ştiu cum e acum." Spune că a optat pentru o universitate particulară deoarece trebuia să lucreze pentru a se întreţine, iar programul unei universităţi de stat nu îi permitea acest lucru. Explicaţia pare curioasă dat fiind că universităţile private au locuri plătite, exclusiv cu taxă.
Adrian Mocanu, deputat PSD, a studiat la Academia de Studii Economice, aflată abia pe locul 42 în studiul Ad Astra, deoarece cele 847 de cadre didactice publicaseră, în 2007, doar 70 de articole ISI. Ulterior, a urmat Dreptul la „Titu Maiorescu". „Nu cred că o universitate precum «Titu Maiorescu» sau ASE pot fi vreodată pe locul 48 sau 42 ca producţie ştiinţifică. Dar noi, învăţaţi să dăm în tot ceea ce e bun şi românesc, ne denigrăm şi universităţile. În Germania sau Austria nu cred că îşi vorbesc de rău universităţile."
SURSA ROMANIA LIBERA

CUM SA FACI UN PARLAMENTAR SA LUCREZE PENTRU TINE

Cu un pumn de bani poţi să ai propriul grup parlamentar.
Poţi să-i foloseşti pe aleşi cum crezi de cuviinţă: să-ţi aranjeze întâlniri, să deschidă uşi, în general, să-şi folosească relaţiile şi influenţa pentru prosperitatea afacerilor tale. Din acest punct de vedere, România este o ţară ieftină.
Deputatul PDL Iosif Blaga s-a umplut de ridicol după ce a dat curs propunerii-capcană, venită din partea unui ziarist incognito RL, de a-i facilita unui fond de investiţii arab (fictiv) cumpărarea unor terenuri valoroase în România. Parlamentarul nu a avut nici o reţinere de a se întâlni cu „investitorii" şi a discuta termenii afacerii, inclusiv forma în care-şi va primi recompensa: „nu comision, că e periculos", ci mai degrabă o rentă viageră. Dovadă de spirit practic, ce-i drept, pentru că banii cum vin aşa se duc, pe când renta este, după cum îi spune şi numele, pe viaţă.

Deputatul Blaga nu este însă un caz izolat: aproape un sfert din Parlament a căzut în capcana RL şi a răspuns pozitiv propunerii investitorilor arabi, venită prin SMS, de a discuta (cel puţin) posibilitatea încheierii unei afaceri. Asta, chiar dacă legea îi obligă explicit pe aleşi să se ţină departe de afaceri pe perioada mandatului.
Experimentul realizat de RL nu ridică însă neapărat o problemă de ilegalitate. De altfel, deputatul hunedorean Iosif Blaga - de care cu siguranţă au auzit puţini cititori până acum - nici nu este cunoscut ca vreun exponent al corupţiei la nivel înalt.
Păţania sa nu va stârni astăzi decât, cel mult, hohote de râs din partea multora dintre mai versaţii săi colegi de Parlament, obişnuiţi cu tunurile adevărate, nu cu firimiturile lăsate de investitori necunoscuţi.
Cazul deputatului Blaga dovedeşte în primul rând cât de limitat este orizontul politic al multora dintre politicienii pe care i-am ales să ne reprezinte. Oricâte legi şi criterii de integritate s-ar adopta pentru curăţenia clasei politice, acestea nu vor da rezultate dacă politicienii nu sunt convinşi că mai întâi trebuie să-şi schimbe aşteptările faţă de ei înşişi.

Orice interdicţie adoptată în acest sens este inutilă atâta vreme cât politicienii nu ştiu că, într-o lume civilizată, de la înălţimea staturii de demnitar al statului nu poţi coborî până la stadiul în care să ceri unui cetăţean (pe care l-ai văzut pentru prima dată în viaţă) o rentă viageră în schimbul influenţei şi conexiunilor pe care le ai într-un anumit domeniu. Aceste calităţi, de care te bucuri la un moment dat, pur şi simplu nu pot fi vândute oricărui om de afaceri care-ţi bate la poartă. Influenţa şi conexiunile tale aparţin, pe perioada mandatului, oamenilor care te-au ales şi pe care-i reprezinţi.

În al doilea rând, degeaba dai o lege care să interzică afacerile pe perioada mandatului atâta vreme cât tu nu eşti convins că un astfel de act normativ nu are menirea să-ţi îngrădească libertatea, ci mai degrabă să-ţi protejeze onoarea de demnitar al statului. Nu poţi cere respect doar pentru că o dată cu funcţia primeşti maşină de serviciu, şofer, cabinet şi consilieri personali. Te poţi ridica însă la înălţimea funcţiei dacă ştii cum să eviţi situaţiile jenante de genul celei în care te pune un om de afaceri care vrea să se folosească de funcţia ta pentru a-şi spori averea.

