SISTEMUL ELECTRONIC DE IMPARTIT SPAGILE

În ultimii 20 de ani, pe la Palatul Victoria au trecut toate partidele din România. Cum au trecut, aşa au plecat.

De fapt, în clădirea Guvernului României au intrat nişte politicieni săraci, dar cinstiţi şi au ieşit nişte oameni de afaceri bogaţi, dar cinstiţi. Nu cred că există un singur caz de om politic care să fi trecut pe la guvernare şi să nu sufere o transformare majoră în privinţa declaraţiei de avere. El şi familia lui devin mari proprietari de terenuri, colecţionari de ceasuri, conducători de maşini de lux, amatori de călătorii exotice. Pare a fi una dintre axiomele de bază ale politicii româneşti. Pentru că ea poate fi aplicată nu numai la nivelul de vârf al politicii, dar şi la baza piramidei şi funcţionează impecabil. Uneori chiar mai cu spor…

Recentul raport al Institutului de Politici Publice scoate la lumină, într-un mod organizat, ceea ce ştiam cu toţii, uşor dezorganizat: achiziţiile publice reprezintă terenul de joacă al ministerelor, primăriilor, consiliilor judeţene, cu banii românilor. O joacă de tip cazino, în care dealerul este cel care are stiloul şi ştampila, iar jucătorii sunt diversele firme. Jetoanele vin de la bugetul statului, din taxe şi impozite. De unde o asemenea comparaţie? Păi numai aşa îmi pot explica în calitate de jurnalist, fost consultant politic, cum un contract încheiat de Consiliul Judeţean Ilfov cu un consorţiu format din trei firme în valoare de 40 de milioane de euro, poate ajunge prin încheierea unor acte adiţionale la o valoare de peste 80 de milioane de euro. Sau de ce Primăria din Alexandria a derulat doar 9 la sută din bugetul preconizat pentru investiţii prin sistemul electronic de achiziţii preferând strângerea de mână şi contactul ochi-în-ochi cu privatul. Sau cum reuşeşte Primăria din Galaţi să cumpere un top de hârtie de xerox cu 13 lei (fără TVA), când pe internet îl poţi lua cu maxim 10 lei (fără TVA). Vreţi să ne mai uităm la drumuri? Păi atunci vedem din nou cum Liviu Dragnea reuşeşte ca preşedinte al CJ Teleorman să modernizeze un drum judeţean cu 21 de milioane de euro, iar cei de la Mureş, mai modeşti, să ducă la îndeplinire o investiţie la fel de ambiţioasă cu doar 800.000 de euro. Par întrebări fără răspuns, dar de fapt toată lumea cunoaşte sistemul care duce la asemenea cheltuieli aberante.

Interesantă este lupta dusă de cei de la IPP cu autorităţile pentru a afla amănuntele contractelor de achiziţie. Imaginaţia funcţionarilor publici pare fără sfârşit! De la răspunsuri trunchiate, la recomandarea unor linkuri care nu se pot deschide sau nu conţin documentele specificate, totul a fost încercat. Ce transparenţă? Ce 544? Nimic nu este valabil pentru funcţionarul public a cărui misiune este să ascundă gunoiul sub covor, să blocheze accesul "nebunilor" de la ONG-uri şi presă care- i tot sâcâie cu întrebări legate de achiziţii.

Pare că ne-am obişnuit cu un sistem în care toată lumea fură, ciupeşte, aranjează câte ceva! De multe ori ne spunem că aşa este şi în alte părţi, avem exemple din Franţa, Germania, chiar şi controlorii de la Bruxelles au mari probleme în a-şi justifica cheltuielile. Numai că românii sunt prea săraci pentru a-şi permite ca aproape 5 miliarde de euro să se ducă pe apa sâmbetei, într-o morişcă a corupţiei, cu largul concurs al celor ce trebuie să apere respectarea legii.

AUTOR DAN ANDRONIC

SURSA www.evz.ro

PRELIPLU PRIN JUDETUL LUI DRAGNEA

Pe drumul Teleormanului este greu să te rătăceşti când întrebi de casele sau domeniile lui Liviu Dragnea. Ţi le indică oricare dintre locuitorii din Alexandria, Turnu Măgurele sau Saelele, comuna în care au trăit părinţii preşedintelui Consiliului Judeţean. Şi în judeţul învecinat, Olt, oamenii îl cunosc ca un adevărat jupân. Acolo are o casă socrul său, Petrache Prodana, ce rivalizează cu orice pensiune de pe Valea Prahovei.

Oraş de provincie într-un judeţ sărac, Alexandria este una dintre localităţile modeste în care nu prea vezi vile sau proprietăţi de lux. Cu ajutorul unui localnic am reuşit să "dibuim", însă, locul unde se ascunde una dintre nenumăratele proprietăţi oficiale ale lui Dragnea. "Eeei, domnule, e ditamai căsoaia, câteva străzi mai încolo", ne indică cu degetul un bărbat între două vârste.

