Istoria recentă a Cehiei nu conţine doar lecţii pentru politicienii români care încearcă să-l reînvie pe Ceauşescu, ci şi pentru partidele de dreapta. Nu la fel de spectaculoase, dar cu acelaşi mesaj: asumaţi-vă convingerile până la capăt şi fără minciuni inutile!
Înaintea alegerilor anticipate pentru Camera Deputaţilor, programate iniţial pentru vara lui 2009, Partidul Social Democrat era considerat câştigător cert, fiind cotat cu peste 30% din voturi. În lunile dinaintea alegerilor, au apărut două forţe noi.
Un partid politic nou, TOP 09, şi un lider nou, Radeck John, în fruntea unui partid ceva mai vechi, dar care jucase până atunci un rol minor, „Afaceri Publice". Beneficiind şi de amânarea alegerilor cu aproape un an (s-au ţinut pe 28-29 mai 2010), TOP 09 a obţinut 17% din voturi şi a devenit a treia forţă politică a ţării, detronându-i pe comunişti. „Afaceri Publice" s-a situat pe locul cinci, cu aproape 11%.
Social-democraţii au câştigat alegerile, însă nu cu 30%, ci cu 22%. Acest scor, dar şi faptul că al doilea partid clasat, cel Civic Democrat, care obţinuse 20%, s-a aliat cu TOP 09 şi cu „Afaceri Publice" i-au obligat pe social-democraţi să-şi recunoască înfrângerea chiar a doua zi după anunţarea rezultatelor. Şeful social-democraţilor, Jiri Paroubeck, şi-a dat demisia, ca şi liderul creştin-democraţilor, partidul din care se desprinsese TOP 09, deoarece a ratat pragul de 5% şi intrarea în Parlament.
Amânarea alegerilor le-a dat răgazul necesar celor două noi forţe politice, TOP 09 şi „Afaceri Publice", să convingă. Însă esenţial a fost cum au făcut-o: prin campanii agresive şi inovative, cu mesaj clar. Ambele au avut un puternic discurs anticorupţie, îndreptat în special împotriva fostului partid de guvernământ, cel Civic Democrat, adică a celor alături de care aveau să formeze ulterior coaliţia de guvernământ.
De altfel, Partidul Civic Democrat, cel mai important partid de dreapta din Cehia, deşi s-a clasat pe locul doi şi a rămas la putere, numind chiar şi noul premier, a înregistrat pierderea cea mai severă. Din cele 81 de mandate pe care le câştigase în 2006 au pierdut 28 şi au mai rămas cu 53. Spre deosebire de ei, social-democraţii au pierdut doar 18.
Motivul pentru care civic-democraţii au pierdut cele mai multe mandate este unul şi acelaşi cu motivul pentru care au rămas la putere. Celelalte formaţiuni de dreapta i-au atacat virulent şi cu argumente şi, ca urmare, au câştigat procente consistente, suficiente ca să le permită să guverneze împreună cu partidul pe care în campania electorală îl transformaseră în sac de box. A fost surprinzător faptul că noile partide au format o coaliţie de guvernământ cu cei pe care îi identificaseră ca principali responsabili pentru problemele Cehiei? Da şi nu. Da, pentru că au acceptat să se facă frate cu dracu'; şi nu, pentru că alternativa ar fi fost să se facă frate cu ta'su.
Cum a fost posibilă această salvare de ultim moment în urma căreia dreapta a rămas la putere deşi popularitatea ei se erodase considerabil ca urmare a măsurilor nepopulare dictate de criză?
În primul rând, dreapta de la putere a fost atacată dinspre dreapta. Pe două direcţii. Dinspre o dreaptă cerebrală, TOP 09, focusată pe problema economică, care cerea reducerea şi mai drastică a risipei din sectorul public şi măsuri care să stimuleze economia. Şi care nu s-a mulţumit să mobilizeze alegătorii prin gargară ieftină pe forumurile de internet, ci a coborât în stradă, pentru a convinge Cehia reală, nu doar pe cea virtuală.
Una dintre strategii a fost de a trimite tuturor alegătorilor imitaţii de facturi cu suma colosală la care a ajuns la datoria publică şi cât le revine lor de plată din acea sumă. O alta a fost de a-şi trimite activiştii prin baruri pentru a explica, la o bere, care sunt soluţiile şi măsurile pentru care vor milita ei dacă vor ajunge la putere.
„Afaceri Publice" a atacat cu argumentele dreptei populiste. Cerând măsuri drastice împotriva corupţiei, dar şi pentru combaterea criminalităţii care afectează cetăţeanul de rând. Nu au lipsit nici discursurile aluziv homofobe, sexiste şi anti-rroma. Şi ei au coborât în stradă şi au instituit patrule de voluntari în Praga pentru a ridica de pe străzi drogaţii şi prostituatele.
Ambele partide au lideri carismatici, care, deşi erau departe de a fi avut un trecut imaculat, la momentul alegerilor se bucurau de cea mai mare încredere din partea alegătorilor. Mai important decât orice, ei nu sunt invenţiile Partidului Civic Democrat. Opoziţia lor nu a fost mimată, iar criticile pe care le-au adus în campanie partidului de guvernământ nu au fost regizate.
Ambii lideri şi oamenii lor de încredere au refuzat varianta comodă şi au ales-o pe cea mai dificilă. Cu toţii au fost curtaţi la un moment dat de Partidul Civic Democrat, dar au refuzat cu încăpăţânare ofertele, preferând să-şi investească energia în propriile proiecte politice. Dacă ar fi ales să se unească cu partidul dominant în loc să încerce să-l învingă, ambele ar fi pierdut. Din interior nu ar fi putut schimba nimic. Ar fi fost ultimii veniţi şi vocea lor ar fi fost, în cel mai bun caz, ignorată. Iar la primul semn că nu respectă disciplina de partid şi critică în exterior ceea ce se întâmplă în interior ar fi fost demişi din funcţie şi chiar excluşi.
Ambele partide au evitat ambiguităţile. Nu au pretins că sunt altceva decât erau. Proiecte politice pursânge. Niciodată nu s-a pus problema ca ele să pozeze mai întâi în mişcări civice pentru ca după aceea, „la cererea publicului", să se transforme în partide. Atât TOP 09, cât şi „Afaceri Publice" au beneficiat însă, indirect, dar consistent, de campaniile anticorupţie şi anti-SISTEM ale unor organizaţii sau iniţiative civice de mare impact, precum „Defenestrarea 2010" sau „Înlocuiţi Politicienii", susţinute de intelectuali de mare probitate morală.
Astăzi, la peste un an de la instalarea noii coaliţii de dreapta, cu greu s-ar putea spune că ea a împlinit toate speranţele celor ce i-au votat. Aproape că nu a existat lună fără vreo criză, fără acuzaţii grave de corupţie, fără demisii şi demiteri răsunătoare. La baza lor au stat de multe ori dezvăluirile făcute de un demnitar despre ilegalităţile comise de un coleg din coaliţia guvernamentală. Privit în retrospectivă, ce a rămas din imaginea justiţiară idealizată pe care cele două noi partide şi-au creat-o în campanie este destul de trist. Chiar jalnic. Cu toate acestea, potrivit sondajelor, alegătorii, deziluzionaţi cum sunt, încă o dată, de moralitatea multora dintre politicienii de dreapta pe care i-au votat, le-ar încredinţa tot acestora puterea. De ce?
Pentru că măcar un lucru funcţionează. Cele trei partide se presează reciproc pentru a-şi atinge fiecare măcar agenda minimală pe baza căreia au fost votaţi. Iar dacă implementarea măsurilor anticorupţie încă trenează, lucrurile stau mult mai bine cu reformarea statului şi creşterea eficienţei administrative. Explicaţia: priorităţile guvernamentale rezultă dintr-o concurenţă între diverse politici de dreapta, şi nu dintr-un compromis între măsuri de dreapta şi altele de stânga. Coerenţa şi eficienţa vin din faptul că lupta de la vârful puterii se duce în interiorul aceluiaşi sistem ideologic politic, nu între sisteme diferite. Lucru care îi enervează la culme pe susţinătorii comuniştilor. Partidul lor ar primi astăzi un număr chiar mai mare de voturi decât în 2010.
Nu mă aştept ca Vadim, Voiculescu şi restul comuniştilor vopsiţi să-şi asume total şi sincer proiectul Ceauşescu. Întocmai precum fostul lor şef, şi ei trăiesc într-o fantasmă care îi împiedică să perceapă cum sunt priviţi cu adevărat din afară. Dacă ar realiza o secundă că pe scara evoluţiei nu sunt nimic mai mult decât urmaşii lui Ceauşescu şi că unica lor misiune legitimă este aceea de a-i perpetua cât de mult moştenirea, nu s-ar mai complace în jalnicul efort de a ne dovedi că reprezintă altceva
O şansă pentru a-şi clarifica poziţiile şi a-şi asuma până la capăt destinul politic o au cei ce spun că reprezintă dreapta. Cu o singură condiţie: să înveţe ceva din lecţiile pe care ni le predau, gratuit, cei ce au trecut deja prin etapa în care ne aflăm noi.
AUTOR DAN CRISTIAN TURTURICA
SURSA ROMANIA LIBERA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu