EVAZIUNE FISCALA DE PESTE 300 DE MILIOANE DE EURO SI 91.000 PICATI LA BAC

Corupţia se învaţă la şcoală
Pentru mulţi români, cei care fură, copiază, dau sau iau şpagă nu sunt hoţi, infractori, ci oameni care „se descurcă“. În învăţământ, ca şi în alte domenii, s-a construit ideea că se pot promova examenele şi lua note mari fără să înveţi, dacă „te descurci“. Numai proştii învaţă, şmecherii ştiu cui să împartă cadouri şi cu cine să facă meditaţie! Aceeaşi mentalitate o întâlnim şi în rândul profesorilor când vine vorba de meditaţii - numai proştii le declară şi plătesc impozite!
În ciuda muncii depuse la clasă (prea puţin remunerată, spun profesorii) şi a meditaţiilor, anul acesta din peste 200.000 de absolvenţi de liceu, peste 91.000 nu au reuşit să promoveze examenul „maturităţii“. Deşi toată lumea ştia că ratele mari de promovabilitate din anii anteriori erau nerealiste, rezultatele de la bacalaureatul din acest an au şocat. Părinţii plăteau meditaţii, profesorii distribuiau răspunsurile înainte de examen, elevii copiau şi toată lumea era mulţumită. Până anul acesta, când camerele de luat vederi instalate în sălile de examen au stricat planurile „şmecherilor“. Piaţa meditaţiilor era evaluată anul trecut la 320 milioane de euro. La Fisc însă, veniturile declarate din meditaţii se ridică abia la 1.080.000 de euro.
Rezultă o sumă de 319 milioane de euro - venituri nedeclarate. Venituri pentru care profesorii nu au plătit impozit la bugetul de stat. Acelaşi buget care ar trebui însă să le susţină creşterile salariale, pentru că, nu-i aşa?, salariile în învăţământ sunt foarte foarte mici. Tot anul trecut, părinţii au plătit lunar 26,7 milioane euro pentru pregătirea suplimetară a copiilor lor.
Raportând aceste sume la rata de promovabilitate de la Bac, îi întrebăm pe „şmecherii“ care au contribuit la aceste rezultate cine pierde şi cine câştigă...
Revenind la „proştii“ care declară veniturile din meditaţii, datele puse la dispoziţie de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), la solicitarea ziarului „Curentul“, arată că pentru anul 2010 au fost identificate 1.523 de persoane care au declarat venituri realizate din activitatea de prestări servicii meditatori, în sumă totală de 4.538.914 lei (venit net anual).
Trebuie să precizăm că datele prezentate de ANAF se referă la persoanele fizice care au declarat venituri din prestare servicii executate de meditatori, impuse pe bază de norme de venit, cât şi în sistem real pe cod CAEN 8559 „Alte forme de învăţământ“, neputându-se identifica care dintre acestea sunt cadre didactice.
Chiar dacă toate cele 1.523 de persoane ar fi profesori, numărul celor care plătesc impozite este extrem de mic.
Cifrele ANAF se raportează la un număr de 206.376 de cadre didactice (numărul total de profesori care au predat la clasele I-XII în anul şcolar precedent, potrivit Ministerului Educaţiei).

Doar 0,7% dintre profesori au depus declaraţii la Fisc
Un calcul simplu arată că doar 0,73% dintre profesori şi-au declarat şi plătit impozitul pe meditaţii la Fisc.
Trebuie să recunoaştem însă că s-a înregistrat o uşoară creştere (0,04%) faţă de anul anterior. În 2009, doar 1443 de persoane îşi declaraseră veniturile din meditaţii - 0,69% din numărul total de profesori.
Nu doar procentul celor care îşi declară veniturile din pregătirea suplimentară a elevilor este mic, ci şi suma declarată -  4.538.914 lei, adică 1.080.693 de euro.
Avånd în vedere că piaţa meditaţiilor era estimată în 2010 la 320 milioane de euro, rezultă o sumă de 318.919.307 euro - venituri nedeclarate.
Potrivit art.9, alin. (1) litera a, din Legea 241/2005 privind combaterea evaziunii fiscale, constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvårşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale: a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile.
Astfel că putem vorbi de o evaziune fiscală de aproape 319 milioane de euro.

Pregătire pentru... BAC
Potrivit unui studiu realizat de firma Daedalus Millward Brown în vara lui 2010, 17% din totalul elevilor cu vârste cuprinse între 6 şi 19 ani au făcut meditaţii anul trecut.
Pentru 2010, cifrele din studiu arată că numărul elevilor care fac meditaţii este de 617.000, iar o oră de meditaţie ajunge, în medie, la 18 lei.
Studiul arată că părinţii plătesc lunar 26,7 milioane de euro pentru pregătirea suplimetară a copiilor lor.
Studiul mai arată că matematica, limba engleză şi limba română sunt disciplinele la care elevii fac cele mai multe meditaţii.
La engleză fac meditaţii în special copiii din clasele I-IV, iar la matematică şi la limba română cei de la gimnaziu.
La liceu, elevii încep pregătirea pentru Bacalaureat şi admiterea în facultate şi fac meditaţii şi la chimie, fizică, biologie, istorie şi limba franceză. Cercetarea arată că 30% dintre elevi fac meditaţii cu profesorul pe care îl au şi la clasă, în timp ce 60% fac ore suplimentare cu un alt profesor.
68,1% dintre cei care fac meditaţii cu profesorul de la clasă şi-au justificat alegerea prin faptul că acesta este un bun profesionist, iar 8,6% speră că, astfel, profesorul va fi mai indulgent.
În ceea ce priveşte domiciliul, 7% dintre copiii care locuiesc în mediul rural şi 27% dintre cei care locuiesc în mediul urban au făcut pregătire suplimentară.
Astfel, 83% din suma pentru medidaţii e încasată de profesorii de la oraş, iar 17% din bani merg la dascălii din mediul rural.
O oră de meditaţie ajunge, în medie, la 18 lei. În Ardeal şi Banat, meditaţiile dintr-o lună costă 148 de lei, în Dobrogea - 215 lei/lună, iar în Moldova - 189 de lei/lună. Potrivit studiului, părinţii din Bucureşti dau cei mai mulţi bani pe meditaţii, 265 de lei/lună.
Cercetarea a fost realizată în perioada 23 aprilie-15 mai 2010, pe un eşantion de 1.500 de chestionaţi, iar interviurile au fost realizate cu părinţii copiilor care merg la meditaţii.

2.000 de euro pe lună din pregătirea suplimentară
Când sunt întrebaţi de meditaţii, profesorii spun că sumele sunt mici şi nu fac decât să rotunjească salariul de mizerie primit de la stat.
Datele de la Fisc arată însă că sumele încasate din pregătirea suplimentară a elevilor poate ajunge la 2.000 de euro pe lună. Şi aici vorbim doar despre sumele declarate.
Astfel, potrivit datelor ANAF, cel mai mare venit net realizat, declarat pentru activitatea de prestări servicii meditatori, a fost în sumă de 102.112 lei.
Sunt însă şi persoane care declară venituri de 11 lei.
Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), în învăţământ câştigul salarial mediu în luna iulie a fost de 1.747 brut, 1264 de lei net.
Faţă de luna iulie 2010 (lună în care s-a aplicat diminuarea cu 25% a cuantumului brut al salariilor de bază, conform Legii nr. 118/2010), câştigul salarial mediu net din luna iulie 2011 a crescut în învăţământ cu 11,6%.
AUTOR OANA VOINEA
SURSA CURENTUL