miercuri, 28 septembrie 2011

ROMANIA DE SUB SCUT

Romanii i-au asteptat pe americani inca din vremuri imemoriale. Exagerez, evident pentru a sublinia necesitatea tarii noastre, in plan strategic, de-a avea un aliat puternic, chiar un arbitru care are puterea sa fluiere cele doua imperii cu pretentii pronuntat expansive. Daca in trecut ele purtau numele de Al treilea Reich si Uniunea Sovietica, astazi Romania pare sa fie stransa in aceeasi menghina economica pe axa Berlin-Moscova. Si cum episoadele negre din istorie trebuie tinute minte mai cu sfintenie chiar decat sarbatorile, Bucurestii au datoria sa se plaseze intr-o zona unde resaparea planului Ribbentrop-Molotov dintre noua Germanie si noua Rusie este inimenta, daca nu s-a produs deja de facto prin prisma legaturilor energetice.
Adica sub scut. Asa cum se intorceau acasa si spartanii teferi dupa grelele batalii pe care le purtau. Insa acest scut nu putea fi realizat decat cu ajutorul unui actor global important, poate cel mai important din punct de vedere militar. In speta, SUA.

Desi este una tatonata inca de pe vremea cand administratia de la Casa Alba purta pecetea familiei Bush, reeditarea inlocuirii politicii de „containment” cu cea „rollback” a avut loc imediat dupa investirea pe 20 ianuarie 2009 a lui Barack Obama la carma Americii. Desi s-a vorbit de un reset al tensiunilor americano-ruse si s-au reinnoit acorduri militare importante precum START, Washingtonul a mutat decisiv in zona Marii Negre, regiune extrem de importanta din punct de vedere al transferurilor hidrocarburilor dinspre Marea Caspica. Ideea ca Romania sa devina parte integranta a acestui scut pe 17 septembrie 2009, atunci cand presedintele american Barack Obama a vorbit despre un nou plan de aparare al Europei. Imediat, la 22 octombrie 2009 vicepresedintele american Joseph Biden face o vizit` la Bucuresti si anunta oficial ca in urma discutiilor cu presedintele Basescu „Bucurestiul a adoptat cu braţele deschise noul sistem de aparare antiracheta”.

Pe 4 februarie 2010, SUA invita oficial România sa participe la sistemul antiracheta iar restul devine doar o formalitate tehnica. Au urmat apoi sapte runde oficiale de discutii pe relatia Bucuresti-Washington, majoritatea duse intre tanarul diplomat Bogdan Aurescu (cel care castiga pentru Romania la Haga un important proces cu Ucraina privind delimitarea platoului continental al Marii Negre) si subsecretar de stat pentru controlul armamentelor, Ellen Tauscher. Desi semnale au mai fost inca din aceasta vara, prin vocile lui Teodor Baconschi si ambasadorul SUA la Bucuresti Mark Gitenstein, si chiar s-a parafat acordul privind amplasarea a 24 de interceptoare de tip SM-3 in Romania, se pare ca in urmatoarele zile acest document va fi semnat la nivel de sefi de stat. Presedintele Traian Basescu se va deplasa la Washington pentru un moment istoric care va aseza Romania in spatele celui mai modern sistem de aparare conceput pana in prezent, o umbrela ce va oferi protectie tarii noastre si o pozitie intarita la Marea Neagra.
Importanta in aceasta ecuatie geostrategica este si decizia Turciei venita recent de a accepta pe teritoriul sau amplasarea radarului din cadrul acestui scut. Dupa ce varianta Bulgaria a cazut, este evidenta dorinta SUA de a impinge acest sistem inspre heartland-ul mutat acum din zona Europei de Est inspre Caucaz. Cu Romania si Turcia in astfel de pozitii de forta, Rusia nu se simte chiar atat de confortabil. Dupa ce a reusit concesionarea pe o perioada de peste 40 de ani a bazei militare de la Sevastopol (Ucraina), odata cu venirea la putere a lui Viktor Ianukovici, Rusia parea sa aduca din nou Marea Neagra la statutul de „lac rusesc”. Totusi aceasta miscare a dat clar peste cap planurile Moscovei care se pregateste sa aduca portavioane, dar si noile nave Mistral cumparate de la francezi chiar aici, la Pontul Euxin.

Iritarea este cu atat mai mare cu cat premierul Putin il vedea omologul sau turc Recep Erdogan un asset al Rusiei, castigat odata cu planurile de nuclearizare a Turciei prin constructia mai multor centrale atomice de catre rusi. Jocul nu este inca definitivat chiar daca zarurile par a fi aruncate. Relatiile tot mai tensionate dintre Turcia si Israel s-ar putea rasfrange asupra conexiunii turco-americane, Washington fiind un aliat traditional al Tel-Aviv-ului. Din toate aceasta poveste, singura constanta ramane Romania care a dat dovada de tenacitate si pragmatism iar acum Bucurestii culeg roadele pentru jertfa din Irak si Afganistan pentru ca acei cativa zeci de soldati romani care au murit ce acele fronturi s-au sacrificat pentru ca noi sa fim la adapostul acestei umbrele de securitate. Chiar daca suna cinic pentru oamenii de rand, eroii nostri in uniforme au inteles intotdeauna acest lucru mai bine decat toti analistii neamului care si-au dat cu parerea pe acest subiect. Acesta poate fi un raspuns pentru scepticii care se intreaba intrebator: Ce am cautat in Irak si Afganistan?
AUTOR RAZVAN IORGA

Niciun comentariu: