miercuri, 13 iunie 2012

BOC SI UDREA - RESPONSABILI PENTRU DEZASTRUL PDL LA ALEGERILE LOCALE

Zilele acestea avem parte de numeroase analize pe marginea eșecului usturător al PDL la alegerile locale, cel mai adesea responsabilii pentru dezastru fiind căutați în afara partidului. Ba că e de vină criza cu valul de politici restrictive, ba că e de vină Ungureanu pentru că a pierdut guvernarea etc. Fuga de responsabilitate e de regulă sport național în România, iar liderii PDL nu fac excepție. Președintele PDL Emil Boc, a declarat cu seninătate, luni seara, după ce a răsuflat ușurat în urma câștigării mandatului de primar la Cluj, că dacă ar fi pierdut Primăria ar fi demisionat din PDL, dar acum, fiind victorios n-o mai face.  "O să fiu primarul clujenilor, așa cum am primit onoarea votului cetățenilor din oraș. Sunt președintele PDL, rămân în această funcție. Dacă aș fi pierdut primăria, primul gest pe care l-aș fi făcut ar fi fost acela de a demisiona din fruntea PDL". Problema e că domnia sa nu e șef la organizația PDL Cluj, ca să se raporteze  la eșecul sau succesul acestei organizații la alegerile locale. Emil Boc este președintele PDL, partid care a suferit un eșec dureros la alegerile de duminică, contabilizat de datele oficiale de la BEC într-un procent de 15% . Acest procent se traduce prin câștigarea a două consilii  județene și a circa 500 de primării. Prin comparație, USL a câștigat 18 consilii județene și vreo 1650 de primării. Or, dacă acest scor  în alegeri obținut de PDL în timpul mandatului de președinte al lui Emil Boc nu-l determină pe acesta să-și asume responsabilitatea rezultatului dezastruos e clar că există o problemă de percepție a realității la nivelul partidului. De altfel, toate declarațiile date luni seara de Emil Boc merg către această constatare. "Rezultatul PDL merge în direcția pe care ne-o dorim, adică un trend care să ne ducă spre un 20-30% la parlamentare".

Optimismul președintelui PDL este total nejustificat, cel puțin în acest moment, în care partidul a pierdut în fiefurile sale tradiționale , iar lideri marcați ai democrat-liberalilor, precum Gheorghe Flutur sau Ioan Oltean au pierdut aproape totul în fața tăvălugului USL.

Dezastrul PDL de duminică putea fi anticipat încă din luna mai a anului trecut, când Emil Boc, cu sprijinul Elenei Udrea, a obținut încă un mandat în fruntea partidului, deși era cât se poate de clar că problemele de la guvern nu-i vor lăsa răgaz pentru partid, iar din această ecuație va pierde doar partidul, fapt demonstrat de votul de duminică. Personajul din umbră care a tras sforile pentru realegerea lui Boc în fruntea PDL a fost chiar Elena Udrea, care a „cumpărat“ practic voturile organizațiilor inventând PNDI, program prin care primarilor li s-au promis investiții pe care nu le-au mai văzut  niciodată. Minciuna însă a funcționat , iar Boc a fost reales în fruntea PDL cu un scor confortabil și cu o echipă de conducere aleasă aproape după chipul și asemănarea doamnei Udrea, cu mici excepții. S-a vorbit încă de atunci că echipa câștigătoare a lui Boc este echipa pierzătoare pentru PDL, iar votul de duminică nu face altceva decât să confirme afirmațiile de atunci.

