GANDUL INFO : INTERVIU CU DANIEL FUNERIU

Consideraţi că bacalaureatul a fost un succes?

Pentru cei care au trecut, da, pentru modul în care s-a desfăşurat, da, pentru cei care au picat, nu. Pentru noi ca naţiune, cred că nu a fost nici un eşec, nici un succes. A fost şi este reflecţia realităţii. Am spus că rezultatele sunt oglinda societăţii noastre.

Aş formula puţin altfel: dacă unui adolescent i se face un examen medical şi i se diagnostichează sida, acesta este un succes?

Este un prim pas către o gestionare cât mai corectă a viitorului. Este important să faci diagnosticul. Fără acest diagnostic, acel adolescent va avea o calitate a vieţii şi o perioadă de viaţă mult mai redusă. Acest diagnostic care s-a făcut astăzi nu este o surpriză. Soluţia cea mai simplă este Legea Educaţiei Naţionale.

Este o situaţie normală ceea ce s-a întâmplat acum?

Nu este normală, este reală. Nu este normal să ai 44% din elevi care iau bacalaureatul. Calific situaţia de acum ca o situaţie anormală, dar asupra căreia am atras atenţia.

Dacă la toamnă veţi avea o promovabilitate de peste 80%, aceea va fi o situaţie normală sau anormală?

În toamna lui 2009, succesul în toamă a fost de peste 70%. În 2010, rata de promovare a fost de 30%. Nu mă aştept la sesiunea din toamnă la o scădere a standardelor şi a vigilenţei.

 Vă aşteptaţi la o rată de promovare similară, 30-40%?

Cred că ar fi greşit sau incorect ca un ministru să spună ceva acum.

Nu pe baza unor astfel de procente vă faceţi diagnosticul la minister?

Obiectivul nostru este ca bacalaureatul să se desfăşoare corect. Nu vă voi da un procentaj în ceea ce priveşte sesiunea de toamnă.

 Vă spun doar, matematic vorbind, că şansele cele mai mari sunt ca acest procent să nu difere foarte mult. Ce se va întâmpla pentru că vom avea un fenomen sociologic asemănător cu cel al decreţeilor? Vom avea un număr mare de tineri fără bacalaureat.

Acest lucru îl comentez. Trăiesc un sentiment de satisfacţie, de mare responsabilitate că în sfârşit începem să discutăm despre acest lucru. Aceasta este miza mare, ce se întâmplă în continuare. Faţă de anul trecut este o scădere de 20% în rândul absolvenţilor. Nu este catastrofală, dar este mare. Să ştiţi că eu vreau să fiu operat, dacă ajung acolo, de un bun medic.
Calitatea învăţământului superior a scăzut, sau să zicem că nu se ridică. Printr-un examen de bacalaureat relevant se produce o selecţie către cei care merg la facultate.

 Aţi mai vorbit despre schimbările în învăţământul superior, despre ce e vorba?

Defragmentarea facultăţilor, universităţilor. În urma reorganizării, cu cât o universitate va avea un număr mai mic de funcţii raportat la numărul de locuri, cu atât va primi o finanţare mai mare.

Schimbările cum îi vor afecta pe studenţi?

În bine. În învăţământul superior cheia este resursa umană.

Vor fi mai puţini studenţi în România. Vor fi mai mulţi absolvenţi de liceu fără bacalaureat şi vor avea nevoie de locuri de muncă. Care este soarta acestor oameni în România. Nu cred că este un lucru rău în scăderea numărului de studenţi. La baza tuturor manevrelor din universităţi stă numărul de studenţi. Scăderea numărului de studenţi nu e un lucru rău. Ce se întâmplă cu tinerii care nu vor deveni studenţi?

În situaţia în care un elev nu are bacalaureatul acum, va putea să-şi găsească un loc de muncă la care să fie evaluat în funcţie de valoare. Dacă nu obţine o diplomă de bacalaureat, acel om ştie că nu va putea obţine nimic prin şmecherie. Cum ar fi arătat România acum dacă în ultimii 20 de ani nu s-ar fi fraudat bacalaureatul?

Cum comentaţi afirmaţia lui Băsescu: "Şcoala românească produce tâmpiţi"?

Nu sunt comentator, este deplasat să fac declaraţii pe seama spuselor şefului statului. Cred că, dacă ne uităm la rezultatele de la bacalaureat, există foarte multe motive de respect pentru cei care au luat bacalaureatul anul acesta.

Este bine, nu am fost împotriva supravegherii. Este bine să avem rezultate reale. Dar ce faceţi cu acest fenomen sociologic? Ce se întâmplă cu aceste mase de tineri? Vă gândiţi la nivelul guvernului?

Trebuie să vedem şi consecinţele. Toate mecanismele fireşti se aplică şi acestor oameni. Când vor găsi un loc de muncă...
Amploarea evenimentului poate fi comparată cu ceea ce s-a întâmplat cu fenomenul decreţeilor.

Probabil v-aţi gândit că anul acesta veţi avea un rezultat ca acesta? Nu v-aţi gândit ce faceţi după? Ce veţi face cu această bulă? Aveţi un studiu?

Certitudinea noastră este că trebuie întărit învăţământul profesional. Elevii pot să urmeze căi profesionale, căi de formare alternative. Dar toate soluţiile nu se află la Ministerul Educaţiei.

Aţi vorbit cu premierul Boc, cu preşedintele, cu ministrul Muncii, ce veţi face cu aceşti tineri?

Anul trecut au fost 80.000. Este vorba de o diferenţă. Trebuie să vedem ce s-a întâmplat cu cei din anii precedenţi. Statul are o serie de măsuri şi acţiuni. Principala responsabilitate revine fiecăruia dintre noi. Revine fiecărui individ. Cea mai bună politică socială este creşterea economică. Să nu le vindem iluzii.

Deci nu aţi avut această discuţie.

Aceste lucruri se pot decide după ce avem toate datele.

Aţi discutat cu preşedintele Băsescu?

Am discutat.

Au stârnit controverse camerele de supraveghere din licee. Aveţi de gând să continuaţi?

Da, evident. Important este că un număr mare de profesori au cuplat la acest mesaj de onestitate.

Nu trebuie totuşi să uniformizaţi prezenţa acestor camere?

Trebuie mers mai departe.

Aţi spus ceva care pe mine să interesează foarte mult. Că, în ultimă instanţă, totul se reduce la om.

Dar, dar este o decizie de societate. Societatea trebuie să transmită un mesaj în ce direcţie vrea să meargă. Sunt în echipă cu cei care vor o Românie cu fruntea sus, nu o Românie cu mâna întinsă.

Aş vrea să vă ridic o problemă la care nu cunosc răspunsul. Aici nu este vorba de intregrale, de derivate, sau Camil Petrescu. Este vorba că toţi aceşti elevi care au dat bacalaureatul nu se aflau într-un sistem paralel pentru oameni cu probleme mintale. Toţi erau în sistemul de învăţământ normal. Se punea problema: trebuie să învăţ, ca să iau examenul. Taică-miu, maică-mea muncesc, eu trebuie să învăţ. Mi se pare gravă nepăsarea tinerilor. Pentru că eu, când eram la liceu, eram apăsat de un stres: ce-o să spună maică-mea. Acest lucru a dispărut. Aceşti tineri consideră că este normal să trăiască aşa. Nu sunt interesaţi că părinţii lor au fost mai afectaţi decât ei.

Şcoala trebuie să creeze atitudini. Prin rezultatul din acest an, prin duşul rece, avem şansă să schimbăm atitudini. Dacă până acum elevul de a XI-a venea cu 9, părinţii dormeau liniştiţi. Dar, dacă văd acum că la acel liceu au promovat 10%, se vor întreba ce se află în spatele acelui 9. Îl vor întreba pe elev, vor merge la şcoală.

Au fost licee în ţară în care niciun elev nu a luat bacalaureatul? Ce ar trebui să facă directorii de acolo, profesorii?

Ar fi foarte simplu să-i demitem, dar să ne uităm puţin la istorie. Aceste licee sunt fostele şcoli profesionale. Am dat o spoială.

Ce aveţi de gând să faceţi?

O evaluarea foarte serioasă. Apoi, pot fi transformate în şcoli profesionale, managementul poate fi schimbat, sau poate fi arondat administrativ unui liceu mai bun.

Oare nu era bun sistemul acela cu treaptă? Ne amăgim că suntem o ţară de bacalaureaţi, de inteligenţi...

Legea Educaţiei Naţionale presupune învăţământ obligatoriu timp de 10 ani. Sistemul de treaptă nu mi se pare adaptat anului 2011. O specializare prea rapidă ar fi o mare greşeală.
Mi se pare o debalansare, din punct de vedere al simetriei, faptul că la profilul Uman nu se mai cere Matematică, în vreme ce la Real se cere literatură.
Mie mi se pare nefiresc. Eu sunt o creatură, al acestei transdisciplinarităţi. Toată viaţa am pendulat între artă şi ştiinţă. Un absolvent care urmează filiera umanistă nu mai trebuie să înveţe matematică. La profilul real sunt obligaţi să facă analiză literară. La real s-a dat literatură română. Nu spun că e rău. Dimpotrivă. Îl poate ajuta. Dar acum există această nesimetrie. Un elev de real trebuie să dea probă de literatură, un elev de uman nu trebuie să dea examen de matematică.
Metodologia examenului din acest an a fost dată de doamna ministru Andronescu în 2009. S-ar putea să fie pentru prima oară când doi ani la rând dăm examenele la fel. Noul tip de bacalaureat...

În noul tip, elevul se va simţi nedreptăţit? După mine, este incorect că matematica s-a scos complet de la uman.

Când structura a fost stabilită, s-a constatat că acest lucru este corect. Ar fi incorect să intru pe o discuţie în care discut opţiunile celor dinaintea mea. Corect este aşa cum este prevăzut în legea educaţiei naţionale.

Diplomele de la Spiru Haret sunt valabile sau nu?

Ministerul Educaţiei nu are competenţa de a anula diplome, dar a spus că ceea ce este nul produce efecte nule. Un program neautorizat nu poate produce un efect valid. În Legea educaţiei naţionale am spus că situaţia acestor absolvenţi va fi decisă printr-un ordin de ministrul la propunerea ARACIS şi cu avizul consiliului naţional al rectorilor. Am solicitat ARACIS să elaboreze o propunere care este în avizare.

Spiru Haret a produs diplomele fără acoperire?

Diplomele obţinute legal sunt obţinute legal, acoperirea lor se vede pe piaţa muncii.

Când aţi dat bacalaureatul, unde şi cum v-aţi descurcat?

Eu am plecat din România în 1988, la 17 ani. Am fost la un liceu din Strasbourg, am urmat clasa a XII-a şi am dat bacalaureatul în 1989. Am avut note foarte mari la matematică şi fizică, acceptabile la restul. A fost un bacalaureat de succes.

Au copiat colegii?

Exclus. Acolo unde am dat eu bacalaureatul, nu se punea problema. Nici măcar temele nu se copiau în clasă.
SURSA GANDUL