NELU LEGIUNE RACKETUL DE SERVICIU

Numele lui Ion Ilie Cezar apare alături de cel al lui Vîntu în două contexte: în conducerea Realitatea TV şi în tentativa de asasinare a fostului şef al SIE. Considerat „locotenentul“ lui SOV, cel poreclit Nelu Legiune l-a cunoscut pe Vîntu la o casă de schimb valutar. Miercuri seara a fost arestat alături de stăpânul său.
A fost folosit şi ca racket, dar şi ca onorabil reprezentant al lui Sorin Ovidiu Vîntu la Realitatea Media. Aşa ar putea fi descris, extrem de schematic, traseul profesional al personajului misterios, reţinut miercuri seara, alături de Sorin Ovidiu Vîntu. Nu este pentru prima dată când numele lui Ion Ilie Cezar, zis Nelu Legiune, este alăturat celui al fostului patron de la Realitatea TV, în fapte situate la graniţa legalităţii.

În trecut, Nelu Legiune a fost cercetat sub acuzaţia de tentativă de asasinare a fostului director al SIE, Cătălin Harnagea, la ordinul patronului său, Sorin Ovidiu Vîntu. După o anchetă ce sugerează mai degrabă fiascoul total, dosarul lui Ilie Cezar a fost închis de către procurori, cu o concluzie seacă: nu există probe în baza cărora Sorin Ovidiu  Vîntu să poată fi acuzat că l-ar fi plătit pe angajatul său pentru asasinarea fostului şef al SIE.

Dosarul inutil
Primele informaţii privind presupusa tentativă de asasinat a lui Cătălin Harnagea au apărut în presa centrală, în 10 decembrie 2001. Jurnaliştii pretindeau că au intrat în posesia unor casete audio ce conţineau înregistrarea unei discuţii a lui Nelu Legiune, care pregătea asasinarea fostului şef SIE, Cătălin Harnagea. După aproape două luni, Direcţia Poliţiei Judiciare din cadrul IGP anunţa întocmirea unui dosar penal pe numele lui Ilie Cezar. Acesta era chemat pentru o serie de şase declaraţii olografe, în care, potrivit materialului aflat la dosar, „a negat în mod constant implicarea sa în vreo activitate care ar fi avut drept scop uciderea lui Cătălin Harnagea, susţinând, în consecinţă, că nu vocea sa este înregistrată pe caseta audio în cauză".

Prietenie de afaceri
Deşi în primă instanţă Nelu Legiune s-a declarat de acord cu testul poligraf, ulterior, acesta a refuzat orice expertiză cu detectorul de minciuni, invocând neobligativitatea acestui test, până la momentul începerii urmăririi penale împotriva sa. În ultima declaraţie oferită anchetatorilor, datată 1 martie 2002, Nelu Legiune preciza că „până la începerea urmăririi penale" nu este de acord cu „proba de voce şi nici cu administrarea oricărei alte probe", deoarece nu a săvârşit nicio faptă penală.

Adoptând acelaşi model de apărare, Sorin Ovidiu Vîntu a refuzat să dea o declaraţie olografă cu privire la presupusa instigare a cuiva în uciderea lui Cătălin Harnagea. Declaraţiile aflate la dosarul din acea perioadă oferă şi indicii privind modul în care SOV l-a cunoscut pe Nelu Legiune. Potrivit fostului patron al Realitatea TV, cei doi ar fi devenit apropiaţi din perioada 1997-1998, când, prin casa de schimb a lui Ion Ilie Cezar, Vîntu ar fi efectuat mai multe schimburi valutare.

Martorul, arestat
În rezoluţie se concluziona: "Vîntu a mai afirmat că nu este implicat sub nicio formă în tentativa de asasinare a cuiva, nu a comandat aşa ceva, nu i-a cerut să ucidă sau să contacteze ucigaşi pentru persoanele menţionate în presă, iar interesele sale sunt ca aceşti oameni să trăiască pentru a obţine bani de la ei (datorii, procese-daune)". Alături de fostul şef al SIE, pe presupusa "listă neagră" a lui SOV s-ar mai fi aflat şi jurnaliştii Dan Andronic şi Petre Mihai Băcanu, dar şi oamenii de afaceri Dan Fischer şi Costel Bobic. În acest caz a fost audiat şi Mihai Săpunărescu, un bărbat care era arestat preventiv în Penitenciarul Weiterstadt din Germania.

Potrivit procurorilor, „acesta a relatat despre discuţiile purtate, din care ar fi reieşit că Vîntu îi ceruse să caute o persoană care să poată înfăptui «la comandă», în schimbul sumei de 1 milion de dolari, uciderea lui Cătălin Harnagea. Detaliile date de Vîntu ar fi fost următoarele: costul operaţiunii era de 1 milion de dolari, iar asasinul era din afara României. "Din câte îmi aduc aminte era vorba de un cetăţean din Republica Moldova. (...) Eu am început să râd când am auzit ce mi-a spus Vîntu, însă acesta m-a avertizat că vorbeşte serios şi că băieţii ăştia, adică Harnagea, «vor muri de mâna lui» (...)", declara Săpunărescu.

Un alt nume-cheie de care SOV s-ar fi folosit pentru a organiza presupusele asasinate ar fi fost Călin Mailat. Numele acestuia apare în Raportul "Armaghedon 2", cel privind presupusa activitatea infracţională a lui Vîntu, dar şi în expertiza contabilă din dosarul FNI. Din aceasta se constată că, începând cu iulie 1999, în contul lui Mailat au fost virate 67,4 miliarde lei, din care 64,4 au fost transferate cu ordine de plată din contul personal al lui SOV.

Concluzia oficială: au vrut să-l fraierească
Un alt martor-cheie din acest caz a fost un interlop din Galaţi, audiat în acea perioadă. Acesta a declarat că unul dintre „locotenenţii" săi ar fi fost contactat de o persoană din Bucureşti, pentru ca, în schimbul sumei de 100.000 de dolari, să alcătuiască o echipă ce urma să-l asasineze pe Harnagea. Potrivit procurorilor, acest „locotenent", alături de Nelu Legiune', a „tranşat afacerea": au achiziţionat un pistol cu glonţ, armă ce a fost probată la marginea unei păduri de la marginea oraşului".

Totul s-a oprit aici însă. Parchetul a cerut SRI şi SIE toate informaţiile deţinute în acest caz. Răspunsul SRI (condus la acea vreme de Radu Timofta, un vechi cunoscut şi prieten al lui SOV) răspundea: „Din analiza datelor şi informaţiilor deţinute nu se pot trage concluzii care să infirme sau să confirme intenţia lui... de a organiza asasinarea fostului director al SIE, Cătălin Harnagea". În baza acestor probe, anchetatorii au stabilit că, în fapt, Nelu Legiune n-ar fi intenţionat decât să-l înşele pe SOV şi să-i ia banii acestuia, fără însă a întreprinde vreo acţiune împotriva celor vizaţi.

"Eu am început să râd, însă Vîntu m-a avertizat că vorbeşte serios şi că băieţii ăştia, adică Harnagea, «vor muri de mâna lui».''
declaraţia unui martor din dosarul tentativei de asasinare a lui Cătălin Harnagea

Foloseşte rackeţi şi ca armă psihologică
„Prietenul tău Măgureanu îţi poate confirma că mi-a dat OK-ul ca să împuşc rackeţii care vor să se stabilească pe teritoriul României. Şi că am împuşcat sute, nu zeci", îi transmite SOV lui Sebastian Ghiţă în interceptările de la dosarul procurorilor. Ameninţările lui SOV, rostite la peste 10 ani distanţă de la presupusa tentativă de asasinat, cea care îl viza pe Cătălin Harnagea (53 de ani), au fost recepţionate ieri de către cei implicaţi, într-o notă mai degrabă relaxată şi îngăduitoare. La auzul declaraţiilor lui SOV, Virgil Măgureanu (70 de ani), amintit direct de Vîntu, a declarat râzând în hohote: „Acum aud prima dată. Ce rackeţi, care rackeţi? E prima dată când aud asemenea bazaconie. Ce hram mai poartă Vîntu? L-au încolţit rău sau ce?".

În aceeaşi notă a răspuns şi Costin Georgescu, cel care a preluat mandatul de şef al SRI de la Măgureanu. "E prima oară când aud aşa ceva. Nu cred nimic de acolo. Care rackeţi? Nu ţin minte să fi existat vreo problemă de felul acesta sau să fi primit vreun raport despre astfel de fapte. Singurul moment în care am dat peste numele lui Vîntu a fost într-un raport despre fenomenul FNI. Mă miră astfel de declaraţii. Hai, dacă zicea că a omorât şi a îngropat patru-cinci rackeţi, mai ziceam, dar chiar aşa, zeci, sute?".

„Nişte poveşti fabuloase"
Dan Andronic (41 de ani), jurnalistul presupus vizat în aceeaşi listă din care făcea parte şi Cătălin Harnagea, îl consideră pe SOV "din ce în ce mai labil psihic". "Tonul stenogramelor variază de la replici prieteneşti: vestitul „bătrâne" sau chiar mai caldul „Sebi", la „Bă puştiule, (...) ţi-au şuierat gloanţe pe la urechi". Totul îmi arată că SOV se simte într-adevăr încolţit". În plus, Andronic îl cataloghează pe Vîntu ca fiind "un mafiot ratat şi un actor prost". "Mafiot ratat pentru că este pe cale să facă din nou cale întoarsă la puşcărie (nu ar fi prima dată).

Actor ratat pentru că tertipurile la care apelează SOV sunt mai degrabă din registrul comicului şi al parodiei". O opinie mult mai tranşantă vine din spaţiul psihiatric. Florin Tudose cataloghează discursul lui SOV ca fiind „plin de minciuni gogonate, o uriaşă gonflare a eului, caracteristică unei personalităţi paranoice". „Sunt nişte poveşti fabuloase acolo. Mimează adevărul perfect şi e normal să fie aşa cât construieşte portretul definitiv al escrocului: o persoană despre care ai putea băga mâna în foc că te va ajuta. Promit să folosesc fragmentele astea într-un viitor manual de psihiatrie. Discursul este foarte bun, SOV ştie exact pe ce pedale emoţionale să apese ca să-l facă pe cel de lângă să simtă ameninţarea ca fiind una reală", explică Tudose.
 Vîntu cunoaşte „piaţa" asasinatelor plătite
În afara referinţei la rackeţii îngropaţi în România, prezentă în înregistrările discuţiei dintre SOV şi Ghiţă, Vîntu a oferit, de-a lungul timpului, şi o altă declaraţie surprinzătoare despre ucigaşii plătiţi veniţi în România dinspre est. În timpul unui interviu cu Alex Mihai Stoenescu, realizat în 2003 şi reprodus în cartea "Interviuri despre Revoluţie", SOV se prezintă ca un fin cunoscător al "pieţei".

Într-o discuţie despre generalul Ştefan Kostyal, fost coleg de celulă cu SOV în anii 1980, Vîntu decide să nu se aventureze în comentarii prea stufoase, declarându-i interlocutorului: "Mai mult nu vă spun, pentru că nu sunt sigur că în România a dispărut asasinatul politic. N-am chef să mă trezesc cu un glonţ în cap (...) O mână de ucrainean costă 3.000 de dolari. Aşa că fiţi şi dumneavoastră prudent".
SURSA ADEVARUL