În al treilea rând, nu putem să nu remarcăm şi infantilitatea parlamentarilor români care au dat curs invitaţiei investitorului arab: acum, pe bune, ce propunere serioasă de afaceri vine printr-un SMS?
AUTOR GABRIEL BEJAN
SURSA: ROMANIA LIBERA

SOLIDARITATE PARLAMENTARA PENALA

Daca ma gandesc la declaratiile date de parlamentarii PDL si celor din opozitie, astazi gangsterul de cartier, Dan Pasat nu ar mai fii beneficiat de imunitate parlamentara. Desi deputatul PDL, Gelu Visan anunta in emisiunea moderata de Radu Moraru, ca in acest caz portocalii vor vota cu bilele la vedere, pentru a nu mai fii confuzii precum in cazul Ridzi, in seara de 7 februarie, la vot pe 8 februarie, a fost vot secret. Nu ma surprinde. Nu a fost vot in Parlament, pe tema ridicarii imunitatii cuiva indiferent de partid cu bilele la vedere. Aceasta este tactica adoptata de parlamentari pentru a reusi sa-si scape colegul penal, indiferent de culoare si sa apara basma curata la televiziune sustinand ca ei personal a votat in favoarea justitiei. Imi aduc aminte cazul Voicu. Votul a fost secret si jupanul justitiei, era sa scape la mustata de bulau. Ghinionul lui a fost ca atunci partidul dorea o schimbare la fata prin ungerea lui Victor Ponta in functia de presedinte, si l-au lasat din brate la vot. Au fost destui portocalii si liberali care au votat impotriva arestarii in acel caz de rasunet, cu ecou greu si-n magistratura romana.

Revenind la cazul mucosului PDL, Dan Pasat, nu arunc vina pe coalitia aflata la putere. In marea lor majoritate au votat pentru ridicarea imunitatii inculpatului. Faptul ca nu au reusit sa-si asigure prin prezenta o majoritate si sa voteze toti cu bilele la vedere arestarea lui Pasat ma lasa rece. Votul majoritar pozitiv arestarii era obligatoriu sa vina din opozitie. Ii pot condamna pe cei 34 care au votat impotriva arestarii, care probabil sunt la fel de penali ca si inculpatul. Stim cu totii ca nu exista partid sau alianta politica imaculata. Toate au cateva pete negre in componenta.

Este de condamnat si infierat, reactia opozitiei in acest caz. Indivizii au fost prezenti pentru a se realiza cvorumul dar s-au abtinut de la vot. Au dorit sa arate poporului cum isi salveaza puterea penalii. Asta-i placa, pe care o recita la televiziunile moguliste. Insa impreuna cu deontologii de serviciu omit sa aduca la cunostinta cetateanului ca prezenta lor in sala, urmata de absenta de la urne, inseamna un vot indirect dat in favoarea inculpatului. Intelege cineva nebunia asta? Cum poti tu parlamentar de opozitie zi de zi sa-mi vorbesti de penalul Pasat, aparat de PDL, iar cand ai ocazia sa-l  trimiti pe acest borfas in fata legii te abtii?

Astazi, opozitia degeaba incearca sa arunce piatra-n curtea puterii. Piatra penala se afla-n curtea lor. Daca in coalitia guvernamentala gasim 34 de pete negre penale, gasim o opozitie plina de pete negre, penale. Nici un opozabil care zbiara ca puterea face scut impotriva justitiei, nu a votat pozitiv pentru arestarea lui Dan Pasat, desi avea ocazia sa-si satisfaca dorinta vazandu-l pe mucosul portocaliu fara imunitate parlamentara. Au fost constienti ca prin absenteismul din fata urnelor il vor scapa de lanturi pe Pasat. Cu borfasul liber, opozitia poate  rasufla usurata. Impreuna cu deontologii de serviciu de la curtea mogulilor, pot sustine in continuare textele referitore la stat politienesc, dosare instrumentate politice, obstructionarea justitiei cand este cazul unui parlamentar aflat la putere.

As mai sublinia un mesaj transmis penalilor puterii. Aruncati-va din barca marinarului fara frica, va pescuim noi. Cine are probleme cu justitia are nevoie de opozitie pentru a scapa de belele. Ramand in barca condusa de Basescu, risca sa se izbeasca de ghetarul plutitor, intitulat justitie. Sustinuand regimul Basescu, nu poti pune capul seara linistit pe perna. Traiesti cu frica. Dimineata indiferent ca esti la putere sau in opozitie, e posibil sa te trezesti cu mascatii in casa. Tradeaza, vino alaturi de noi! Daca punem laba pe putere, dormi linistit.Veghem si votam noi pentru tine.