IOAN OLTEAN TRAGE SFORILE SA O PUNA PE DORINA DANIELESCU LA SEFIA ANI

De la alegerea sa în funcția de secretar general al PDL , Ioan Oltean are o singură grijă. Nu e vorba de partid, Oltean devenind celebru după ce a uitat să înregistreze la tribunal modificările la statutul  PDL, punând astfel în pericol existența de drept a formațiunii, ci de lărgirea cercului său de influență la nivelul instituțiilor statului. Ziarul ”Curentul” a făcut recent o trecere în revistă a oamenilor numiți în diverse funcții importante grație lobby-ului făcut de secretarul general al PDL Ioan Oltean. Lista nu e scurtă și nici pozițiile ocupate de oamenii recomandați de Oltean nu sunt deloc de neglijat. Dimpotrivă. Fostul ministru Ioan Botiș, fostul secretar de stat Ioan Andreica, fosta șefă a ANRP Crinuța Dumitrean și fostul președinte al ANOFM, Silviu Bian, își datorează cu toții ascensiunea lui Ioan Oltean, care i-a ajutat să obțină poziții de invidiat. Problema e că cei patru sunt deja ”foști” și toți dau din plin cu subsemnatul pe la DNA, așa că Ioan Oltean e în căutarea unor noi poziții de influență la nivelul instituțiilor statului. Surse democrat-liberale ne-au declarat că Ioan Oltean a pus ochii în ultima vreme pe ”draga” de ANI , unde ar dori-o în funcția de președinte pe Dorina Danie­lescu, actuala șefă de la Autoritatea Națională pentru Restituirea Pro­prie­tăților.
Ce-i drept, Oltean pare să aibă o slă­biciune pentru această instituție, protejata sa din Bistrița, Crinuța Dumitrean fiind tot șefă la ANRP, înainte de a intra în atenția DNA. De altfel, potrivit acelorași surse, în cadrul discuțiilor informale din partid Ioan Oltean se referă la ANRP ca la propria moșie, precizând adesea că nu se face nicio numire importantă în această instituție fără aprobarea sa. Prin urmare, Oltean nu este deloc străin de prezența Dorinei Danielescu în fruntea ANRP, dacă e să dăm crezare  laudelor sale.

Dorina Danielescu - de la „o cunosc întâmplător“ la recitarea CV-ului

Încercând să aflăm cât de bine o cunoaște Ioan Oltean pe Dorina Danielescu și dacă o susține pe aceasta pentru șefia ANI, post care va deveni liber odată cu încheierea mandatului actualului președinte, Cătălin Macovei, l-am contactat telefonic pe secretarul general al PDL, care a părut extrem de deranjat de informațiile noastre. „Informațiile dumneavoastră sunt totalmente false“ne-a asigurat Ioan Oltean, pe un ton ce s-a dorit foarte ferm. Întrebat dacă o cunoaște pe șefa ANRP Dorina Danielescu, Oltean a declarat :“nu o cunosc, am întâlnit-o întâmplător la ședințele de guvern“. Ce căuta domnul Oltean la ședințele de guvern, în condițiile în care funcțiile pe care le deține sunt doar la nivelul Parlamentului și partidului? Probabil că pe doamna Danielescu, pentru a o întâlni „întâmplător“. Deși a precizat pe un ton ce s-a dorit convingător că „nu are nicio legătură cu prezența ei la ANRP“ și că „o cunoaște din vedere“, Ioan Oltean s-a dovedit extrem de bine informat în legătură cu CV-ul doamnei Danielescu: „O cunosc doar din vedere pe doamna Danielescu. Din câte știu a fost  procuror, dar nu e membră PDL, nu are legătură cu partidul  și partidul nu  susține pe nimeni pentru ANI“, ne-a asigurat secretarul general al PDL. În încercarea de a fi cât mai convingător, domnul Oltean ne-a precizat: „nici nu știam că șefia ANI devine liberă. N-am nicio treabă cu asta și nici în partid nu am discutat lucrurile astea“. „Să scrieți declarațiile mele așa cum vi le spun eu“ ne-a atras în final atenția, de vreo două ori, Ioan Oltean, confundându-ne probabil cu Crinuța, Bian sau alt personaj din anturajul său.
Nu știm cât de bine o cunoaște domnul Oltean pe doamna Danielescu, dar un lucru e cert: îi cunoaște bine cv-ul profesional și politic din moment ce ne-a spus fără ezitare și profesia acesteia și faptul că nu e membră PDL. Pentru o cunoștință „din vedere“, domnul Oltean posedă date solide despre Dorina Danielescu. Ne întrebăm ce date are despre persoanele pe care le cunoaște bine. Cât privește vacantarea șefiei ANI, aici Ioan Oltean a dat-o chiar în bară. În calitate de lider al principalului partid aflat la guvernare e imposibil să nu știi că în trei luni șefia ANI, instituție importantă  în lupta anticorupție, devine liberă, odată cu încheierea mandatului actualului președinte. Iar dacă așa este, atunci domnul Oltean este degeaba secretarul general al PDL. Potrivit surselor noastre , Oltean nu numai că știe foarte bine ce se întâmplă la ANI, dar și-a extins lobby-ul pentru Dorina Danielescu și la nivelul UDMR, promițându-le liderilor Uniunii funcția de vicepreșe­dinte al ANI. Totul la nivel personal pentru că la nivelul PDL nu s-a luat nicio decizie pe această temă și având în vedere faptul că toți oamenii lui Oltean au sfârșit prin a avea probleme serioase la DNA, e greu de crezut că democrat-liberalii își vor mai risca imaginea pe mâna secretarului general.