Boc a pierdut țara , Udrea Capitala

Cea mai importantă pierdere a PDL la alegerile locale de duminică este cu certitudine la nivelul Capitalei. Bucureștiul a devenit roșu, după 20 de ani și din cauza Elenei Udrea, nu doar a crizei, având în vedere modul în care a gestiona întregul proces electoral, de la desemnarea cu întârziere a candidaților la  organizarea campaniei. Scorul dezastruos din București, de la alegerile locale, unde PDL ar fi putut cu ușurință să fie întrecut și de PPDD, se datorează probabil și promovării rapide a doamnei Udrea , de la rolul de aplaudac al elicopterului premierului în funcție Adrian Năstase la aterizare în  Delta Dunării , la rolul de consilier prezidențial în 2005, când era și crâșmărița în Dorobanți cu prietena sa Narcisa Georgescu și la dubla calitate de ministru și președinte al organizației PDL București. Mai mult, preocupată în mod firesc de conducerea Ministerului Dezvoltării, Udrea a delegat  atribuțiile sale de șef al PDL  București către buna sa prietenă Ana Maria Topoliceanu , care, potrivit informațiilor noastre,  se ocupa de treburile  partidului în paralel cu dirijarea câștigătorilor licitațiilor la Compania Națională de Investiții și cu rezolvarea problemelor prietenului său de suflet, Horațiu Țica. În acest context, picătura care a umplut paharul dezastrului a fost blatul patronat de PDL București la alegerile locale. A fost vizibil cu ochiul liber că această campanie s-a desfășurat  într-o atmosferă generală de non combat la nivelul primelor două formațiuni care chipurile s-au bătut între ele pentru voturile bucureștenilor. La fel ca în proverbul românesc „câinele care latră nu mușcă“, și  liderii politici cu declarații sforăitoare au rămas în sfera non combat-ului politic, fapt vizibil de la o poștă. Întârzierea în desemnarea unui contracandidat viabil și cu șanse reale în fața lui Sorin Oprescu, a fost primul semn de întrebare care s-a ridicat privind strategia PDL București la alegerile locale din acest an. Așa cum a declara chiar Băsescu, cel care l-a bătut de două ori pe Oprescu în București, actualul edil putea  fi învins, cu condiția să-l ataci acolo unde-l doare cel mai tare:la proiecte. Practic Oprescu nu ar niciun proiect important început și terminat de el în Capitală, doar țepe cu ceasuri de aur, rațe mandarine de sute de mii de euro și alte „realizări“ de acest gen. În acest context, în  loc să vină cu un candidat  credibil, serios, capabil să demonstreze neputința și nepriceperea lui Oprescu, PDL București l-a aruncat în lupta electorală pe măscăriciul Silviu Prigoană, reprezentat, cum altfel, cu pliciul devenit celebru în urma scandalurilor sale conjugale.

Candidatura lui Prigoană, anunțată pe ultima sută de metri înainte de debutul campaniei electorale, într-un heirupism politic greu de înțeles pentru un partid care dorește să câștige o bătălie electorală importantă nu a făcut  decât să confirme că de fapt PDL a mimat confruntarea electorală. Miza blatului? Păstrarea intereselor de afaceri ale clientelei politice a PDL, plus ceva șefii importante de comisii la nivelul primăriilor. Și, nu în ultimul rând, negocierea protecției afacerilor care, la nivelul Capitalei sunt multicolore, indiferent de primarul de sector care le păstorește.

Tactica de non-combat practicată de PDL București a dat rezultatele scontate, iar Capitala a devenit , cu ajutorul neprecupețit al PDL București și al Elenei Udrea, roșie precum trandafirii PSD, spre marea mulțumire a lui Ion Iliescu. Probabil nici în visele sale cele mai frumoase nu spera să vadă vreodată steagul PSD pe  cea mai importantă redută a rezistenței antipesediste: Capitala. Ce-i drept, după ce și-a adus aportul la această realizare măreață a PSD , Elena Udrea și-a dat demisia din funcția de președinte al PDL București. Pentru modul în care a desemnat candidații la alegerile de duminică doamna Udrea are cu siguranță ușa deschisă la USL și, de asemenea poate să bată cu  succes și la ușa UNPR. Prietenii știu de ce!
AUTOR IULIA NUELEANU
SURSA CURENTUL 

Niciun comentariu: