La Covasna, Traian Basescu pe langa indemnul, la bagat plugul in bucatica de pamant din spatele casei, a reintrodus pe ordinea de zi a vietii politice romanesti, o chestiune mai veche. Reviziuirea sau schimbarea constitutiei. Asa aflam de ce a fost retras presedintele in ultimul timp, disparand total din raza presei. Impreuna cu specialistii domnia sa a lucrat la proiectul noii constitutii. Dupa Paste, proiectul apare pe bancile Parlamentului. Asa ca marinarul, respecta doleantele poporului stabilite in urma referendumului organizat in primul tur de scrutin prezidential. In proiect avem Parlament unicameral si 300 de parlamentari. Asta a votat poporul, dorinta trebuie respectata. In democratie jocurile se fac in functie de majoritate.Bine sau rau, majoritatea decide.
Readucand in fata opiniei publice dupa un an si cateva luni, vechiurile slogane ''de ce le e frica nu scapa'' si ''clasa politica trebuie sa se reformeze'' si fiind sigur de victoria lui Emil Boc la presedentia PDL, Traian Basescu, baga mana-n foc sa culeaga castanele scapate de propii tovarasi de drum. In acest moment principalul partid de guvernamant, este intr-un blocaj politic. Nimeni din PDL nu reuseste sa gaseasca mutarea castigatoare pentru a opri decaderea imaginii, in fata electoratului. Avand in vedere ca guvernul zi de zi o da in bara in fata opiniei publice si cresterea economica reala nu mai vine si nu se face simtita in buzunarul cetateanului, Traian Basescu iese din barlogul lui de urs. Decide sa se ia din nou la tranta cu adversarii politici personali si ai partidului. Presedintele a incins fierul, partidul trebuie sa-l bata, acum cat este cald, daca este-n stare, sa-l modeleze dupa bunul plac.
Acum nu as vrea sa fiu in locul baietilor din opozitie. Poate de aceasta data naivii politicieni ce formeaza opozitia vor intelege in final, de ce de ani de zile la vot, marinarul ii bate la fundul gol de le sar capacele. Are barbia tare, a unui bun incasator, iar cand lanseaza upercutul ii prinde mereu fara garda. Isi protejeaza prea mult mecla, neglijand si lasand ficatul sac de box in calea unui animal feroce politic precum Traian Basescu. Cand noul proiect constitutional va ajunge in Parlament, sunt curios ce poezie vor recita trompetele Ponta si Antonescu. Sa te opui ca rezultatul referendumului sa fie pus in practica, este sinucidere curata in fata electoratului. In acest moment baietii din opozitie isi incarca singuri pistolul, il duc la tampla si-i invita pe cei din PDL sa traga. Nu cred ca Boc si ai lui, dirijati de la spate de Basescu vor rata aceasta fascinanta ocazie. Daca vor fi deacord si vor trece proiectul constitutional in Parlament vor face din tiranul de la Cotroceni un erou national in ochii poporului, si tot odata le vor da temele de campanie pentru alegerile parlamentare din 2012, gata facute celor de la PDL.
In timp ce opozitia se pricepe doar la gargara ieftina damboviteana, Traian Basescu este un om practic. Prin aceasta mutare isi va lega de maini si de picioare adversarii politici. Traian Basescu este constient ca proiectul lui nu va trece de Parlament. Nici un parlamentar nu e nebun sa-si taie craca de sub picioare, indiferent de partid. Parlamentarul cu o candidatura intr-un colegiu fantoma si ceva malai se descurca sa mai obtina un mandat, dar locul redus din Parlament ar putea fi al lui. Gluma alegerilor pentru un loc in Parlament ar putea sa fie groasa in 2012 cu unicameral si doar 300 de locuri. Proiectul nu va trece si mata va fii aruncata in curtea celor de la USL. Basescu si ai lui vor bate moneda multa pe aceasta tema, pana la alegerile parlamentare vor troncani intr-una. Rezultatul uni referendum nu este o consultare sau un moft a poporului. Un acest tip de vot este o obligatie pentru parlamentar. Un referendum, odata validat devine lege pentru parlamentar, din punctul meu de vedere. Daca USL va fii deacord si vor vota proiectul in Parlament, si in 2012 vom avea unicameral, 300 de parlamentari si alte modificari benefice, bine venite la constitutie, cu siguranta opozabilii vor mai servi vreo 4 ani de opozitie. Si ce vor face, daca dupa ce se satura de prezidentiale Traian Basescu se viseaza si-si propune un post de prim-ministru?!! Cred ca iar sta mai bine la Palatul Victoria, decat la Cotroceni. E politician de actiune nu unul de diplomatie.
Se afișează postările cu eticheta basescu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta basescu. Afișați toate postările
miercuri, 20 aprilie 2011
miercuri, 13 aprilie 2011
CU CE E MAI BREAZ ANTONESCU DECAT BOC
Crin Antonescu promite că va distruge odioasa moştenire a guvernului Boc, până la ultimul articol de lege adoptat prin asumarea răspunderii. Şi ce va pune în loc?
Pentru că se pretinde un radical, un fel de Traian Băsescu de semn contrar, pentru Antonescu nu contează. Importantă e doar opera de anihilare. Mai raţional s-a dovedit partenerul său politic Victor Ponta: nu totul va fi abrogat, doar ce e rău.
Noi, cei care suportăm efectele schimbării legilor de la un mandat la altul, nu ştim ce e bine şi ce e rău din punctul de vedere al opoziţiei pentru că Antonescu şi Ponta nu ne-au făcut cunoscută viziunea lor alternativă. Dacă ea există: în cazul Codului Muncii opoziţia a propus aceeaşi versiune, cu diferenţe nesemnificative. Iar abrogarea legilor privind salariile şi pensiile ne-ar întoarce la situaţia de dinaintea adoptării lor, adică la inechităţi strigătoare la cer.
Echitatea, refuzul nedreptăţii, ar fi trebuit să fie în codul genetic al presupusului partid de stânga, PSD. O opoziţie constructivă, aşa cum îşi dorea Ion Iliescu, ar fi obligată să admită că unele dintre actele normative, nu toate, sunt aşezate pe principiile corecte: salarizare unitară, pensii echitabile, reducerea birocraţiei de stat. Pe Crin Antonescu nu-l intersează însă să avem legi bune, ci doar să le anuleze pe toate cele adoptate de guvernul Boc doar pentru că aparţin guvernului Boc.
Dacă Crin Antonescu îşi va duce la îndeplinire ameninţarea, răspunzător va fi şi Emil Boc pentru că în 2012 o vom lua, din nou, de la capăt. Premierul a abuzat de procedura asumării răspunderii, aşa cum Adrian Năstase a făcut exces de ordonanţe de urgenţă. Cinic, Boc a replicat că procedura dă putere parlamentului în condiţiile în care o moţiune de cenzură ar putea duce la căderea guvernului. Cumpărarea voturilor din parlament cu bani pentru colegii, practicată de guvernul Boc cu eficienţă dovedită (doar a scăpat de opt moţiuni de cenzură), reduce la zero rata de succes a opoziţiei. Abuzul de asumări, dar şi realitatea constatată de IPP că peste 80% dintre proiectele de lege adoptate au avut drept iniţiator Guvernul României, au făcut din parlament un fel de Hyde Park, unde fiecare vine şi dă câte o reprezentaţie fără să influenţeze decizia.
Dominaţia executivului, care şi-a asumat şi rolul de legislator, a început atunci când, pentru reducerea salariilor şi a pensiilor, Boc a invocat Legea siguranţei naţionale, asimilând criza economică unei situaţii de urgenţă care presupune limitarea unor drepturi şi exercitarea, de către executiv, a unor puteri suplimentare. Urgenţa pentru că e criză a fost invocată de fiecare dată când guvernul şi-a asumat răspunderea pe o lege, deşi urgenţa nu se justifica. Legea educaţiei a fost adoptată pentru că dezbaterile din parlament durau prea mult.
La fel şi noul Cod al Muncii: însuşi Traian Băsescu i-a recomandat guvernului să limiteze timpul alocat consultărilor cu sindicatele şi patronatele. Acest argument al eficienţei maxime dictate de o situaţie excepţională conţine o atitudine a puterii faţă de democraţie, prin natura ei consumatoare de timp. Discursul urgenţei şi acuzaţiile populiste de ineficienţă aduse parlamentului îşi arată efectele în studiul Soros asupra opiniilor elevilor şi adolescenţilor - care le reproduc, probabil, pe cele ale adulţilor - în favoarea unui regim militar sau a unui preşedinte puternic care nu mai pierde timpul cu parlamentul şi cu alegerile.
Promisiunea lui Crin Antonescu că va abroga toate legile adoptate prin asumarea răspunderii de guvernul Boc perpetuează aroganţa autoritară a majorităţii pe care o reproşează el astăzi puterii. Frustrant pentru un observator al vieţii politice din România este că nu poate afirma, decât rareori, că puterea şi opoziţia se află în dezacord. Dezacordul presupune exis tenţa unor idei diferite şi a unor proiecte alternative.
Victor Ponta adevăr a grăit: "Datoria opoziţiei este să construiască o alternativă". Dar opoziţia tocmai de la această datorie a abdicat: prizonieră a atacului la persoană practicat cu religiozitate în public, e incapabilă să formuleze o alternativă. În 2012 ne aşteaptă ceea ce corect a formulat un comentator al site-ul Critic Atac: o alternanţă fără alternativă.
AUTOR IOANA LUPEA
SURSA www.evz.ro
Pentru că se pretinde un radical, un fel de Traian Băsescu de semn contrar, pentru Antonescu nu contează. Importantă e doar opera de anihilare. Mai raţional s-a dovedit partenerul său politic Victor Ponta: nu totul va fi abrogat, doar ce e rău.
Noi, cei care suportăm efectele schimbării legilor de la un mandat la altul, nu ştim ce e bine şi ce e rău din punctul de vedere al opoziţiei pentru că Antonescu şi Ponta nu ne-au făcut cunoscută viziunea lor alternativă. Dacă ea există: în cazul Codului Muncii opoziţia a propus aceeaşi versiune, cu diferenţe nesemnificative. Iar abrogarea legilor privind salariile şi pensiile ne-ar întoarce la situaţia de dinaintea adoptării lor, adică la inechităţi strigătoare la cer.
Echitatea, refuzul nedreptăţii, ar fi trebuit să fie în codul genetic al presupusului partid de stânga, PSD. O opoziţie constructivă, aşa cum îşi dorea Ion Iliescu, ar fi obligată să admită că unele dintre actele normative, nu toate, sunt aşezate pe principiile corecte: salarizare unitară, pensii echitabile, reducerea birocraţiei de stat. Pe Crin Antonescu nu-l intersează însă să avem legi bune, ci doar să le anuleze pe toate cele adoptate de guvernul Boc doar pentru că aparţin guvernului Boc.
Dacă Crin Antonescu îşi va duce la îndeplinire ameninţarea, răspunzător va fi şi Emil Boc pentru că în 2012 o vom lua, din nou, de la capăt. Premierul a abuzat de procedura asumării răspunderii, aşa cum Adrian Năstase a făcut exces de ordonanţe de urgenţă. Cinic, Boc a replicat că procedura dă putere parlamentului în condiţiile în care o moţiune de cenzură ar putea duce la căderea guvernului. Cumpărarea voturilor din parlament cu bani pentru colegii, practicată de guvernul Boc cu eficienţă dovedită (doar a scăpat de opt moţiuni de cenzură), reduce la zero rata de succes a opoziţiei. Abuzul de asumări, dar şi realitatea constatată de IPP că peste 80% dintre proiectele de lege adoptate au avut drept iniţiator Guvernul României, au făcut din parlament un fel de Hyde Park, unde fiecare vine şi dă câte o reprezentaţie fără să influenţeze decizia.
Dominaţia executivului, care şi-a asumat şi rolul de legislator, a început atunci când, pentru reducerea salariilor şi a pensiilor, Boc a invocat Legea siguranţei naţionale, asimilând criza economică unei situaţii de urgenţă care presupune limitarea unor drepturi şi exercitarea, de către executiv, a unor puteri suplimentare. Urgenţa pentru că e criză a fost invocată de fiecare dată când guvernul şi-a asumat răspunderea pe o lege, deşi urgenţa nu se justifica. Legea educaţiei a fost adoptată pentru că dezbaterile din parlament durau prea mult.
La fel şi noul Cod al Muncii: însuşi Traian Băsescu i-a recomandat guvernului să limiteze timpul alocat consultărilor cu sindicatele şi patronatele. Acest argument al eficienţei maxime dictate de o situaţie excepţională conţine o atitudine a puterii faţă de democraţie, prin natura ei consumatoare de timp. Discursul urgenţei şi acuzaţiile populiste de ineficienţă aduse parlamentului îşi arată efectele în studiul Soros asupra opiniilor elevilor şi adolescenţilor - care le reproduc, probabil, pe cele ale adulţilor - în favoarea unui regim militar sau a unui preşedinte puternic care nu mai pierde timpul cu parlamentul şi cu alegerile.
Promisiunea lui Crin Antonescu că va abroga toate legile adoptate prin asumarea răspunderii de guvernul Boc perpetuează aroganţa autoritară a majorităţii pe care o reproşează el astăzi puterii. Frustrant pentru un observator al vieţii politice din România este că nu poate afirma, decât rareori, că puterea şi opoziţia se află în dezacord. Dezacordul presupune exis tenţa unor idei diferite şi a unor proiecte alternative.
Victor Ponta adevăr a grăit: "Datoria opoziţiei este să construiască o alternativă". Dar opoziţia tocmai de la această datorie a abdicat: prizonieră a atacului la persoană practicat cu religiozitate în public, e incapabilă să formuleze o alternativă. În 2012 ne aşteaptă ceea ce corect a formulat un comentator al site-ul Critic Atac: o alternanţă fără alternativă.
AUTOR IOANA LUPEA
SURSA www.evz.ro
luni, 11 aprilie 2011
IERI-INTUNERIC, AZI-LUMINA
Regimul PSD-ist, mai întâi, şi cel băsescian, mai apoi, au folosit din plin comparaţia de tip Caţavencu- Ieri - Întuneric - Azi, Lumină.
Coup d'Etat: a Practical Handbook" („Lovitura de stat - ghid practic"), una dintre faimoasele lucrări ale lui Edward Nicolae Luttwak, născut la Arad şi devenit Senior Advisor la Center for Strategic and International Studies din Washington, invocă, la un moment dat, deosebirea dintre limitele supravieţuirii politice şi cele ale supravieţuirii economice. Pentru un guvern venit în fruntea ţării, fie prin alegeri libere, fie prin lovitură de stat - susţine autorul - cele două supravieţuiri sunt ierarhizate: supravieţuirea politică e înaintea celei economice. O dată atinse limitele supravieţuirii economice a populaţiei, regimul se va confrunta cu o revoltă de masă în urmă căreia se va prăbuşi. El se poate prăbuşi însă înainte de asta, pentru că s-au atins limitele supravieţuirii politice. Limitele supravieţuirii politice depind însă de o mulţime de factori, cel economic nefiind, deci, singurul. Iată diferenţa dintre cele două supravieţuiri, aşa cum o surprinde autorul: „Există ceea ce noi am numi limita de supravieţuire economică, sub nivelul căreia populaţia ar risca, în marea sa majoritate, să moară de foame. Dar, cu mult înainte ca aceasta să fie atinsă, e o altă limită pe care noi trebuie s-o luăm în consideraţie: cea de supravieţuire politică, sub care guvernarea noastră nu va întîrzia să fie răsturnată.
Limita de supravieţuire economică e mai mult sau mai puţin rigidă: într-un mediu definit prin climatul său, obişnuinţele şi tradiţiile sale, locuitorul mediu dotat are nevoie, pentru a putea trăi, el şi familia sa, de un minimum de venit anual. Limita de supravieţuire politică e, în schimb, variabilă: ea depinde, pe de o parte, de factori psihologici, istorici şi sociali, pe de alta, de eficienţa sistemului de securitate al Statului, ca şi organizarea propagandei".
Într-un regim democratic, nu se pune problema supravieţuirii politice prin mijloace dictatoriale. Rămâne însă problema mijloacelor politice. Astfel, noua putere îşi poate aservi presa independentă, transformând-o într-un instrument de propagandă. Aşa cum o transcrie Eduard N. Luttwak, propaganda aminteşte izbitor de argumentele aruncate în joc de cele regimurile care au urmat la noi ceauşismului: „Trebuie să înţelegem prin «propagandă», toate activităţile care constau în informarea şi distracţia publicului. În cazul de care ne ocupăm, ele ar viza, pe o de o parte, deturnarea atenţiei publicului de la încercările prin care trece, pe de alta, justificarea acestor încercări, explicîndu-le ca fiind indispensabile realizării fericirii viitoare, căreia noi îi suntem garant.
Fără ca asta să fie o necesitate, noi am putea să prezentăm lumea exterioară ca fiind mult mai prost alcătuită ca a noastră. În chip obligatoriu însă, propaganda noastră trebuie să arate că standardul de viaţă era mult inferior sub precedentul regim standardului pe care noi l-am instaurat.
De asemenea, propaganda trebuie să aibă scopul, nu mai puţin important, de a convinge masele că regimul nostru este cel mai sigur şi mai eficace mijloc de a moderniza ţara. Pentru aceasta propaganda va utiliza fie o metodă raţională - cu ajutorul statisticii - fie iraţională, care ar consta în prezentarea noilor guvernanţi ca nişte supraoameni".
Termenul de propagandă - folosit de autor - ar putea să pară neadecvat guvernărilor democratice postdecembriste. Să-l înlocuim, pentru a-i linişti pe talibanii democraţiei, cu termenul comunicare publică. Cu ajutorul lui vom înţelege bătălia dusă de cele trei regimuri postdecembriste pentru supravieţuirea politică. Echipa Iliescu şi-a concentrat atenţia pe denunţarea „dezastruoasei moşteniri" lăsate de regimul comunist. Democraţia a fost înfăţişată în culori trandafirii, ca o lume a fericirii şi bunăstării întruchipate. Nu altfel a procedat echipa Constantinescu. Chiar şi după victoria în alegeri s-a continuat mult timp corul pe tema celor 7 ani de dezastru iliescist. Cât despre noul regim, el a fost înfăţişat ca rezolvând toate problemele.
Regimul PSD-ist, mai întâi, şi cel băsescian (din 2005 putem vorbim de regimul unui om, şi nu al unui partid), mai apoi, au folosit şi ele, din plin comparaţia de tip Caţavencu - Ieri - Întuneric, Azi - Lumină. Peste un an vor fi noi alegeri. Se îndoieşte cineva că noua putere nu va apela din plin la această dihotomie?!
AUTOR ION CRISTOIU
SURSA ADEVARUL
marți, 29 martie 2011
STENOGRAMA ( PALATUL COTROCENI, 17 FEBRUARIE 2009 )
Florin Iordache: Vă mulţumesc domnule Preşedinte, eu sunt vicepreşedintele Comisiei Juridice. Eu am o nelămurire, dimineaţa Adrian Năstase era preşedinte de partid şi după-masă era prim-ministru, pentru că în aceeaşi perioadă pe de-o parte era trimis în judecată ca sau era trimis că era preşedinte de partid pe o campanie electorală, iar alte două dosare s-a pronunţat Camera în momentul în care era prim-ministru. Ca să vă răspund de ce aceste două dosare, ultimele care vizează Zambaccian şi Mătuşa Tamara, domnul Preşedinte, pentru că din punctul de vedere, al meu şi se aşteaptă un punct de vedere din partea grupului PSD, la toate solicitările pe care le-am avut la Parchetul General, ţinând cont de nişte hotărâri pronunţate de Înalta Curte, ne-au fost trimise şi am jucat ping-pong pe nişte probe nule. Chiar nu putem fi consideraţi o anexă a Parchetului. De fiecare dată când solicităm, spuneţi-ne pe ce să ne axăm, nu e atributul Comisiei Juridice să sortăm care sunt bune, care nu sunt bune. Da chiar nu putem da un vot pe nimic. Eu sunt de acord, dar eu m-am uitat şi eu în raport, Nu spune foarte clar nici în acest raport tehnic că trebuia să ne pronunţăm într-un anumit fel pe dosarele lui Adrian Năstase. Şi de aceea a fost un vot împotrivă, pentru că efectiv pe ce s-a dorit, punctul de vedere al nostru a fost că într-adevăr, cu tot respectul pentru colegii noştri, au fost nişte dosare politice
Preşedintele Traian Băsescu : Aici este bine ca aţi spus acest lucru. Domnule vicepreşedinte, aceste dosare au fost la mine şi eu le-am avizat pentru începerea urmăririi penale şi pot să vă spun ce era acolo ca să vedeţi cât sunt de politice. Era plângerea lui Sergiu Sechelariu că i-a dat şpagă lui Adrian Năstase. Era plângerea doamnei care a fost inspector la Inspectoratul în Construcţii, care şi ea spunea că pentru a fi numită a trebuit să facă nu ştiu ce. Era plângerea consulului sau declaraţia consulului de la Beijing, care spunea cum domnul Adrian Năstase i-a dat 500 de mii de dolari ca să cumpere mobilier. Şi pe urmă era iarăşi declaraţia lui Sergiu Sechelariu cu containerele din China au venit la Bacău. Ei, ăsta e dosarul politic. Eu ce să vă spun? Politic, nepolitic, doar dacă vi l-aţi făcut în acelaşi partid. Că domnul Sergiu Sechelariu a fost membru PSD, dânsul a iniţiat plângerea, doamna de la Inspectoratul în Construcţii a fost de la PSD, dânsa a făcut plângere. Consulul era numit de Primul-ministru, la Beijing, deci consulii nu se numesc de Preşedinte, deci nu domnul Iliescu l-a numit, ci l-a numit Primul-ministru. Omul ăsta a scris ce a trebuit. Dosarele astea au fost la mine. Deci de unde le scoateţi politice? Chiar este o chestie de eleganţă. Eu am aici acest dosar. Prima dată când mai aud că dosarele lui Adrian Năstase sunt politice le fac publice ca să ne liniştim odată cu minciuna asta. V-aţi făcut voi de la PSD dosare unii la alţii şi ţipaţi toată ziua că e vinovat Daniel Morar şi Traian Băsescu.
Mircea Geoană : Dar nu e singurul partid care procedează aşa..E o practică curentă.
Preşedintele Traian Băsescu: Da, deci domnul vicepreşedinte eu nu vreau să tensionăm lucrurile, dar vreau să le discutăm cinstit. Vreţi să...dacă tot aţi spus că sunt nule probele, eu le dau drumul la presă, domnule, ca să închidem subiectul. De aici nu a ieşit niciodată un colţ de hârtie dintr-un dosar şi au trecut slava Domnului vreo 15 - 16 dosare de miniştri, cu toate cele şase ale miniştrilor din guvernul liberal. Nu am vazut o dată o cerere de anchetare, că de fapt ce îi cere procurorul, îi cere lui Adrian Năstase, cum cere şi altora, vino în faţa mea să-mi dai declaraţie despre ce e aici, ce a scris consulul de la Beijing, ce a scris doamna de la inspecţia în Construcţii şi ce a scris Sergiu Sechelariu. Asta e semnificaţia la ce aveţi de făcut. Nu-i de trimitere în judecată. Procurorul se va dumiri daca este corect sau nu. Dar ceea ce faceţi şi încercaţi să faceţi aici, între oameni care ştiu despre ce este vorba, e jenant. Eu...domnul Diaconu, putem scoate din arhivă dosarul, pentru că poate să-l vada oricine în momentul de faţa şi dosarul Zambaccian, ne dumirim dacă Sergiu Sechelariu e cumva sau doamna Jianu sau consulul de la Beijing, ne dumirim acum. Nu are sens să mai mergeţi să pedalaţi pe asta, pentru că mă obligaţi să fac publice dosarele ca să mă apăr, că m-am săturat de povestea politică.
SURSA www.gandul.info
NOTA PERSONALA: Avand in vedere ca multe minti luminate din presa romaneasca impreuna cu Adrian Nastase, sunt mirate ce cauta dosarul lui Adrian Nastase la Cotroceni, ii rog sa arunge o privire pe Legea nr. 115/1999, privind responsabilitatea ministeriala, publicata in Monitorul Oficial nr.334 din 20 mai 2002. Textul il gasiti si in format audio urmand linkul din dreptul sursei.
joi, 24 martie 2011
IN CE NU S-A BAGAT ROMANIA
1. Războiul din Libia NU este un război anti-Gaddafi.
Operaţiunea militară din Libia se confruntă cu următoarea dilemă: Din punctul de vedere al dreptului internaţional, singurul război legal este un război sub mandatul Consiliului de Securitate al ONU. Pe de altă parte, Consiliul de Securitate nu a mandatat niciodată şi nu este plauzibil să mandateze vreodată o schimbare de regim prin forţă. Aşadar, cei care consideră că o acţiune militară care să aibă drept obiectiv îndepărtarea de la putere a lui Gaddafi este perfect justificabilă din punct de vedere moral, trebuie să îşi asume faptul că ea nu va fi niciodată în acelaşi timp şi legală.
Dacă obiectivul era răstunarea lui Gaddafi, fiecare din cei trei protagonişti - Franţa, Marea Britanie, SUA - aveau posibilitatea să o facă fie prin acţiuni "acoperite" precum atragerea "de partea poporului" a responsabililor militari şi civili libieni încă din februarie, într-o perioadă când Gaddafi era părăsit de colaboratori apropiati, fie sa isi asume deschis misiunea morala a indepartarii dictatorului libian printr-o actiune militara unilaterala, asa cum s-a intamplat in Kosovo si in Irak. Dar, din momentul adoptarii Rezolutiei 1973 - actiunea din Libia nu mai poate fi din punct de vedere legal o actiune anti-Gaddafi.
Dictatorul de la Tripoli parea sa fi inteles acest lucru cand a aparut marti seara in public sfidator, vorbind despre "victorie". In ceea ce priveste Romania, presedintele Basescu a declarat deja ca Gaddafi si-a pierdut orice legitimitate cand a deschis focul asupra propriilor cetateni, dar mai mult nu poate face. Romania nu se poate alatura unui razboi anti-Gaddafi care nu exista.
2. Razboiul din Libia nu are o misiune.
Daca indepartarea lui Gaddafi nu (mai) poate fi un obiectiv, razboiul ramane fara misiune. Impunerea unei zone de excludere aeriana a fost realizata dupa prima zi de atacuri iar bombardarea pozitiilor fortelor lui Gaddafi din Benghazi a prevenit in ultima clipa recucerirea orasului, dar mai mult de atat nu se poate face. Trupele loiale dictatorului care ataca pozitiile rebele asa cum s-a intamplat ieri la Misrata, pot constitui tinte ale coalitiei, dar fara trupe la sol, aliatii nu pot garanta siguranta civililor libieni.
Trupe la sol inseamna invazie si ocupatie dar Rezolutia 1973 nu permite ocupatia militara a teritoriului libian. In lipsa unei misiuni clar definite, si cu un Gaddafi de neatins, rezultatul nu poate fi decat "somalizarea": impartirea Libiei intre o zona controlata de colonel si una de rebeli, in conflict permanent si sursa de instabilitate, de terorism si criminalitate in Mediterana. Chiar sa fi dorit, Romania nu putea participa la o asemenea actiune militara.
3. Razboiul din Libia nu are conducere. Initiativa politica a actiunii militare impotriva Libiei a apartinut presedintelui francez, Nicolas Sarkozy, care a incercat initial sa obtina sustinerea Uniunii Europene. Romania s-a opus pe temeiul ca UE nu are capacitatea militara de a asigura comandamentul operatiunilor si a argumentat ca organizatia care ar trebui sa dezbata o posibila operatiune este NATO, nu UE. Pozitia Bucurestiului s-a bucurat de sustinerea mai mltor state din Est, dar si de a de a Belgiei sau Germaniei care a semnalat clar ca nu doreste sa participe la o actiune militara in Libia. Sarkozy s-a opus preluarii de catre NATO a conducerii operatiunilor si a pledat pentru un comandament politic franco-britanic, care sa poata face uz de structurile NATO. In aceasta chestiune, Franta a avut o pozitie singulara. A cere Romaniei sa sustina politic Franta intr-o abordare respinsa de majoritatea aliatilor este cel putin nerezonabil. Blocata pe de o parte de Franta si de alta de Turcia, tot ce a putut conveni NATO a fost sa adauge navelor sale aflate deja in Mediterana in cadrul operatiunii Active Endeavour o misiune de aplicare a embargoului asupra armamentului impus Libiei de ONU. Romania nu a facut decat sa puna la dipozitia NATO fregata Regele Ferdinand care a participat la operatiunea Active Endeavour si asta este toata implicarea Romaniei in razboiul din Libia. Este, ce-i drept, mai mult decat a facut Germania, care a decis sa isi retraga navele din Mediterana de sub comanda NATO, dar cu greu poate fi numita o implicare a Romaniei in razboi si cu atat mai putin o "aducere la ordine" a Bucurestiului de catre aliati. Romania nu risca nimic in afara unei foarte improbabile confruntari cu contrabandistii de armament. Cat priveste cresterea amenintarii teroriste ca urmare a interventia din Libia evocata ieri de Basescu la bilantul SRI, Romania este departe de a fi tinta care sa-i vina prima in minte lui Gaddafi.
Daca a fost cineva adus la ordine, acela a fost Sarkozy care, marti seara a acceptat intr-o conversatie cu Obama si David Cameron ca NATO sa joace un rol cheie in operatiunea libiana. Conducerea politica va reveni unei coalitii in care vor fi implicate si tarile arabe care doresc sa se alature Qatarului si Emiratelor Arabe Unite iar conducerea militara ii va reveni, asa cum era firesc comandantului suprem al fortelor NATO amiralul american James Stavridis. Or, aceasta este o structura de conducere rezonabila, testata anterior in Bosnia si cu care Romania nu are nici un motiv sa nu fie de acord.
AUTOR CRISTIAN CAMPEANU
SURSA ROMANIA LIBERA
miercuri, 23 martie 2011
DEONTOLOGII, BASESCU SI LIBIA
In ultimul timp, pe subiectul tensionat din Libia, am asistat la tot felul de tampenii servite de trusturile de manipulare, controlate de partidele din opozitie. Pana aseara, toata ziua, deontologii se intrebau de ce tace Basescu, care este pozitia oficiala a Romaniei, de ce tremuram cu arma-n mana si nu stim sa o folosim. Marele CTP era ingrijorat ca presedintele distrunge prin aceasta amanare de a da un raspuns oficial, relatia diplomatica cu SUA, dand cu piciorul in toate eforturile diplomatice facute de Romania in ultimii ani de a avea o relatie diplomatica corecta cu Casa Alba.
Altii l-au mitraliat pe Basescu ca la ultimul summit european, nu a fost deacord si la contrat pe Nicolas Sarkozy pe tema bombardarii Libiei. Dupa mintea lor, diplomatia romana, trebuie sa fie mereu pres in fata marilor forte occidentale, sa pupe si sa linga mereu undeva alt stat ca asa da bine. Suntem mici, trebuie sa-i pupam in fund pe toti, sa nu degeneram tensiuni cu partenerii europeni. Romania nu trebuie sa aiba puncte de vedere pe plan international, trebuie sa ramana mereu oaia care sa alerga mereu dupa turma, sa nu se piarda. Dupa mintea lor, pe langa avioane, Basescu trebuia sa fie mai cu mot, si sa trimita trupe terestre sa-l atace la baioneta pe Gaddafi. Unii au vazut in acest gest, o razbunare marca Traian Basescu ca presedintele Frantei nu ne-a primit in spatiul Schengen. Mda, Basescu nu uita si nu iarta sa-si plateasca politele. Perversa de pe Targul Ocna, dom'le.
In timp ce marii experti in politica externa nu pricepeau pozitia Romaniei, Traian Basescu a fost foarte transant pe aceasta tema. Daca Franta si aliatii au interes in Libia, este problema lor. In momentul de fata problemele interne ale Libiei,sunt doar a libienilor. Este revolutia lor nu a noastra. Mai mult decat sa condamne gestul de a trage in propiul popor, al colonelului Gaddafi, si sa se delimiteze de acest personaj nociv, Traian Basescu nu avea ce sa faca, si nu era indicat sa faca mai mult. Romania nu poate, si nici nu vrea sa intervina militar in Libia, decat in cazul in care aceasta actiune militara este preluata de NATO. In momentul in care NATO decide sa intervina militar in Libia, nu are nici un sens sa fii gica-contra pe acest subiect.
Astazi am ramas gura-casca, cand prin unele ziare am vazut stiri de genul ca Romania prin fregata Regele Ferdinand, a intrat in razboi cu Libia. Tre' sa fii un ziarist tampit sa vii cu acest gen de articole in redactie, si sa le publici. Romania, impreuna cu ceilalti membri NATO, are o misiune de a asigura embargoul pus pe armament Libiei. Frectie pe picior de lemn, cine dracu are curaj sa-l aprovizione cu armament pe mare, pe Gaddafi. Echipajul de pe fregata, va fi intr-o croaziera, nu va incerca nimeni sa treaca cu armament spre Libia pe cai maritime. Un alt factor extrem de important pe care majoritatea il omit, misiunea va incepe peste o luna de zile. Pana atunci se pot intampla multe. E timp berechet ca dictatorul libian sa cada sau Sarkozy sa si-o ia in freza, si sa renunte sa lupte pentru drepturile cetatenilor libieni. Din punctul meu de vedere pana ridica ai nostri ancora din port, razboiul se termina. Pe asta mizeaza si Basescu, cand a cerut ragaz, o luna de zile sa pregateasca fregata pentru aceasta misiune.
Altii l-au mitraliat pe Basescu ca la ultimul summit european, nu a fost deacord si la contrat pe Nicolas Sarkozy pe tema bombardarii Libiei. Dupa mintea lor, diplomatia romana, trebuie sa fie mereu pres in fata marilor forte occidentale, sa pupe si sa linga mereu undeva alt stat ca asa da bine. Suntem mici, trebuie sa-i pupam in fund pe toti, sa nu degeneram tensiuni cu partenerii europeni. Romania nu trebuie sa aiba puncte de vedere pe plan international, trebuie sa ramana mereu oaia care sa alerga mereu dupa turma, sa nu se piarda. Dupa mintea lor, pe langa avioane, Basescu trebuia sa fie mai cu mot, si sa trimita trupe terestre sa-l atace la baioneta pe Gaddafi. Unii au vazut in acest gest, o razbunare marca Traian Basescu ca presedintele Frantei nu ne-a primit in spatiul Schengen. Mda, Basescu nu uita si nu iarta sa-si plateasca politele. Perversa de pe Targul Ocna, dom'le.
In timp ce marii experti in politica externa nu pricepeau pozitia Romaniei, Traian Basescu a fost foarte transant pe aceasta tema. Daca Franta si aliatii au interes in Libia, este problema lor. In momentul de fata problemele interne ale Libiei,sunt doar a libienilor. Este revolutia lor nu a noastra. Mai mult decat sa condamne gestul de a trage in propiul popor, al colonelului Gaddafi, si sa se delimiteze de acest personaj nociv, Traian Basescu nu avea ce sa faca, si nu era indicat sa faca mai mult. Romania nu poate, si nici nu vrea sa intervina militar in Libia, decat in cazul in care aceasta actiune militara este preluata de NATO. In momentul in care NATO decide sa intervina militar in Libia, nu are nici un sens sa fii gica-contra pe acest subiect.
Astazi am ramas gura-casca, cand prin unele ziare am vazut stiri de genul ca Romania prin fregata Regele Ferdinand, a intrat in razboi cu Libia. Tre' sa fii un ziarist tampit sa vii cu acest gen de articole in redactie, si sa le publici. Romania, impreuna cu ceilalti membri NATO, are o misiune de a asigura embargoul pus pe armament Libiei. Frectie pe picior de lemn, cine dracu are curaj sa-l aprovizione cu armament pe mare, pe Gaddafi. Echipajul de pe fregata, va fi intr-o croaziera, nu va incerca nimeni sa treaca cu armament spre Libia pe cai maritime. Un alt factor extrem de important pe care majoritatea il omit, misiunea va incepe peste o luna de zile. Pana atunci se pot intampla multe. E timp berechet ca dictatorul libian sa cada sau Sarkozy sa si-o ia in freza, si sa renunte sa lupte pentru drepturile cetatenilor libieni. Din punctul meu de vedere pana ridica ai nostri ancora din port, razboiul se termina. Pe asta mizeaza si Basescu, cand a cerut ragaz, o luna de zile sa pregateasca fregata pentru aceasta misiune.
luni, 14 martie 2011
PRONOSTIC: VASILE BLAGA
Acum un an de zile mi-l imaginam pe premierul Emil Boc, cu un viitor politic stralucit. Il vedeam pentru mult timp la presedentia PDL, nu-mi imaginam ca va ajunge sa aiba un contracandidat pentru aceasta functie. Pe termen lung mi-l imaginam in 2014 candidat cu sanse reale in lupta pentru Cotroceni. Avea si are in continuare sustinerea lui Traian Basescu, ''zeul partidului'', in alte vremuri.
In ciuda sustinerii prezidentiale, astazi in interiorul partidului Emil Boc are mari probleme. Garda veche in frunte cu secretarul general Vasile Blaga, doresc o alta directie pentru partid. Traian Basescu, nu mai are imaginea de alta data in fata votantului. Pentru jupanii partidului, presedintele tarii, nu mai poate fii un vector pozitiv din punct de vedere electoral in 2012, iar in 2014 nu va mai putea oferi nimic partidului. Isi va incheia mandatul prezidential si va pleca pe mare. Pe scena politica damboviteana nu va mai avea nimic de spus.
Daca este sa dau un pronostic referitor la alegere interne din PDL, pariez ca Vasile Blaga, va castiga detasat. Garda veche din interionul partidului, axa Berceanu- Videanu -Frunzaverde - Flutur-Boureanu, fac scut comun impotriva curentului dictat de la Cotroceni. Un alt atu important pentru Vasile Blaga este intrarea pe care o are in tabara adversa: USL. Din 2012, partidul va fii in opozitie. E bine sa ai pe cineva care poate deschide un dialog si sa se aseze la masa cu tabara adversa. Daca nu curge, macar picura. Teoria lui Hrebenciuc: 60% puterea, 40% trebuie sa lasi opozitiei, sa nu faca prea mult scandal. Scandalul vamilor nu-i afecteaza pozitia lui Blaga in interiorul partidului. Are suficienta abilitate sa evite acest atac la baioneta venit de la Cotroceni, iar sustinatorii grei, au destule tinichele agatate de coada. Un alt aspect care este in favoare lui Blaga o reprezinta televiziunea. Niciodata nu a fost atacat de trusturile de presa opozante, fiind mereu protejat. Cu Blaga in fruntea partidului, discursurile pe sticla vor fii schimbate radical la adresa PDL-ului. Incet incet pe televiziune, voalat va urma o campanie pro Blaga, asa cum a fost si in cazul Victor Ponta.
Emil Boc, candidatul caruia ii prevedeam un viitor stralucit in politica damboviteana, beneficiaza de un loby prezidential, fiind flancat de doua dame de companie: Elena Udrea si Roberta Anastase. Stolojan personajul pe care-l simt in spatele reformistilor, ii intinde si el un colac de salvare. Prin Boc vor sa spele partidul, reusind astfel sa pastreze structurile teritoriale. E foarte greu sa lanseze proiectul ''alba ca zapada'' cu succes pana-n 2012. Acesta este planul A din strategia lor, esecul la congres este motivul ideal pentru a rupe partidul in doua. In momentul de fata sunt in asteptare, vor sa vada exact adeptii si cati portocalii vor rupe din partidul mama. Armele lui Boc sunt insuficiente in lupta cu Vasile Blaga. Vocea prezidentiala este izolata, reformistii si-au luat-o in freza recent cand motinea le-a fost respinsa. Elena Udrea se va schimba dupa cum bate vantul in interiorul partidului, iar Roberta nu repreinta o influienta puternica in interiorul partidului. Un alt mare dezavantaj pentru premier, este faptul ca in interiorul partidului mereu a fost privit ca o marioneta condusa de la Cotroceni, iar curentul partidului astazi este ruptura de Cotroceni.
In ciuda sustinerii prezidentiale, astazi in interiorul partidului Emil Boc are mari probleme. Garda veche in frunte cu secretarul general Vasile Blaga, doresc o alta directie pentru partid. Traian Basescu, nu mai are imaginea de alta data in fata votantului. Pentru jupanii partidului, presedintele tarii, nu mai poate fii un vector pozitiv din punct de vedere electoral in 2012, iar in 2014 nu va mai putea oferi nimic partidului. Isi va incheia mandatul prezidential si va pleca pe mare. Pe scena politica damboviteana nu va mai avea nimic de spus.
