luni, 2 ianuarie 2012

DE CE ESTE STATUL CEL MAI PROST MANAGER

Nu cred să existe problemă mai tergiversată de statul român în ultimii anii decât arieratele companiilor de stat. Erau pe vremea lui Petre Roman, au continuat cu Stolojan, Radu Vasile, Isarescu. Toată lumea recunoaşte că este o problemă, dar rezistenţa sistemului la reforma în acest domeniu a avut câştig de cauză până acum.


De ce ? Pentru că o soluţie radicală interferează cu instinctul de autoconservare al clientelei adunate de ani buni de zile în jurul şi la vârful companiilor de stat. S-a format un « parteneriat » foarte avantajos între manageri şi stat, consolidat în timp şi care acum este foarte dificil de spart. Schema este foarte simplă şi a fost aplicată cu succes de « băieţii deştepţi », odată cu începutul anilor 1990 : aceştia s-au aşezat în spatele principalelor întreprinderi de stat, dar cel care a achitat nota de plată şi care îşi asumă răspunderea datoriilor generate de sistemul Şpăgi-Pile-Relaţii este Statul. Din buzunarul nostru!
Consecinţele pentru economia României se văd cel mai bine în bilanţul economic al acestor companii. Intreprinderi precum Oltchim, Termoelectrica, CFR, Metrorex, Compania Naţională a Huilei, etc., au ajuns să nu reprezinte altceva decât găuri negre ale bugetului de stat.

Efectul modului defectuos în care statul a manageriat aceste companii se va simţi cel mai bine în 2012 şi în general, în anii care vor urma. Pentru că ţinta de deficit a României, stabilită pentru 2012, trebuie să fie mai mică de 3% din PIB, şi după cum spune guvernul, Comisia Europeană şi FMI, atingerea sau ratarea ei depinde în mare parte de evoluţia arieratelor companiilor de stat. Doar recent am citit o analiză care arăta că în 2010, primele 120 de întreprinderi de stat costau economia României 1 milion de euro zilnic. Vorba regretatului Ulm Spineanu, un ministru al economiei pe care l-a uitat toată lumea: Avem de câştigat dacă toate ar intra în grevă!

Continuarea acordului cu FMI este un lucru pozitiv şi din acest punct de vedere. Pentru că, dacă statul nu a reuşit de capul său decât să mărească arieratele la companiile de stat, în acest an, companiile monitorizate în programul cu FMI şi Comisia Europeană au înregistrat o scădere a datoriilor publice cu 0,3% din PIB.
Iar pentru 2012, numărul companiilor de stat monitorizate, ale căror pierderi vor fi luate în calculul deficitului bugetar a fost redus la 10. Dacă ne uităm doar la aceste companii, pierderile se ridică la 500 milioane de euro, adică 1% din PIB. De exemplu, cu arierate ce se ridică la peste 300 milioane de euro, Compania Naţională de Căi Ferate, afectează deficitul cu 0,1% din PIB. CFR Marfă a avut pierderi de 127 milioane de euro şi Termoelectrica a ieşit pe minus cu peste 100 milioane de euro. Şi doar în primele nouă luni din 2011, combinatul Oltchim a înregistrat pierderi de 180 milioane lei, în creştere în comparaţie cu 2010.
Cifrele sunt corespondente doar anului 2010, pentru că în ultimii ani nota de plată se ridică la ordinul a câteva miliarde de euro, cu sacrificarea altor programe guvernamentale. În plus, prin alimentarea deficitului de stat, datoriile companiilor de stat afectează capacitatea acestuia de a se împrumuta în termeni mai avantajoşi pentru segmente ce merită a fi finanţate şi care pe termen mediu sau lung, ar aduce plus valoare.
Cel mai dezolant este faptul că, deşi statul şi politicul se lamentează de valoarea arieratelor, « uită » să spună, că sub atenta sa supraveghere s-a ajuns în această situaţie. Cu alte cuvinte, statul şi-a furat singur căciula timp de 20 şi ceva de ani. De fapt, s-a lăsat furat, pentru că era mai avantajos să se prefacă că doarme în post...
AUTOR DAN ANDRONIC
SURSA hydepark.ro 

3 comentarii:

Anonim spunea...

Acum exista si interesul pentru privatizarea acestora pe nimic, ca si in cazul altor privatizari. Baietii destepti din interior si din exterior si-au pus dintii la ascutit. De fapt managementul este in mod deliberat fraudulos si asta e responsabilitatea statului. Privatizarea va insemna o diminuare a posibilitatii de interventie a statului in economie. Si asta in conditii de criza. O concluzie: statul infractor este cel mai prost manager.

Anonim spunea...

daca sunt asa grozave sa le cumpere patriciu,tender,copos,fratii cristea paunescu karamazov cine o fi numai sa le ia. m-am saturat de alde roibu care fac arierate de 2 miliarde roni dar mandria petrochimiei apartine romaniei sau termocentrale care merg cu pamant cu miros de carbune si fac anul si miliardul pierdere

Anonim spunea...

Un articol proaspat si concludent in
ziarul Adevarul