Relaxare pe 6.000 de metri pătraţi

În spatele blocurilor de pe principala arteră de circulaţie a oraşului este un mic cartier format numai din case. Cele mai multe, simple, fără etaj, construite pe câteva sute de metri pătraţi. Pe strada Ion Creangă, însă, un gard din lemn cu temelie din piatră şi o poartă pe măsură atrage atenţia. "Aici e casa lui Dragnea", ne spune localnicul.

Dacă nu eşti atent, de la poartă nu prea ai cum să vezi ce este în curte. Apropiindu-te de gard, poţi observa o adevărată cabană, un teren sintetic dotat cu nocturnă şi o maşină de lux. Locul unde se retrage şeful judeţului după ce îşi termină treaba la Consiliul Judeţean are, practic, două adrese. Una este pe strada Ion Creangă, cum se arată în declaraţia de avere, iar cealaltă pe strada Tudor Vladimirescu. Adică este o altă intrare a unei proprietăţi întinse pe aproape 6.000 de metri pătraţi.

"Camuflată" în spatele unui zid de pomi
"Să vedeţi ce are în Turnu Măgurele", ne spune un teleormănean. Mergând spre oraşul cu pricina, nu am putut să ocolim "Hanul Diligenţei", o adevărată cabană în care, spun oamenii locului, pe vremuri, se întâlneau securiştii "la sfat". Şi această proprietate este trecută în declaraţia de avere a oficialului de la judeţ.

În curtea înconjurată de un pâlc de copaci, ferite de ochii trecătorului, se află atât cabana propriu-zisă, cât şi câteva căbănuţe. În Turnu-Măgurele, chiar în centrul oraşului se află hotelul Turris al Bombonicăi Dragnea, soţia alesului din fruntea judeţului. Nu am plecat din oraş până nu am vrut să vedem ce se află pe cei peste 8.000 de metri pătraţi de pe şoseaua Primăverii declaraţi de Liviu Dragnea în documente.

"Şoseaua" în cauză este, de fapt, centura oraşului, iar oamenii locului ştiau că şi acel teren, dar şi altul, de peste drum, sunt ale lui Dragnea. Ne-a lămurit Ion Ungureanu, un pensionar care ne-a spus că locul unde erau crescuţi porcii a aprţinut societăţii Modern, aceeaşi care avea toate complexele hoteliere şi restaurantele din judeţul Teleorman "pe vremea lui Ceauşescu".

"Plecaţi, că scot puşca şi vă împuşc!"
Pe drumul către Saelele, comuna unde Dragnea declară că deţine altă proprietate, am întâlnit satul în care au trăit părinţii săi, Pleaşov. Parcă intri în alt judeţ: şcoală modernă, teren de fotbal şi un ditamai parcul aflat în construcţie. Peste drum, terenul de fotbal care, zic localnicii, urmează să aibă şi nocturnă, se află "casa părintească". De fapt, un soi de casă de vacanţă, şi ea ascunsă în spatele unui gard şi a unor copaci. Trei femei, vecine cu familia Dragnea, ne-au povestit că acolo stă verişoara lui, Riţa. "Ungureanu o cheamă şi numai ştiu cum, dar toată lumea îi zice Riţa", ne-a povestit Amanda Liţă, o femeie de 76 de ani.

ângă ea, pe o bancă, Ecaterina Simion, de 67 de ani, ţine să precizeze: "Domnul Dragnea vine cam rar pe aici". Din comuna de baştină a părinţilor lui Dragnea, peste Olt, se află cea a socrilor săi, Giuvăreşti -Olt. Într-o comună de legumicultori, Petrache Prodana s-a ajuns datorită serelor pe care le avea chiar şi pe timpul comunismului. Ascunsă pe o uliţă la marginea satului, casa acestuia cu două nivele este demnă de ginerele pe care îl are. Are dotări de ultimă oră, iar curtea este "dotată" cu un gazon ca cele de pe stadioane.

"Nu e acasă Petrache. S-a dus să închidă serele că a venit furtuna", ne-a spus soacra lui Dragnea. În scurt timp a apărut şi bărbatul ei, într-o maşină de teren de invidiat. Când i-am spus cine suntem, a sărit ca ars: "Plecaţi! Plecaţi de aici să nu iasă altceva. Plecaţi că mă duc să iau puşca şi vă împuşc!", a strigat Prodana. Pe o stradă mai încolo, un bătrân stătea în faţa unei porţi simple, tăcut. Era chiar tatăl lui Petrache. "A fost şofer, taică. A strâns banii cum a putut. Nu prea mai vine pe aici, că are copii de crescut", a spus Oprea Prodana. "A avut bani şi pe timpuri. I-a dat lui Dragnea la nuntă un ARO. Avea pământ, avea sere. Dragnea a luat o fată cu bani. S-a orientat", a concluzionat un sătean.
SURSA www.evz.ro