Daca este sa dau un pronostic referitor la alegere interne din PDL, pariez ca Vasile Blaga, va castiga detasat. Garda veche din interionul partidului, axa Berceanu- Videanu -Frunzaverde - Flutur-Boureanu, fac scut comun impotriva curentului dictat de la Cotroceni. Un alt atu important pentru Vasile Blaga este intrarea pe care o are in tabara adversa: USL. Din 2012, partidul va fii in opozitie. E bine sa ai pe cineva care poate deschide un dialog si sa se aseze la masa cu tabara adversa. Daca nu curge, macar picura. Teoria lui Hrebenciuc: 60% puterea, 40% trebuie sa lasi opozitiei, sa nu faca prea mult scandal. Scandalul vamilor nu-i afecteaza pozitia lui Blaga in interiorul partidului. Are suficienta abilitate sa evite acest atac la baioneta venit de la Cotroceni, iar sustinatorii grei, au destule tinichele agatate de coada. Un alt aspect care este in favoare lui Blaga o reprezinta televiziunea. Niciodata nu a fost atacat de trusturile de presa opozante, fiind mereu protejat. Cu Blaga in fruntea partidului, discursurile pe sticla vor fii schimbate radical la adresa PDL-ului. Incet incet pe televiziune, voalat va urma o campanie pro Blaga, asa cum a fost si in cazul Victor Ponta. Emil Boc, candidatul caruia ii prevedeam un viitor stralucit in politica damboviteana, beneficiaza de un loby prezidential, fiind flancat de doua dame de companie: Elena Udrea si Roberta Anastase. Stolojan personajul pe care-l simt in spatele reformistilor, ii intinde si el un colac de salvare. Prin Boc vor sa spele partidul, reusind astfel sa pastreze structurile teritoriale. E foarte greu sa lanseze proiectul ''alba ca zapada'' cu succes pana-n 2012. Acesta este planul A din strategia lor, esecul la congres este motivul ideal pentru a rupe partidul in doua. In momentul de fata sunt in asteptare, vor sa vada exact adeptii si cati portocalii vor rupe din partidul mama. Armele lui Boc sunt insuficiente in lupta cu Vasile Blaga. Vocea prezidentiala este izolata, reformistii si-au luat-o in freza recent cand motinea le-a fost respinsa. Elena Udrea se va schimba dupa cum bate vantul in interiorul partidului, iar Roberta nu repreinta o influienta puternica in interiorul partidului. Un alt mare dezavantaj pentru premier, este faptul ca in interiorul partidului mereu a fost privit ca o marioneta condusa de la Cotroceni, iar curentul partidului astazi este ruptura de Cotroceni.
miercuri, 23 februarie 2011
SCATOALCE PESTE CASCHETE
Şeful statului şi-a început discursul de ieri, de la bilanţul Ministerului de Interne, avertizând că n-a venit să spună lucruri plăcute.
„Ministerul nu este la nivelul la care ar trebui să fie", a intrat direct în subiect Băsescu. „Oriunde pui degetul, apar elemente de corupţie, fie că vorbim de ce am văzut cu toţii la Piteşti, anul trecut, cu permisele auto, fie că vorbim de ce am văzut zilele acestea prin frontiere, fie că vorbim de înţelegeri cu grupuri de crimă organizată la nivel local şi toleranţă faţă de acestea. Sunt tot realităţi ale Ministerului Administraţiei şi Internelor", a declarat Băsescu.
„Luând harta României, se vede de la mare distanţă unde Poliţia este tolerantă cu grupurile de crimă organizată, de rromi sau de români.
Vă pot enumera judeţele unde Poliţia trebuie să fie mai atentă cu ce se întâmplă acolo. Cred că trebuie să vă menţineţi priorităţile şi ele nu trebuie să fie doar declarative. Siguranţa cetăţeanului", a continuat Traian Băsescu.
După ce a statuat că MAI „nu este la nivelul la care ar trebui să fie", preşedintele a oferit soluţia: să se treacă imediat la „evaluarea om cu om" a tuturor angajaţilor din minister.
„Dacă evaluarea personalului trebuie să fie făcută, ea trebuie să înceapă nu numai la subofiţeri, la agenţi, ci, în primul rând, trebuie să se înceapă cu cadrele de conducere. Este greu pentru un şef de inspectorat judeţean să se impună în faţa subordonaţilor, în faţa sindicatelor, când el, profesional, este şubred şi se ştie că a fost numit cu sprijinul organizaţiei de partid din judeţul X şi va şi pleca odată cu respectivul partid. Cer să se treacă imediat la o evaluare a celor care deţin funcţii de conducere, simultan cu evaluările pe alte paliere", a spus Băsescu.
El a susţinut că reformarea MAI nu se poate face fără „o curăţenie" în rândul oamenilor. Numai că reformarea ministerului a însemnat până acum doar „învârtirea unor căsuţe în organigramă", de fapt „o păcăleală pentru oamenii politici şi public". „Nu mă va impresiona deloc dacă domnul ministru Traian Igaş vine în CSAT cu un nou rând de pătrăţele altfel aşezate. Voi aprecia dacă vine cu un sistem de selectare a oamenilor care mai pot rămâne în minister", a declarat şeful statului.
În încheierea discursului - înainte de-a le cere şefilor din MAI prezenţi la bilanţ să nu-l aplaude -, preşedintele Traian Băsescu a ţinut să atenţioneze şi sindicatele din Poliţie.
„A început o abordare de tip târg şi aici atenţionez şi organizaţiile sindicale. Modul în care acţionează şi în care se tolerează activitatea unora dintre liderii sindicali în interiorul structurilor Poliţiei nu are nimic în comun cu organizaţiile piramidale. Iar Poliţia este o structură piramidală care nu poate avea dublă comandă", a punctat Băsescu.
Sindicaliştii sunt, firesc, de altă părere. Vasile Lincu, preşedintele Pro Lex, a declarat pentru „Adevărul" că „sindicatele din Poliţie nu au participat niciodată la comanda instituţiei". „N‑avem putere de schimbare sau numire în funcţii, nu participăm la concursurile pentru ocuparea acestor posturi, nici măcar nu suntem consultaţi în această privinţă. Deşi legea spune că sindicatele trebuie consultate în deciziile majore ale conducerii unei instituţii, noi suntem mereu ignoraţi", a precizat Vasile Lincu.
sursa www.adevarul.ro
„Ministerul nu este la nivelul la care ar trebui să fie", a intrat direct în subiect Băsescu. „Oriunde pui degetul, apar elemente de corupţie, fie că vorbim de ce am văzut cu toţii la Piteşti, anul trecut, cu permisele auto, fie că vorbim de ce am văzut zilele acestea prin frontiere, fie că vorbim de înţelegeri cu grupuri de crimă organizată la nivel local şi toleranţă faţă de acestea. Sunt tot realităţi ale Ministerului Administraţiei şi Internelor", a declarat Băsescu.
„Luând harta României, se vede de la mare distanţă unde Poliţia este tolerantă cu grupurile de crimă organizată, de rromi sau de români. Vă pot enumera judeţele unde Poliţia trebuie să fie mai atentă cu ce se întâmplă acolo. Cred că trebuie să vă menţineţi priorităţile şi ele nu trebuie să fie doar declarative. Siguranţa cetăţeanului", a continuat Traian Băsescu.
După ce a statuat că MAI „nu este la nivelul la care ar trebui să fie", preşedintele a oferit soluţia: să se treacă imediat la „evaluarea om cu om" a tuturor angajaţilor din minister.
„Dacă evaluarea personalului trebuie să fie făcută, ea trebuie să înceapă nu numai la subofiţeri, la agenţi, ci, în primul rând, trebuie să se înceapă cu cadrele de conducere. Este greu pentru un şef de inspectorat judeţean să se impună în faţa subordonaţilor, în faţa sindicatelor, când el, profesional, este şubred şi se ştie că a fost numit cu sprijinul organizaţiei de partid din judeţul X şi va şi pleca odată cu respectivul partid. Cer să se treacă imediat la o evaluare a celor care deţin funcţii de conducere, simultan cu evaluările pe alte paliere", a spus Băsescu.
El a susţinut că reformarea MAI nu se poate face fără „o curăţenie" în rândul oamenilor. Numai că reformarea ministerului a însemnat până acum doar „învârtirea unor căsuţe în organigramă", de fapt „o păcăleală pentru oamenii politici şi public". „Nu mă va impresiona deloc dacă domnul ministru Traian Igaş vine în CSAT cu un nou rând de pătrăţele altfel aşezate. Voi aprecia dacă vine cu un sistem de selectare a oamenilor care mai pot rămâne în minister", a declarat şeful statului.
În încheierea discursului - înainte de-a le cere şefilor din MAI prezenţi la bilanţ să nu-l aplaude -, preşedintele Traian Băsescu a ţinut să atenţioneze şi sindicatele din Poliţie.
„A început o abordare de tip târg şi aici atenţionez şi organizaţiile sindicale. Modul în care acţionează şi în care se tolerează activitatea unora dintre liderii sindicali în interiorul structurilor Poliţiei nu are nimic în comun cu organizaţiile piramidale. Iar Poliţia este o structură piramidală care nu poate avea dublă comandă", a punctat Băsescu.
Sindicaliştii sunt, firesc, de altă părere. Vasile Lincu, preşedintele Pro Lex, a declarat pentru „Adevărul" că „sindicatele din Poliţie nu au participat niciodată la comanda instituţiei". „N‑avem putere de schimbare sau numire în funcţii, nu participăm la concursurile pentru ocuparea acestor posturi, nici măcar nu suntem consultaţi în această privinţă. Deşi legea spune că sindicatele trebuie consultate în deciziile majore ale conducerii unei instituţii, noi suntem mereu ignoraţi", a precizat Vasile Lincu.
sursa www.adevarul.ro
vineri, 18 februarie 2011
IN PDL MOCNESTE REVOLUTIA DE IARBA
Pierde sau nu preşedintele Traian Băsescu controlul asupra PDL? Această întrebare legitimă a devenit retorică după intervenţia publică a deputatului PDL de Iaşi, Nicuşor Păduraru.
El i-a spus lui Traian Băsescu că în preajma lui "nici iarba nu creşte". Câteva precizări sunt necesare pentru a înţelege contextul în care s-a produs acest incident deloc minor. Din 2008 şi până în prezent, deputatul Nicuşor Păduraru a avut doar 7 declaraţii politice în Camera Deputaţilor şi 12 întrebări şi interpelări. A compensat, e drept, cu cele 58 de propuneri legislative. Totuşi, când un deputat cu o notorietate minusculă îi cere socoteală şefului statului nu poţi să nu te întrebi cât de adâncă este această ruptură. La o primă evaluare, răspunsul este: foarte adâncă.
Când l-am văzut pe Vasile Blaga că i-a spus lui Traian Băsescu, într-o şedinţă a PDL, că este prea vechi în partid pentru a primi ordine de la şeful statului nu mi-am făcut "griji" în legătură cu soliditatea relaţiei preşedinte-PDL. Vechi camarazi în partid, cei doi au avut de-a lungul timpului o relaţie fluctuantă. După ce Traian Băsescu a ajuns la Palatul Cotroceni în 2004, Vasile Blaga rămăsese cam singurul lider PD cu care şeful statului avea discuţii de pe poziţii de egalitate. Aflând despre enervarea recentă a lui Blaga mi-am zis: încă o ceartă între cei doi. Banal.
Auzindu-l apoi pe Cristian Boureanu cum se plânge că a fost luat de "prost", pentru că nu l-a anunţat nimeni despre discuţia privind schimbarea premierului, mi-am zis că este vorba despre încă un derapaj al unui politician pe care tactul nu-l caracterizează. Declaraţia lui Nicuşor Păduraru mi-a spulberat orice dubiu: Băsescu pierde hăţurile în PDL. Când un parlamentar cvasianonim se lansează în politica mare fiind ironic cu şeful statului realizezi imediat că acesta din urmă are o problemă. Iar când vezi un PDL-ist la televizor că stă în spatele lui Traian Băsescu şi mestecă gumă, supoziţiile devin certitudini.
De ce pierde acum Băsescu controlul PDL? Pentru că din ce în ce mai mulţi democrat- liberali încep să se îndoiască de faptul că Băsescu va găsi soluţia salvatoare. Aici nu mă refer la reformarea statului, anticorupţie sau alte "baliverne" care nu-i mişcă deloc pe baronii portocalii. Mă refer la soluţia rămânerii la guvernare după 2012 şi, implicit, a accesului la resurse. Când văd opoziţia strângând rândurile într-o alianţă ce are drept scop declarat desfiinţarea PDL, când realizează că soarta acestui partid depinde exclusiv de voinţa UDMR, care nu a ezitat să schimbe armele la momentul potrivit, nervozitatea PDL-iştilor este explicabilă. A fost suficient ca Vasile Blaga să dea un semnal scurt, ca tensiunea să răbufnească, iar disciplinata armată portocalie să se revolte până la ultimul răcan.
Când constată că partidul nu stă foarte bine în sondaje, iar nivelul de încredere a lui Traian Băsescu a scăzut foarte mult, cu greu PDL-iştii pot asculta de ordinele sale. Un lider rămâne lider atâta vreme cât are ceva de oferit. Problema lui Traian Băsescu este că are tot mai puţine de oferit PDL.
Aşa cum arată lucrurile, războiul Blaga- Băsescu e abia la început. Congresul PDL se anunţă extrem de interesant. Putem spune că în PDL a izbucnit "Revoluţia de iarbă", dacă e să ne inspirăm după "Revoluţia de iasomie", consacrată de tunisienii care au scăpat de dictatorul Ben Ali. Problema lui Traian Băsescu este că în Tunisia, pe străzi, mirosea într-adevăr a iasomie, în timp ce, prin România, preşedintele nu dă semne că este dispus să aibă o peluză în Modrogan. Deputatul Nicuşor Păduraru a fost prea optimist când a spus că "cine trebuia să înţeleagă spusele sale a înţeles". Traian Băsescu nu dă semne că este dispus să nu-i mai facă umbră viitorului lider al PDL
AUTOR SILVIU SERGIU
articol preluat din www.evz.ro
El i-a spus lui Traian Băsescu că în preajma lui "nici iarba nu creşte". Câteva precizări sunt necesare pentru a înţelege contextul în care s-a produs acest incident deloc minor. Din 2008 şi până în prezent, deputatul Nicuşor Păduraru a avut doar 7 declaraţii politice în Camera Deputaţilor şi 12 întrebări şi interpelări. A compensat, e drept, cu cele 58 de propuneri legislative. Totuşi, când un deputat cu o notorietate minusculă îi cere socoteală şefului statului nu poţi să nu te întrebi cât de adâncă este această ruptură. La o primă evaluare, răspunsul este: foarte adâncă.
Când l-am văzut pe Vasile Blaga că i-a spus lui Traian Băsescu, într-o şedinţă a PDL, că este prea vechi în partid pentru a primi ordine de la şeful statului nu mi-am făcut "griji" în legătură cu soliditatea relaţiei preşedinte-PDL. Vechi camarazi în partid, cei doi au avut de-a lungul timpului o relaţie fluctuantă. După ce Traian Băsescu a ajuns la Palatul Cotroceni în 2004, Vasile Blaga rămăsese cam singurul lider PD cu care şeful statului avea discuţii de pe poziţii de egalitate. Aflând despre enervarea recentă a lui Blaga mi-am zis: încă o ceartă între cei doi. Banal.
Auzindu-l apoi pe Cristian Boureanu cum se plânge că a fost luat de "prost", pentru că nu l-a anunţat nimeni despre discuţia privind schimbarea premierului, mi-am zis că este vorba despre încă un derapaj al unui politician pe care tactul nu-l caracterizează. Declaraţia lui Nicuşor Păduraru mi-a spulberat orice dubiu: Băsescu pierde hăţurile în PDL. Când un parlamentar cvasianonim se lansează în politica mare fiind ironic cu şeful statului realizezi imediat că acesta din urmă are o problemă. Iar când vezi un PDL-ist la televizor că stă în spatele lui Traian Băsescu şi mestecă gumă, supoziţiile devin certitudini.
De ce pierde acum Băsescu controlul PDL? Pentru că din ce în ce mai mulţi democrat- liberali încep să se îndoiască de faptul că Băsescu va găsi soluţia salvatoare. Aici nu mă refer la reformarea statului, anticorupţie sau alte "baliverne" care nu-i mişcă deloc pe baronii portocalii. Mă refer la soluţia rămânerii la guvernare după 2012 şi, implicit, a accesului la resurse. Când văd opoziţia strângând rândurile într-o alianţă ce are drept scop declarat desfiinţarea PDL, când realizează că soarta acestui partid depinde exclusiv de voinţa UDMR, care nu a ezitat să schimbe armele la momentul potrivit, nervozitatea PDL-iştilor este explicabilă. A fost suficient ca Vasile Blaga să dea un semnal scurt, ca tensiunea să răbufnească, iar disciplinata armată portocalie să se revolte până la ultimul răcan.
Când constată că partidul nu stă foarte bine în sondaje, iar nivelul de încredere a lui Traian Băsescu a scăzut foarte mult, cu greu PDL-iştii pot asculta de ordinele sale. Un lider rămâne lider atâta vreme cât are ceva de oferit. Problema lui Traian Băsescu este că are tot mai puţine de oferit PDL.
Aşa cum arată lucrurile, războiul Blaga- Băsescu e abia la început. Congresul PDL se anunţă extrem de interesant. Putem spune că în PDL a izbucnit "Revoluţia de iarbă", dacă e să ne inspirăm după "Revoluţia de iasomie", consacrată de tunisienii care au scăpat de dictatorul Ben Ali. Problema lui Traian Băsescu este că în Tunisia, pe străzi, mirosea într-adevăr a iasomie, în timp ce, prin România, preşedintele nu dă semne că este dispus să aibă o peluză în Modrogan. Deputatul Nicuşor Păduraru a fost prea optimist când a spus că "cine trebuia să înţeleagă spusele sale a înţeles". Traian Băsescu nu dă semne că este dispus să nu-i mai facă umbră viitorului lider al PDL
AUTOR SILVIU SERGIU
articol preluat din www.evz.ro
miercuri, 16 februarie 2011
CONTRAATAC PREZIDENTIAL
Pentru a pastra influienta si partidul la haremul propiu si dupa congres, presedintele este dispus sa-si sacrifice pionul de incredere de pe tabla de joc. Emil Boc are zilele numarate in fruntea Guvernului. Aceasta mutare este una de contraatac, dupa eschiva de evitare a atacului advers. Este cunoscut faptul ca aripa Blaga, pentru a reusi o victorie lejera, dorea sa-l tina prizonier pe Emil Boc la Palatul Victoria. Multe voci din partid, doresc separarea presedintelui de partid de functia de premier. Aceasta ideie devenind lege in interiorul partidului, l-ar imobiliza pe premier in fruntea guvernului, sau l-ar impinge spre demisie. Demisia ar genera haos pe scena politica din arcul puterii. Basescu, contraataca la baioneta. Nu mai merge treaba, ''dragii romani'' nu mai au incredere-n guvern, il dam jos pe Boc si-l inlocuim cu un premier independent. Mutarea ii acorda privilegiu lui Emil Boc de asi pastra functia de presedinte de partid. Pentru functia de prim-ministru nu mai este bun, populatia nu mai are incredere in el. In schimb este personajul perfect sa reformeze partidul si sa castige marea batalie electorala din 2012. Pana atunci uita votantul cine a luat masurile de austeritate, umbland la salariile bugetarilor si la pensiile batranilor.
Mare surpriza insa pentru presedinte. Partidul nu pune botul la premierul independent. Nu! Nu, il schimbam pe Boc dar punem altul tot de la noi din partid. Din nou focul in terenul lui Basescu. Multimea portocalie il vrea pe Blaga in functia de premier. Structurile partidului au nevoie de un personaj care sa deschida mai larg rubinetul statului, pe teava tre' sa curga parale nea' Traiane!! Vin alegerile, bat la usa primarii in functie au nevoie de cascaval sa nu-si piarda scaunul. Fara primarii castigate la locale, nu ai scor garantat la parlamentare. Daca nu e bun Blaga, atunci ramane Emil Boc, independentul nu are sustinere in plenul parlamentului.
Vazandu-se incoltit de propiul partid, Traian Basescu, bate in retragere. Boc ramane in continuare suspendat in functia de prim-ministru. Se asteapta congresul de la UDMR, apoi in fuctie de pozitionarea acestora urmeaza asaltul final. Atacul decisiv. In urma viitoarei mutari prezidentiale vom afla daca Traian Basescu, rasufla usurat marginalizand tripleta BVB, in interiorul partidului sau porneste din nou la drum mascandu-si propia tabara in mult asteptata ''Alba ca Zapada''.
joi, 10 februarie 2011
BASESCU LA RADIO ROMANIA ACTUALITATI
"Este o încercare de intoxicare uriaşă. Dacă discutăm de cangrena din frontierele româneşti este evident că şi înceracrea de a o lăsa la 2009-2010 este o minciună. Cangrena este mult mai veche. E arhicunoscută şi tolerată de toate partidele care s-au succedat la guvernare, din '90 până acum. Vă aduceţi aminte în timpul războiului iugoslav, România era acuzată de trafic de combustibil, se făcea prin frontiere, nu porumbelul ducea... sau nume celebre ca Ruşanu, Dan Radu Ruşanu – vă mai spune ceva legat de vămi? Sau Nini Săpunaru, sau Dinu Vamă sau Diaconu? Spun lucrurile astea ca să ne ducem puţin în timp. Toate guvernele până acum au fost lipsite de voinţa de a interveni în această zonă. Iată, s-a găsit un Guvern, s-au găsit nişte instituţii care au intervenit. Aici suntem. Că se încearcă deturnarea sensului acestei operaţiuni: "că-i politic", "că-i bătălie în interiorul PDL". Nişte minciuni fără limită".
"Trebuie să vă spun că sinteza de presă de azi dimineaţa m-a uluit, legat de modul cum este prezentată această acţiune (anchetele de la vămi - n.r.) şi este prezentată pe mai multe papliere. Cel mai inconsistent şi lipsit de adevăr mi se pare curentul care încearcă să responsabilizeze un partid pentru corupţia din vamă, adică partidul de guvernământ, încercând pur şi simplu să prostească telespectatorii sau ascultătorii sau cititorii. Cum este posibil să încerci să acuzi partidul de guvernământ când această acţiune de cea mai mare amploare se petrece acum, cu acest partid la guvernare",
Alte declaratii prezidentiale:
''Dacă vorbim de legături ale partidelor cu vameşi sunt dintotdeauna. Eu sunt deschis şi cer cui are informaţii despre bani puşi la dispoziţia unui om politic să spună.Toate afirmaţiile sunt s-au dat bani la partid, abstract. Nu vreţi voi justiţiabili să spuneţi cui. Altfel e o laşitate ordinară.
Este un joc politic din mai multe motive. M-am documentat şi eu. Nu e vorba de afirmaţia procurorului, judecătorului, ci a celui care a fost inculpat. Acest om de afaceri trebuie să spună omului căruia trebuia să ducă banii. Cineva trebuia să aibă o mână să-i ia.
Păcat că suntem atat de mărunţi şi la o acţiune mare o politizăm. Pentru prima dată cu un partid aflat la guvernare se face o asemenea operaţiune şi e făcută pentru a nu proteja pe nimeni, nici pe cei puşi de PDL, nici pe cei puşi de PNL. Au şansa să spună cui au dat banii, cu nume şi prenume.
Acum PDL plăteşte că n-au ţinut cont de ce le-am spus. Nu politizaţi numirile. Plătesc mediatic un cost care li se trimite ca factură degeaba, pentru că nu au reuşit să-şi pună oamenii în toate funcţiile.
Realitatea e una singură. Era un mare nimeni care se pare că a afirmat la televizor ca preşedintele ştia din 2005 de această operaţiune.Am primit informaţii de cel puţin două ori pe an despre ce s e întâmplă la punctele de frontieră.
Faţă de anii trecuţi intervine hotărârea CSAT prin care pentru prima oară instituţiile statului sunt obligate să lucreze într-un sistem coordonat pe priorităţi stabilite. Această cooperarea a devenit obligatorie în fiecare judeţ.''
sursa www.evz.ro
"Trebuie să vă spun că sinteza de presă de azi dimineaţa m-a uluit, legat de modul cum este prezentată această acţiune (anchetele de la vămi - n.r.) şi este prezentată pe mai multe papliere. Cel mai inconsistent şi lipsit de adevăr mi se pare curentul care încearcă să responsabilizeze un partid pentru corupţia din vamă, adică partidul de guvernământ, încercând pur şi simplu să prostească telespectatorii sau ascultătorii sau cititorii. Cum este posibil să încerci să acuzi partidul de guvernământ când această acţiune de cea mai mare amploare se petrece acum, cu acest partid la guvernare",
Alte declaratii prezidentiale:
''Dacă vorbim de legături ale partidelor cu vameşi sunt dintotdeauna. Eu sunt deschis şi cer cui are informaţii despre bani puşi la dispoziţia unui om politic să spună.Toate afirmaţiile sunt s-au dat bani la partid, abstract. Nu vreţi voi justiţiabili să spuneţi cui. Altfel e o laşitate ordinară.
Este un joc politic din mai multe motive. M-am documentat şi eu. Nu e vorba de afirmaţia procurorului, judecătorului, ci a celui care a fost inculpat. Acest om de afaceri trebuie să spună omului căruia trebuia să ducă banii. Cineva trebuia să aibă o mână să-i ia.
Păcat că suntem atat de mărunţi şi la o acţiune mare o politizăm. Pentru prima dată cu un partid aflat la guvernare se face o asemenea operaţiune şi e făcută pentru a nu proteja pe nimeni, nici pe cei puşi de PDL, nici pe cei puşi de PNL. Au şansa să spună cui au dat banii, cu nume şi prenume.
Acum PDL plăteşte că n-au ţinut cont de ce le-am spus. Nu politizaţi numirile. Plătesc mediatic un cost care li se trimite ca factură degeaba, pentru că nu au reuşit să-şi pună oamenii în toate funcţiile.
Realitatea e una singură. Era un mare nimeni care se pare că a afirmat la televizor ca preşedintele ştia din 2005 de această operaţiune.Am primit informaţii de cel puţin două ori pe an despre ce s e întâmplă la punctele de frontieră.
Faţă de anii trecuţi intervine hotărârea CSAT prin care pentru prima oară instituţiile statului sunt obligate să lucreze într-un sistem coordonat pe priorităţi stabilite. Această cooperarea a devenit obligatorie în fiecare judeţ.''
sursa www.evz.ro
marți, 8 februarie 2011
DECLARATIILE LUI TRAIAN BASESCU
Despre formarea USL: S-a creat cuplul comic Antenescu-Ponta. Antonescu Ponta. Parcă-s două matrioști care nu spun decât suspendarea lui Băsescu și dărâmarea guvernului. Obiectivul lor e să dobândească putere. Doar pentru Jos Băsescu!, jos Boc! Nu-i suficient. trebuie să pui ceva în loc. Problema e ce pui ca program de stânga în guvernare. Îţi poţi permite în momentul de faţă, după ce ai scos economia din zona de risc... Uniunea Social-liberală, tu-ţi doreşti puterea dar eu îmi doresc să fac ce trebuie.
Despre planul suspendării avansat de Voiculescu: Nu mă sperie acest termen de 25 martie avansat de Voiculescu. Ca om mi se pare comic planul suspendării. Un cuplu comic Antonescu-Ponta care are un ideolog comic, pe Felix. Această alianță are un singur merit: a împărțit eșichierul politic în două.
Despre eventuala cădere a guvernului: Dacă actuala majoritate pierde majoritatea în parlament, nu-mi rămâne decât să iau notă, şi voi căuta o soluţie politică. Eu nu cred că se va ajunge aici.
Despre scumpirea gazului: Până în 2012 nu se pune problema ca populaţia să aibă gaze la preţul pieţei.
Despre ancheta din vămi: "Această operaţiune pentru că arată cât era de cangrenat sistemul. Nu va avea un impact pozitiv asupra aderării la Schengen. Teoretic termenul martie nu e pierdut nici acum. Practic nu se poate pentru că Bulgaria are două rapoarte negative. Decuplarea nu e posibilă.
Despre Cazul Păsat: "Nu vreau să împart dreptatea în parlament. Parlamentarii au făcut un mare rău României şi cei care au votat împotrivă, şi cei care s-au abţinut.
Tu când spui ca lider de partid «voi nu vă mişcaţi din bancă», chiar nu ai nicio responsabilitate. E vorba de responsabilitatea fiecărui parlamentar în parte.
Partidele din majoritate sunt principalii responsabili. E o chestiune de principiu, aperi sau nu aperi un om certat cu legea. Eu dacă aş fi un parlamentar care a primit un vot individual mi-ar fi greu să explic de ce am stat în bancă".
Despre responsabilitatea PDL: "PDL-iştii au demonstrat aceeaşi atitudine ca cei care nu s-au dus la vot, şi cei care au lipsit, şi cei care au votat împotrivă. Am luat notă. Am luat notă şi de lipsa de apetit a liderilor partidului de a-i mobiliza, şi de lipsa de apetit a şefului de grup de a negocia un vot corect.
Nu mai pot avea speranţe să-i mai rog alte lucruri. Voiam să demonstrăm că România e stat de drept, nu că parlamentul face scut".
Despre protestele PSD în dosarul Nicolescu: "Nu cred că a avut influenţă asupra judecătorilor mitingul PSD. Influenţă au avut medicii. Şi eu am luat notă. Unul din medici este unul din medicii care la operat pe Omar Hayssam, apărea că e plin de metastaze şi el era bine mersi.
Medicii n-au dreptul să hotărească în locul judecătorilor. Să facem un serviciu specializat pentru cei care le plesnesc rotulele când să se ducă la tribunal".
Despre alegerile din PDL: "Eu sunt convins că, dacă PDL nu revine la valorile care l-au consacrat şi la o înnoire, PDL se autocondamnă. Sper să fie o competiţie care să aducă o noutate şi oameni politici care nu sunt dispuşi la compromisuri. Ar fi jalnic ca şi acest partid să intre într-un joc al compromisurilor continue. Partidul nu mai e la stadiul în care să-şi aleagă conducerea prin negociere. E nevoie de oameni noi în conducerea partidului. Rămânând numai cu echipa veche nu-i văd făcând performanţă. Dacă mă vor chema cu toţi preşedinţii de organizaţii, nu pe grupuri, le voi spune punctul meu de vedere. Nu este adevărat ce s-a scris că m-am întâlnit cu Liviu Negoiță și i-aș fi cerut să candideze. Ultima dată l-am văzut de Liviu Negoiţă în octombrie.
sursa www.evz.ro
Despre planul suspendării avansat de Voiculescu: Nu mă sperie acest termen de 25 martie avansat de Voiculescu. Ca om mi se pare comic planul suspendării. Un cuplu comic Antonescu-Ponta care are un ideolog comic, pe Felix. Această alianță are un singur merit: a împărțit eșichierul politic în două.
Despre eventuala cădere a guvernului: Dacă actuala majoritate pierde majoritatea în parlament, nu-mi rămâne decât să iau notă, şi voi căuta o soluţie politică. Eu nu cred că se va ajunge aici.
Despre scumpirea gazului: Până în 2012 nu se pune problema ca populaţia să aibă gaze la preţul pieţei.
Despre ancheta din vămi: "Această operaţiune pentru că arată cât era de cangrenat sistemul. Nu va avea un impact pozitiv asupra aderării la Schengen. Teoretic termenul martie nu e pierdut nici acum. Practic nu se poate pentru că Bulgaria are două rapoarte negative. Decuplarea nu e posibilă.
Despre Cazul Păsat: "Nu vreau să împart dreptatea în parlament. Parlamentarii au făcut un mare rău României şi cei care au votat împotrivă, şi cei care s-au abţinut.
Tu când spui ca lider de partid «voi nu vă mişcaţi din bancă», chiar nu ai nicio responsabilitate. E vorba de responsabilitatea fiecărui parlamentar în parte.
Partidele din majoritate sunt principalii responsabili. E o chestiune de principiu, aperi sau nu aperi un om certat cu legea. Eu dacă aş fi un parlamentar care a primit un vot individual mi-ar fi greu să explic de ce am stat în bancă".
Despre responsabilitatea PDL: "PDL-iştii au demonstrat aceeaşi atitudine ca cei care nu s-au dus la vot, şi cei care au lipsit, şi cei care au votat împotrivă. Am luat notă. Am luat notă şi de lipsa de apetit a liderilor partidului de a-i mobiliza, şi de lipsa de apetit a şefului de grup de a negocia un vot corect.
Nu mai pot avea speranţe să-i mai rog alte lucruri. Voiam să demonstrăm că România e stat de drept, nu că parlamentul face scut".
Despre protestele PSD în dosarul Nicolescu: "Nu cred că a avut influenţă asupra judecătorilor mitingul PSD. Influenţă au avut medicii. Şi eu am luat notă. Unul din medici este unul din medicii care la operat pe Omar Hayssam, apărea că e plin de metastaze şi el era bine mersi.
Medicii n-au dreptul să hotărească în locul judecătorilor. Să facem un serviciu specializat pentru cei care le plesnesc rotulele când să se ducă la tribunal".
Despre alegerile din PDL: "Eu sunt convins că, dacă PDL nu revine la valorile care l-au consacrat şi la o înnoire, PDL se autocondamnă. Sper să fie o competiţie care să aducă o noutate şi oameni politici care nu sunt dispuşi la compromisuri. Ar fi jalnic ca şi acest partid să intre într-un joc al compromisurilor continue. Partidul nu mai e la stadiul în care să-şi aleagă conducerea prin negociere. E nevoie de oameni noi în conducerea partidului. Rămânând numai cu echipa veche nu-i văd făcând performanţă. Dacă mă vor chema cu toţi preşedinţii de organizaţii, nu pe grupuri, le voi spune punctul meu de vedere. Nu este adevărat ce s-a scris că m-am întâlnit cu Liviu Negoiță și i-aș fi cerut să candideze. Ultima dată l-am văzut de Liviu Negoiţă în octombrie.
sursa www.evz.ro
vineri, 28 ianuarie 2011
CAND BARONUL LOCAL CADE, VINOVATA ESTE PUTEREA
"Traian Basescu stie clar ca nu mai poate sa castige niciodata alegeri democratice si atunci apeleaza la ceea ce a mai folosit cand era disperat: dosare penale, abuzuri, inscenari, aceleasi metode, DNA-ul. In niciun caz reactia noastra nu va fi una de intimidare sau de pasivitate. Ne vom bate in continuare. Probabil ca luni sedinta noastra de conducere si grupurile parlamentare le vom face in fata la DNA. Daca Traian Basescu nu stie nicio alta metoda prin care sa isi impuna punctul de vedere decat acesta, mergem noi acolo. Viata domnului Nicolescu si a multor alti oameni este o pata pe mainile lui Traian Basescu" - VICTOR PONTA
Stau si ma intreb daca pe micuta trompeta psd-ista, nu la informat nimeni, ca presedintele in exercitiu al Romaniei, nu mai are dreptul de a candida la un nou mandat prezidential. Avand in vedere ca nu poate dispune de 3 mandate prezidentiale, cu siguranta Basescu este constient ca nu mai poate castiga alegeri democratice. Dupa doua mandate la cel mai inalt nivel, nu cred sa mai fie interesat de un post de primar sau de un mandat de senator.
Asa cum era de asteptat, cum cade un jmecher din randul opozitiei, in ghearele justitiei, de vina este puterea. Cand o aripa a structurii de partid, este stransa in lanturile legii, de vina e Baesescu. Traim intr-un stat in care se face politie politica. Daca cade unul din tabara portocalie in ghearele DNA-ului, opozitia defileaza pe sticla aratand cu degetul coruptii societatii. Ai lor sunt anchetati si arestati fiindca-s corupti si infundati pana-n gat in afaceri cu statul, ai nostrii sunt curati ca lacrima, dar din pacate peste noapte li se insceneaza cate un dosar penal de la Cotroceni. Victor Ponta, leaga arestarea baronul argesean, Constantin Nicolescu, de scenele petrecute cu 24 de ore-n urma la Mioveni. Arestarea fiind o nota de plata achitata de PDL, opozitiei. Indirect acesta recunoaste ca partidul sau controleaza si comanda miscarea sindicala din acesta tara.
Membrii opozitiei, sunt scandalizati, ca DNA Pitesti, dezgroapa mortii. Faptele de care este acuzat s-au petrecut acum 4-5 ani in urma. Pentru liderii PSD, zicala ''hotul neprins, negustor cinstit'', este litera de lege. Pentru a intari scenariul ca totul este o inscenare politica din tabara portocalie, arata cu degetul spre fete bisericesti. Ce dovezi mai importante vreti, decat cuvantul ''Inalt Prea Sfintiei'' Calinic. Aici nu mai tin vorbe din popor, litere de lege. Eu tin cont de un lucru. Trebuie sa fac ce spune popa, nu ce face popa. Asa-i o vorba din batrani. In cazul nostru, daca popa spune sa nu minti, atunci tu sa nu minti, daca el minte, tu nu trebuie sa minti. Ca sa-si imbrace coruptii in victime politice, PSD, alege tactica ''free gigi''. Aduni indivizii cu carnet de partid care-ti lipesc afisele electorale pe stalpi in campanie, care defileaza cand este cazul si in copletare aduni prostimea judetului. Le intinzi o hartie colorata, inscriptionata cu o personaliate, si striga tot ce le dictezi. Doar dai tonul si treaba merge ca pe roate. Arunc o privire pe presa argeseana online, si observ ca pitestenii care folosesc netul ca informare nu au cuvinte de lauda ca si protestantii la adresa anchetatului. Dupa spusele comentatorilor pitesteni, prin judet nu se intampla nimic in business, fara acordul, mosierului Costica. Sa optii acordul, trebuia sa cotizezi in contul mosierului sau sa lucrezi cu firmele agreate de el.
Nu inteleg de ce baronul care tinea judetul sub bocancii rosii nu a facut atac de cord cand lua mita, cand masluia dosare pentru a accesa fonduri europene ilegale. Atunci era zmeu, astazi mielusel grav bolnav. De vina nu este Basescu, pentru starea de sanatate a inculpatului. De vina este inculpatul, ca nu a facut atac de cord atunci cand a acceptat mita, cand a intocmit si utilizat documente sau declaratii false, fals intelectual si uz de fals, a instigat la abuz in serviciu, contra intereselor publice, in scopul obtinerii pentru altcineva un avantaj patrimonial.
Daca acuzatiile sunt adevarate si procurorii care instrumenteaza cazul, au dovezi de necontestat, nu mai conteaza dupa cat timp au reactionat. Este important si sanatos pentru justia din Romania, ca acest gen de personaje, sa fie anchetate si introduse la racoare. Ei sunt asasinii economici din interiorul patriei.
Stau si ma intreb daca pe micuta trompeta psd-ista, nu la informat nimeni, ca presedintele in exercitiu al Romaniei, nu mai are dreptul de a candida la un nou mandat prezidential. Avand in vedere ca nu poate dispune de 3 mandate prezidentiale, cu siguranta Basescu este constient ca nu mai poate castiga alegeri democratice. Dupa doua mandate la cel mai inalt nivel, nu cred sa mai fie interesat de un post de primar sau de un mandat de senator.Asa cum era de asteptat, cum cade un jmecher din randul opozitiei, in ghearele justitiei, de vina este puterea. Cand o aripa a structurii de partid, este stransa in lanturile legii, de vina e Baesescu. Traim intr-un stat in care se face politie politica. Daca cade unul din tabara portocalie in ghearele DNA-ului, opozitia defileaza pe sticla aratand cu degetul coruptii societatii. Ai lor sunt anchetati si arestati fiindca-s corupti si infundati pana-n gat in afaceri cu statul, ai nostrii sunt curati ca lacrima, dar din pacate peste noapte li se insceneaza cate un dosar penal de la Cotroceni. Victor Ponta, leaga arestarea baronul argesean, Constantin Nicolescu, de scenele petrecute cu 24 de ore-n urma la Mioveni. Arestarea fiind o nota de plata achitata de PDL, opozitiei. Indirect acesta recunoaste ca partidul sau controleaza si comanda miscarea sindicala din acesta tara.
Membrii opozitiei, sunt scandalizati, ca DNA Pitesti, dezgroapa mortii. Faptele de care este acuzat s-au petrecut acum 4-5 ani in urma. Pentru liderii PSD, zicala ''hotul neprins, negustor cinstit'', este litera de lege. Pentru a intari scenariul ca totul este o inscenare politica din tabara portocalie, arata cu degetul spre fete bisericesti. Ce dovezi mai importante vreti, decat cuvantul ''Inalt Prea Sfintiei'' Calinic. Aici nu mai tin vorbe din popor, litere de lege. Eu tin cont de un lucru. Trebuie sa fac ce spune popa, nu ce face popa. Asa-i o vorba din batrani. In cazul nostru, daca popa spune sa nu minti, atunci tu sa nu minti, daca el minte, tu nu trebuie sa minti. Ca sa-si imbrace coruptii in victime politice, PSD, alege tactica ''free gigi''. Aduni indivizii cu carnet de partid care-ti lipesc afisele electorale pe stalpi in campanie, care defileaza cand este cazul si in copletare aduni prostimea judetului. Le intinzi o hartie colorata, inscriptionata cu o personaliate, si striga tot ce le dictezi. Doar dai tonul si treaba merge ca pe roate. Arunc o privire pe presa argeseana online, si observ ca pitestenii care folosesc netul ca informare nu au cuvinte de lauda ca si protestantii la adresa anchetatului. Dupa spusele comentatorilor pitesteni, prin judet nu se intampla nimic in business, fara acordul, mosierului Costica. Sa optii acordul, trebuia sa cotizezi in contul mosierului sau sa lucrezi cu firmele agreate de el.
Nu inteleg de ce baronul care tinea judetul sub bocancii rosii nu a facut atac de cord cand lua mita, cand masluia dosare pentru a accesa fonduri europene ilegale. Atunci era zmeu, astazi mielusel grav bolnav. De vina nu este Basescu, pentru starea de sanatate a inculpatului. De vina este inculpatul, ca nu a facut atac de cord atunci cand a acceptat mita, cand a intocmit si utilizat documente sau declaratii false, fals intelectual si uz de fals, a instigat la abuz in serviciu, contra intereselor publice, in scopul obtinerii pentru altcineva un avantaj patrimonial.
Daca acuzatiile sunt adevarate si procurorii care instrumenteaza cazul, au dovezi de necontestat, nu mai conteaza dupa cat timp au reactionat. Este important si sanatos pentru justia din Romania, ca acest gen de personaje, sa fie anchetate si introduse la racoare. Ei sunt asasinii economici din interiorul patriei.
marți, 25 ianuarie 2011
CONTESTAREA IESEANA
Asta este. Se mai intampla, lipsa de bun simt si prostia nu are o caracteristica geografica. In orice judet s-ar fii deplasat ieri presedintele statului, nu putea scapa de huiduieli. Romanul este intoxicat, prefera sa puna botul decat sa-si puna neuronii in functiune. Intr-un fel pentru o secunda le-am gasit o justificare. Conducatorul este analizat si caracterizat de cetateanul roman, in functie de frigider si portofel. Raman un pic cu ochii atintiti pe postul lui Vantu. Protestantii acorda interviuri. Observ ca toti au fost cadre militare. Categoria sociala care astazi sunt nemultumitii patriei. Cei care sunt condamnati la moarte de guvern, cu o pensie amarata de 1500- 2500 de roni. Pana sa se prezinte indivizii, aveam senzatia ca sunt amaratii, care o duc de pe o zii pe alta cu 500-600 ron. Amaratii nu au protestat, si-au vazut de treaba, au respectat intonarea imnului national si au intrat in hora unirii.
In asteptarea unui telefon, alerg putin cu telecomanda pe posturile de specialitate sportiva. Consideram ca am vazut destula mizerie. Si aici dau de personaje toxice. Mizeria din tara asta este raspandita-n orice domeniu de activitate. Dupa un sfert de ora ma reintorc la toxinele media. Vad o baie de multime. Ponta si Antonescu se pupa-n draci si se imbratiseaza cu manifestantii. Ponta declara ca le intelege durerea si este alaturi de manifestanti. Guvernul umileste armata romana si nu respecta hotararile judecatoresti. Antonescu, ma asigura ca sfarsitul tiranului de la Cotroceni se apropie.
Mirare mare! Cum se face ca in aceiasi zii, in acelasi loc si in acelasi timp pe cativa metrii patrati, se regasesc presedintele cu doi ministrii, si principalii lideri ai opozitiei? Tot acolo au loc si proteste spontane la adresa presedintelui. Imi pun putin neuronul la contributie. Cum au ajuns Ponta si Crin Antonescu sa faca bai in multime, in timp ce presedintele era injurat? Desii tonomatele ma bat la cap ca protestele au fost o reactie spontana, mie mi s-a parut o actiune foarte bine regizata. Au incercat sa-l puna intr-o postura delicata pe Traian Basescu, si daca tot erau camere de luat vederi prin preajma, toxinele tv, au tinut mortis sa-mi arate cine plange pe umarul cetateanului din clasa politica actuala. Sa-mi ramana mie intiparit pe retina cand ma duc sa pun stampila-n 2012. Alianta a inceput campania electorala.
Eu ca cetatean am ramas scarbit de reactia liderilor opozitiei. Daca esti prezent si asisti la evenimente, stai in banca ta. Nu te duci sa le canti in struna manifestantilor. Nu se face. Ei au scandat cot la cot, ''jos Basescu'', ''Basescu dezbinare, Cuza unire''cu prostimea Iasului. Daca o regizezi, ramai in capitala sau iti alegi alt punct de intalnire pentru a anunta marea alianta PSD+PNL+PC (VOICULESCU), se stia ca in Iasi va fii prezent presedintele tari.
Au gandit sa-i intorca cu aceiasi moneda lui Basescu manifestarea de la 1 decembrie 2009, din Timisoara, cand Antonescu si Geoana nu mai stiau pe unde sa se ascunda de scandalul multimii, cand au fost sa semneze alianta cu taranistii, impotriva lui Basescu. Inca o data si-au luat una peste bot de la Traian Basescu, in ochii romanului care vrea sa-si puna neuronul in functiune. Atunci de ziua nationala din 2009, Traian Basescu, a evitat Timisoara, desi era mult mai indreptatit decat contracandidatul Mircea Geoana sa fie prezent, in Balconul Operei.
luni, 24 ianuarie 2011
DECLARATIILE PRESEDINTELUI, REFERITOR LA PENSIILE MILITARE
Această bătălie a acelui sindicat sau organizaţie a rezerviştilor timpuriu pensionaţi cu un miliard de lei a intoxicat, a dezinformat, a manipulat toţi pensionarii militari. De ce? Pentru că aveau interes să nu fie recalculate pensiile lor. Se vor recalcula şi militarii de carieră vor avea creştere de pensie. Cei care au plecat mai devreme au avut şi multe alte posibilităţi în viaţă, inclusiv să meargă la televizor, şi, dacă vor avea câte o uşoară scădere de pensie, asta-i viaţa.
Nu pot să nu fac câteva observații legate de campania legată de recalculare a pensiilor militarilor. Pentru mine e evident că, după ce cele două trusturi ale lui Vîntu şi Voiculescu au avut o contribuţie la a ţine naţiunea dezbinată, au încercat aceeaşi performanţă şi cu corpul militar. Regret că domnilor Vîntu și Voiculescu li s-au alăturat politicieni și militari în rezervă care nu au stagiul complet în armată. Aceşti domni nu fac decât să încerce să blocheze un proces prin care militarii de carieră completă câştigă la pensie. Prin noua lege a pensiilor, militarii cu carieră întreagă câștigă. Nu suntem pregătiți să dăm satisfacție celor care au știut să stea cu mâna întinsă la banii statului, nu putem renunța la această lege. Cifrele sunt elocvente pentru militarii cu cariera completă. S-au recalculat pensiile pentru 363 de generali și pentru 176 pensiile sunt în creștere.Din rândul coloneilor, din care doi lideri i-ați văzut agitați la televizor, 2363 au creștere de pensie, 2820 au scădere.Din cei 3950 de maiștri militari, 3859 au creștere de pensie, 89 au scădere de pensie. E evident că noua lege pune în valoare generalii și ofițerii superiori care au carieră completă, și îi aduce acolo unde le e locul pe cei care au plecat, din voința lor pentru a lua acei bani, înainte de termen.În zona subofițerilor se produce creșterea de pensie cea mai spectaculoasă și cred că e corect.'' TRAIAN BASESCU
sursa EVENIMENTUL ZILEI
luni, 3 ianuarie 2011
OMUL POLITIC DIN 2010
Revin dupa o pauza. La sfarsitul lui 2010, pe durata sarbatorilor am decis sa iau o pauza, am renuntat sa citesc presa sa privesc pe sticla posturilor care se ocupa cu viata politica din Romania. A fost o perioada scurta in care nu am vrut sa stiu nimic despre ce se intampla in Romania. Am preferat sa-mi dedic timpul familiei. De astazi revin in lumea blogosferei, atat cat imi permite timpul, insa ar fii ideal ca de luni pana vineri sa reusesc sa urc o postare pe blog.
Acum ca am terminat cu introducerea, astazi ca subiect am raspunsul meu pentru concursul realizat de Dan Andronic, pe blogul personal. Raspund cu intarziere fiindca concursul este inchis. Intrebarea concursului este : '' cine este omul politic al anului 2010? ''
Raspunsul meu este simplu: Traian Basescu. De ce Traian Basescu? Optez pentru presedinte, deoarece a fost singurul om politic care a renuntat in discurs la populisme si mereu a prezentat realitatea dura a tarii. Am apreciat faptul ca nu s-a ferit sa-si strice imaginea publica si simpatia, anuntand vremuri grele pentru bugetari si pensionari. A fost un partener corect pentru PD-L, sustinandu-le reformele, proiectele si deciziile, de multe ori a preferat sa-si desfaca pieptul in fata mitralierelor media si a opozitiei. Nu si-a abandonat niciodata camaradul desi era mult mai usor sa renunte la premierul Emil Boc. Si-a asumat masurile de austeritate, cand putea foarte bine sa arunce pisica in curtea guvernului. E primul om politic, care mitraliaza public justitia, cancerul acestei tari din punctul meu de vedere. Nu s-a ferit sa critice dur, si sa-si puna la zid partenerul cand acesta la dezamagit in cazul Ridtzi.
Traian Basescu, s-a comportat ca un adevarat sef de stat intr-o situatie extrem de critica pentru Romania. A renuntat la vrajeala tipic damboviteana, a preferat adevarul. Solutiile pentru populatie prezentate de Traian Basescu in aceasta perioada grea, au fost munca, solidariditatea, optimismul, administrarea corecta a propiului patrimoniu si de ce nu suferinta, retezand din scurt intinsul mainii la bugetul de stat, dupa pomana. Presedintele a demonstrat inca o data in 2010 ca are coloana vertebrara si o atitidine de comandant. A preferat sa fie hulit de multime, nu a dat nici un pas inapoi in lupta cu criza economica. A crezut mereu ca prin deciziile luate, pe vasul naufragiat se va ivi un petec de pamant unde sa-si debarce echipajul, in ciuda faptului ca echipajul oricand iar fii facut un branci peste bord, servindu-l hrana rechinilor.
Acum ca am terminat cu introducerea, astazi ca subiect am raspunsul meu pentru concursul realizat de Dan Andronic, pe blogul personal. Raspund cu intarziere fiindca concursul este inchis. Intrebarea concursului este : '' cine este omul politic al anului 2010? ''
Traian Basescu, s-a comportat ca un adevarat sef de stat intr-o situatie extrem de critica pentru Romania. A renuntat la vrajeala tipic damboviteana, a preferat adevarul. Solutiile pentru populatie prezentate de Traian Basescu in aceasta perioada grea, au fost munca, solidariditatea, optimismul, administrarea corecta a propiului patrimoniu si de ce nu suferinta, retezand din scurt intinsul mainii la bugetul de stat, dupa pomana. Presedintele a demonstrat inca o data in 2010 ca are coloana vertebrara si o atitidine de comandant. A preferat sa fie hulit de multime, nu a dat nici un pas inapoi in lupta cu criza economica. A crezut mereu ca prin deciziile luate, pe vasul naufragiat se va ivi un petec de pamant unde sa-si debarce echipajul, in ciuda faptului ca echipajul oricand iar fii facut un branci peste bord, servindu-l hrana rechinilor.
joi, 16 decembrie 2010
marți, 14 decembrie 2010
NOI VREM PAMANT!
''Pe vremea comunismului toate pământurile erau ale statului, toate veniturile veneau la stat şi atunci statul îşi asuma responsabilitatea pentru fiecare cetăţean. Acum, terenurile nu mai sunt la stat. 70% din economia românească este în sectorul privat'' - TRAIAN BASESCU
Cu totii stim ca din punct de vedere agricol, in ciuda faptului ca detinem cele mai bune soluri din Europa suntem in colaps. Apar pe sticla fel si fel de experti si analisti explicandu-ne ce ar trebui sa faca statul, ce programe europene trebuie sa adaptam. Faptul ca Romania este in colaps la acest capitol are doi vectori principali. Lipsa puterii financiare si lipsa fortei de munca din domeniu. Acum 20 de ani, tatuca patriei a reusit sa mizeze pe un loz castigator electoral: taranul. A reusit sa mestereasca din strigatul amar si disperat al taranului, o arma letala in bataliile electorale. Ecoul acestei arme se resimte si dupa 20 de ani. Strigatul e-n genul rasculatilor care ne fascinau la istorie, in romanele lui Rebreanu. NOI VREM PAMANT! De la Mircea cel Batran pana-n clipa cand Iliescu, a descalecat mare voievod asupra patriei aceasta a fost lozinca taranului. Iliescu a reusit sa le potoleasca setea de pamant. Drept rasplata, campanie de campanie a adunat voturi.Atat personale cat si pentru partidul cadavru. Si acum tata Aglaia,si badea Ion voteaza cu ''3 trandafiri''. De ce? Iliescu ia facut din iobagi de pe campurile statului, mosieri. Pe langa pogoane, fiecare a pus mana pe unelte agricole, pe cate o pereche de cai pe cate o vacuta cu lapte, pe o turma de mioare. Iobagul a devenit fermier.
La inceput toate au fost bune si frumoase.Taranul avea ceva banuti de pe vremea impuscatului, era tanar in plina putere. Astazi mosierul de 60 sau 70 de ani, pe atunci avea 40 sau 50 de ani. Era bun si in plina forta sa se inhame la muncile agricole. Anii au trecut, iar inlocuitorii in campul muncii ai mosierilor, au disparut treptat. Tanarul de la tara mai dezghetat putin la minte, a abandonat sapa de lemn, migrand in industrie. Cei care au ramas la sat, astazi primesc ajutor social.
Cei care au primit pogoane in 90 au crezut ca romanul se va intoarce in feudalism. Badea Ion cu cateva hectare a crezut, ca se va intoarce vremea cand saracul ii va fii sluga pentru o traista de faina. Insa socoteala de acum 20 de ani nu se potriveste cu cea din prezent. Tinerii sunt in industrie in mediu urban, sunt mii firme care isi desfasoara activitatea in mediul rural prestand diferite servicii plecand de la activitati agricole pana la industria textila. Cel care a ramas inrobit, primeste ajutor social prestand in schimb cateva ore lunare in folosul comunitatii. Robul devine dintr-o data pentru mosier o mana de lucru foarte scumpa. Robul fara 50 de ron pe zi nu se trezeste cu noaptea-n cap sa faca act de prezenta pe glia lui mos' Ion. Tariful zilnic este enorm pentru mosierul care are ca sursa financiara o amarata de pensie.
Aceasta situatie este unul din motivele temeinice, de unde rezulta ca astazi propietarul de pamant agricol nu-si poate optine macar propia existenta. Ciudat este faptul ca desi taranul nu-si poate lucra pamantul, nu exista tribunal in tara sa nu aiba pe rol macar un proces pe saptamana, avand ca subiecte pamantul. Taranul este in stare sa faca si crima pentru o un metru patrat de pamant.
Acum din nou taranul sta cu mana intinsa la stat.Asteapta subvetii.Acestea vin in functie de posibilitatile bugetului de stat. Nu este suficient. El tot mai vrea. Ar vrea ca statul sai are sa-i samene, sa-i lucreze pamantul, sa-i recolteze si de ce nu sa-i bage-n hambar. Nu ar ceda un bob de grau gratis. Ajuns in aceasta situatie taranul se crede negustor din acest moment. Ar dori sa faca negot cu statul. Vrabia, malai viseaza.
An de an, taranul isi lasa pamantul parloaga. Dar nu-l vinde, nu-l arendeaza. Pentru ati arenda o palma de pamant taranul cere cat nu face. Ca afacerit devine mai profitabil sa importi decat sa cultivi daca esti in situatia sa nu ai pamantul necesar ca propietate. Taranul cu o bucata de pamant se crede imparat.Desi moare de foame in casa el crede ca are avere: pamantul.
Daca-l vei intreba de ce-l voteaza pe Iliescu sau urmasii sai, el iti va raspunde ca tatuca la facut pe el, om realizat in viata. A primit pamant. Pamant lasat parloaga.El niciodata nu va vinde in ciuda faptului ca nu si-l fructifica. El toata istoria a strigat un singur slogan: EU VREAU PAMANT ! Timp de 14 ani i-au fost recunoscatori lui Iliescu si partidului. A amanetat constant viitorul copiilor si nepotilor sa-i pe mana unei structuri mafiote, bine organizate sub bagheta lui Ion Iliescu.
Ati vrut pamant, acum lucrati-l, nu mai cersiti de la bugetul statului!
Cu totii stim ca din punct de vedere agricol, in ciuda faptului ca detinem cele mai bune soluri din Europa suntem in colaps. Apar pe sticla fel si fel de experti si analisti explicandu-ne ce ar trebui sa faca statul, ce programe europene trebuie sa adaptam. Faptul ca Romania este in colaps la acest capitol are doi vectori principali. Lipsa puterii financiare si lipsa fortei de munca din domeniu. Acum 20 de ani, tatuca patriei a reusit sa mizeze pe un loz castigator electoral: taranul. A reusit sa mestereasca din strigatul amar si disperat al taranului, o arma letala in bataliile electorale. Ecoul acestei arme se resimte si dupa 20 de ani. Strigatul e-n genul rasculatilor care ne fascinau la istorie, in romanele lui Rebreanu. NOI VREM PAMANT! De la Mircea cel Batran pana-n clipa cand Iliescu, a descalecat mare voievod asupra patriei aceasta a fost lozinca taranului. Iliescu a reusit sa le potoleasca setea de pamant. Drept rasplata, campanie de campanie a adunat voturi.Atat personale cat si pentru partidul cadavru. Si acum tata Aglaia,si badea Ion voteaza cu ''3 trandafiri''. De ce? Iliescu ia facut din iobagi de pe campurile statului, mosieri. Pe langa pogoane, fiecare a pus mana pe unelte agricole, pe cate o pereche de cai pe cate o vacuta cu lapte, pe o turma de mioare. Iobagul a devenit fermier.
La inceput toate au fost bune si frumoase.Taranul avea ceva banuti de pe vremea impuscatului, era tanar in plina putere. Astazi mosierul de 60 sau 70 de ani, pe atunci avea 40 sau 50 de ani. Era bun si in plina forta sa se inhame la muncile agricole. Anii au trecut, iar inlocuitorii in campul muncii ai mosierilor, au disparut treptat. Tanarul de la tara mai dezghetat putin la minte, a abandonat sapa de lemn, migrand in industrie. Cei care au ramas la sat, astazi primesc ajutor social.Cei care au primit pogoane in 90 au crezut ca romanul se va intoarce in feudalism. Badea Ion cu cateva hectare a crezut, ca se va intoarce vremea cand saracul ii va fii sluga pentru o traista de faina. Insa socoteala de acum 20 de ani nu se potriveste cu cea din prezent. Tinerii sunt in industrie in mediu urban, sunt mii firme care isi desfasoara activitatea in mediul rural prestand diferite servicii plecand de la activitati agricole pana la industria textila. Cel care a ramas inrobit, primeste ajutor social prestand in schimb cateva ore lunare in folosul comunitatii. Robul devine dintr-o data pentru mosier o mana de lucru foarte scumpa. Robul fara 50 de ron pe zi nu se trezeste cu noaptea-n cap sa faca act de prezenta pe glia lui mos' Ion. Tariful zilnic este enorm pentru mosierul care are ca sursa financiara o amarata de pensie.
Aceasta situatie este unul din motivele temeinice, de unde rezulta ca astazi propietarul de pamant agricol nu-si poate optine macar propia existenta. Ciudat este faptul ca desi taranul nu-si poate lucra pamantul, nu exista tribunal in tara sa nu aiba pe rol macar un proces pe saptamana, avand ca subiecte pamantul. Taranul este in stare sa faca si crima pentru o un metru patrat de pamant.
Acum din nou taranul sta cu mana intinsa la stat.Asteapta subvetii.Acestea vin in functie de posibilitatile bugetului de stat. Nu este suficient. El tot mai vrea. Ar vrea ca statul sai are sa-i samene, sa-i lucreze pamantul, sa-i recolteze si de ce nu sa-i bage-n hambar. Nu ar ceda un bob de grau gratis. Ajuns in aceasta situatie taranul se crede negustor din acest moment. Ar dori sa faca negot cu statul. Vrabia, malai viseaza.An de an, taranul isi lasa pamantul parloaga. Dar nu-l vinde, nu-l arendeaza. Pentru ati arenda o palma de pamant taranul cere cat nu face. Ca afacerit devine mai profitabil sa importi decat sa cultivi daca esti in situatia sa nu ai pamantul necesar ca propietate. Taranul cu o bucata de pamant se crede imparat.Desi moare de foame in casa el crede ca are avere: pamantul.
Daca-l vei intreba de ce-l voteaza pe Iliescu sau urmasii sai, el iti va raspunde ca tatuca la facut pe el, om realizat in viata. A primit pamant. Pamant lasat parloaga.El niciodata nu va vinde in ciuda faptului ca nu si-l fructifica. El toata istoria a strigat un singur slogan: EU VREAU PAMANT ! Timp de 14 ani i-au fost recunoscatori lui Iliescu si partidului. A amanetat constant viitorul copiilor si nepotilor sa-i pe mana unei structuri mafiote, bine organizate sub bagheta lui Ion Iliescu.
Ati vrut pamant, acum lucrati-l, nu mai cersiti de la bugetul statului!
luni, 13 decembrie 2010
CAPITALISMUL LA ROMAN
''Se încearcă acreditarea ideii că statul, guvernul, este responsabil pentru fiecare cetăţean. Nu-i adevărat. Statul nu mai are resursele comunismului. Pe vremea comunismului toate pământurile erau ale statului, toate veniturile veneau la stat şi atunci statul îşi asuma responsabilitatea pentru fiecare cetăţean. Acum, terenurile nu mai sunt la stat. 70% din economia românească este în sectorul privat. Cine vrea comunism nu poate fi partenerul nostru politic, care reprezentăm o mişcare de centru-dreapta hotărâtă să pună în valoare omul şi nu statul" - TRAIAN BASESCU.
Aceasta afirmatie corecta data la Covasna de presedintele in exercitiu al statului, a dat material de lucru adversarilor politici. De ce mai platim noi taxe si impozite daca statul nu e responsabil de bunastarea noastra? Asta e intrebarea care a facut turul si returul canalelor media si introdusa-n capul romanului care nu vrea sa-si puna neuronul in functiune. Aceasta afirmatie, tinteste in primul rand asistatii sociali si cetateanul care dupa 21 de ani de la caderea regimului comunist, inca sta cu mana intinsa la stat. Statul nu e obligat sa-mi creasca pruncul, nu e obligat sa-mi bage-n oala, nu mai este obligat sa-mi asigure o locuinta sau un loc de munca. Capitalismul inseamna altceva. Capitalismul este definit in primul rand prin concurenta dura din piata muncii. Daca nu sunt pregatit in domeniul ales nu am sansa de reusita sa ocup un loc de munca. Daca-l optin trebuie sa fiu mereu in continua dezvoltare profesionala. In orice moment este foarte posibil sa bata altcineva la usa patronului cu competente si capacitate de munca mai mare decat mine. Intr-un duel cu un acest tip de individ pentru un sigur post in sectorul privat voi pierde. Nici un patron nu plateste incompetenta, si mereu va opta pentru cel cu aptitudini si capacitate de munca mai mare, in detrimentul celui mai slab pregatit. Romanul in sitemul privat la el in tara nu-si da interesul. Sunt platit la ora sau am salar fix in functie de caz, timpul trece leafa merge. De ce sa-mi bat capul cu productia ca oricum sunt platit prost. Patronatul are o prioritate de baza: mana de lucru ieftina. Randament maxim, cheltuieli putine.
Prioritatea de baza a patronatului, devine principiul esential in mintea angajatului roman. Dupa acest principiu el da randament la locul de munca. Pe el nu-l intereseaza produsul final al muncii sale intr-un termen scurt. Da-l in masa de patron, stau eu sa-mi bat capul sau sa-mi rup oasele sa-i ingras lui conturile. Romanul nu este invatat sau nu vrea sa realizeze ca acel produs final, reprezinta bunastarea lui materiala. Asta in ciuda faptului ca in popor circula un proverb: '' dupa plata si rasplata''. El are infipta-n cap conceptia ca oricum este platit prost.
Plecand de la prioritatea de baza, patronatul fixeaza un targhet pentru angajat.Iti acord acest salariu, iar tu in schimb trebuie sa produci x>salariu, intr-un anumit termen foarte bine determinat in timp si spatiu. Acest targhet este uneori realizabil, de foarte multe ori nerealizabil (o cauza importanta in falimentul firmelor mici si mijlocii), si foarte rar in cazuri izolate depasit. Acesta tinta definata de patronat produce in mentalitatea romanului, ideia de sclavagism. Muncim ca sclavii la patron pentru nimic. Cei care reusesc sa-si depaseasca constant targhetul fixat, reusesc sa optina un drept. O lege nescrisa si esentiala-n capitalism.Dreptul de a negocia. Nici un patron sanatos la cap nu va refuza sa te plateasca mai bine daca i-ai demonstrat ca ai valoare-n piata muncii. In primul rand nu risca sa te arunce in banca concurentei, si apoi oricand prefera sa plateasca o persoana cu 7 lei care-i produce lunar 10, decat 2 cu 4 lei care produc 10 lunar. Prin activitatea ta profitul va creste de la 2 la 3 lei pentru acel patron.Acel angajat care prin munca isi obtine dreptul de a negocia, niciodata nu se va plange ca e greu in Romania, nu va injura guvernul, nu va scanda: ''iesi afara javra ordinara''!
Daca nu am reusit sa ma fac inteles va propun un exercitiu. Sa luam un domeniu in care romanul este foarte priceput si recunoscut peste hotare. Domeniul constructiilor. Sa spunem ca 2 frati, Ion si Gheorghe isi construiesc fiecare cate o casa identica. Ion apeleaza la o firma, Gheorghe apeleaza la 2 mesteri care practica munca la negru. Lucrarile incep in acelasi timp necesita aceleasi materiale de constructii. Firma incaseaza 100 lei pentru casa lui Ion si trimite 3 angajati. Gheorghe negociaza cu cei 2 si optine lucrarea la 7 lei. Cine credeti ca va termina de construit casa mai repede si va avea mai buna calitate? Eu din 10 cazuri asemanatoare in 8 cazuri, pariez pe Gheorghe? Bravo lui Gheorghe baiat destept, dar ce facem apoi cu evaziunea fiscala de care se plange statul roman, si ne afecteaza pe noi toti ceilalti?
Cam atat pe azi.V-am plictisit destul cu aberatiile mele.Maine am sa-mi dau cu parerea desprea agricultura plecand de la aceiasi afirmatie si am sa va spun de ce platesc eu taxe.
Prioritatea de baza a patronatului, devine principiul esential in mintea angajatului roman. Dupa acest principiu el da randament la locul de munca. Pe el nu-l intereseaza produsul final al muncii sale intr-un termen scurt. Da-l in masa de patron, stau eu sa-mi bat capul sau sa-mi rup oasele sa-i ingras lui conturile. Romanul nu este invatat sau nu vrea sa realizeze ca acel produs final, reprezinta bunastarea lui materiala. Asta in ciuda faptului ca in popor circula un proverb: '' dupa plata si rasplata''. El are infipta-n cap conceptia ca oricum este platit prost.
Plecand de la prioritatea de baza, patronatul fixeaza un targhet pentru angajat.Iti acord acest salariu, iar tu in schimb trebuie sa produci x>salariu, intr-un anumit termen foarte bine determinat in timp si spatiu. Acest targhet este uneori realizabil, de foarte multe ori nerealizabil (o cauza importanta in falimentul firmelor mici si mijlocii), si foarte rar in cazuri izolate depasit. Acesta tinta definata de patronat produce in mentalitatea romanului, ideia de sclavagism. Muncim ca sclavii la patron pentru nimic. Cei care reusesc sa-si depaseasca constant targhetul fixat, reusesc sa optina un drept. O lege nescrisa si esentiala-n capitalism.Dreptul de a negocia. Nici un patron sanatos la cap nu va refuza sa te plateasca mai bine daca i-ai demonstrat ca ai valoare-n piata muncii. In primul rand nu risca sa te arunce in banca concurentei, si apoi oricand prefera sa plateasca o persoana cu 7 lei care-i produce lunar 10, decat 2 cu 4 lei care produc 10 lunar. Prin activitatea ta profitul va creste de la 2 la 3 lei pentru acel patron.Acel angajat care prin munca isi obtine dreptul de a negocia, niciodata nu se va plange ca e greu in Romania, nu va injura guvernul, nu va scanda: ''iesi afara javra ordinara''!
Daca nu am reusit sa ma fac inteles va propun un exercitiu. Sa luam un domeniu in care romanul este foarte priceput si recunoscut peste hotare. Domeniul constructiilor. Sa spunem ca 2 frati, Ion si Gheorghe isi construiesc fiecare cate o casa identica. Ion apeleaza la o firma, Gheorghe apeleaza la 2 mesteri care practica munca la negru. Lucrarile incep in acelasi timp necesita aceleasi materiale de constructii. Firma incaseaza 100 lei pentru casa lui Ion si trimite 3 angajati. Gheorghe negociaza cu cei 2 si optine lucrarea la 7 lei. Cine credeti ca va termina de construit casa mai repede si va avea mai buna calitate? Eu din 10 cazuri asemanatoare in 8 cazuri, pariez pe Gheorghe? Bravo lui Gheorghe baiat destept, dar ce facem apoi cu evaziunea fiscala de care se plange statul roman, si ne afecteaza pe noi toti ceilalti?
Cam atat pe azi.V-am plictisit destul cu aberatiile mele.Maine am sa-mi dau cu parerea desprea agricultura plecand de la aceiasi afirmatie si am sa va spun de ce platesc eu taxe.
vineri, 10 decembrie 2010
ABURELI DE CRIZA
Facem pariu ca in 2011 Traian Basescu si guvernul va mai apela macar o data la un imprumut cu FMI si tot de vreo 3-4 ori, prezidabilul ne va informa ca am injunghiat criza. Iar noi vom astepta ca prostii sa decedeze datorita pierderilor de sange.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)