In ultimul timp, pe subiectul tensionat din Libia, am asistat la tot felul de tampenii servite de trusturile de manipulare, controlate de partidele din opozitie. Pana aseara, toata ziua, deontologii se intrebau de ce tace Basescu, care este pozitia oficiala a Romaniei, de ce tremuram cu arma-n mana si nu stim sa o folosim. Marele CTP era ingrijorat ca presedintele distrunge prin aceasta amanare de a da un raspuns oficial, relatia diplomatica cu SUA, dand cu piciorul in toate eforturile diplomatice facute de Romania in ultimii ani de a avea o relatie diplomatica corecta cu Casa Alba.
Altii l-au mitraliat pe Basescu ca la ultimul summit european, nu a fost deacord si la contrat pe Nicolas Sarkozy pe tema bombardarii Libiei. Dupa mintea lor, diplomatia romana, trebuie sa fie mereu pres in fata marilor forte occidentale, sa pupe si sa linga mereu undeva alt stat ca asa da bine. Suntem mici, trebuie sa-i pupam in fund pe toti, sa nu degeneram tensiuni cu partenerii europeni. Romania nu trebuie sa aiba puncte de vedere pe plan international, trebuie sa ramana mereu oaia care sa alerga mereu dupa turma, sa nu se piarda. Dupa mintea lor, pe langa avioane, Basescu trebuia sa fie mai cu mot, si sa trimita trupe terestre sa-l atace la baioneta pe Gaddafi. Unii au vazut in acest gest, o razbunare marca Traian Basescu ca presedintele Frantei nu ne-a primit in spatiul Schengen. Mda, Basescu nu uita si nu iarta sa-si plateasca politele. Perversa de pe Targul Ocna, dom'le.
In timp ce marii experti in politica externa nu pricepeau pozitia Romaniei, Traian Basescu a fost foarte transant pe aceasta tema. Daca Franta si aliatii au interes in Libia, este problema lor. In momentul de fata problemele interne ale Libiei,sunt doar a libienilor. Este revolutia lor nu a noastra. Mai mult decat sa condamne gestul de a trage in propiul popor, al colonelului Gaddafi, si sa se delimiteze de acest personaj nociv, Traian Basescu nu avea ce sa faca, si nu era indicat sa faca mai mult. Romania nu poate, si nici nu vrea sa intervina militar in Libia, decat in cazul in care aceasta actiune militara este preluata de NATO. In momentul in care NATO decide sa intervina militar in Libia, nu are nici un sens sa fii gica-contra pe acest subiect.
Astazi am ramas gura-casca, cand prin unele ziare am vazut stiri de genul ca Romania prin fregata Regele Ferdinand, a intrat in razboi cu Libia. Tre' sa fii un ziarist tampit sa vii cu acest gen de articole in redactie, si sa le publici. Romania, impreuna cu ceilalti membri NATO, are o misiune de a asigura embargoul pus pe armament Libiei. Frectie pe picior de lemn, cine dracu are curaj sa-l aprovizione cu armament pe mare, pe Gaddafi. Echipajul de pe fregata, va fi intr-o croaziera, nu va incerca nimeni sa treaca cu armament spre Libia pe cai maritime. Un alt factor extrem de important pe care majoritatea il omit, misiunea va incepe peste o luna de zile. Pana atunci se pot intampla multe. E timp berechet ca dictatorul libian sa cada sau Sarkozy sa si-o ia in freza, si sa renunte sa lupte pentru drepturile cetatenilor libieni. Din punctul meu de vedere pana ridica ai nostri ancora din port, razboiul se termina. Pe asta mizeaza si Basescu, cand a cerut ragaz, o luna de zile sa pregateasca fregata pentru aceasta misiune.
Un comentariu:
Tano, ziceau unii ca s-ar putea si ca fregata aia s-o dea in bara, adica sa captureze ceva arme care se indreptau catre "insurgenti". :)
Trimiteți un comentariu