Oltean - audiat la DNA din motive de Bian

Politica sa de a-și pune oamenii în funcții importante din instituțiile statului i-a adus lui Ioan Oltean și o întâlnire cu procurorii anticorupție , la scurt timp după arestarea șefului ANOFM  Silviu Bian.
„Am fost audiat în acest dosar, la câteva zile după ce Silviu Bian a fost arestat. Au fost câteva întrebări, am dat o declarație la vremea respectivă“, a recunoscut public secretarul general al PDL , precizând că „Eu probabil am intrat pe interceptările telefonice, vorbeam destul de des, eram cunoștințe vechi. Probabil că datele nu erau suficiente de clare că între mine și domnia sa nu erau legături cu cazul dat“. Reamintim că  Silviu Bian a fost reținut în octombrie 2011, fiind acuzat că primit în calitate de președinte al Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă suma de 22.000 euro și 19.000 lei de la funcționarii structurilor județene ale ANOFM pentru a-și cofinanța posturile, Bian fiind prins când primea alți 82.000 de lei de la angajații ANOFM Brașov, care nu au mai suportat șantajul lui Bian care le cerea periodic o „cotizație“ pentru a-i ține în funcție.
Tot pe filiera lui Oltean a ajuns ministrul muncii și Ioan Botiș, acuzat de conflict de interese după ce s-a constatat că soția sa, Ligia Botiș, avea calitatea de expert de tip A în cadrul unui proiect european desfășurat de Asociația „Parteneriat Euroactiv“ Bistrița. Proiectul a fost aprobat și semnat la o dată ulterioară numirii în funcție a soțului său ca ministru. Valoarea proiectului era de 2.130.890 de lei și acesta fusese aprobat spre finanțare la 1 octombrie 2010, la nicio lună după numirea lui Botiș în funcția de ministru al Muncii. În prezent și Botiș dă cu subsemnatul la DNA, la fel ca și toți cei care au fost susținuți de Ioan Oltean. Astfel, Crinuța Dumitrean a intrat în atenția DNA din cauza subalternului sau, Remus Baciu, trimis în judecată  pentru corupție.
Potrivit rechizitoriului prin care a fost trimis in judecata Remus Baciu, fosta șefă a ANRP apare la rubrica „Făptuitori“, nefiind deocamdată trimisă în judecată în acest dosar. Și tot DNA l-a luat la „o porție“ de declarații la secție și  pe Ioan Andreica, fostul secretar de stat  în Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, care a fost audiat în dosarul în care președintele CJ Bistrița, Liviu Rusu și vicepreședintele CJ Bistrița, Luca Iancu, sunt anchetați pentru deturnare de fonduri. De precizat că Andreica este acționar la  Euroland SA, firmă  la care are acțiuni  și soția secretarului general al PDL, Ioan Oltean.



 Cine este Dorina Danielescu sefa ANRP
După eliberarea din funcție a Crinutei Dumitrean, Boc a numit-o în funcție pe Dorina Danielescu care a fost intre anii 2004 și 2009 la conducerea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizata și Terorism (DIICOT) serviciul Teritorial Ploiești. În momentul numirii, presa scria că în 2008 Dorina Danielescu a fost acuzată  de instrumentarea unor dosare in functie de anumite interese personale. „Așa rezulta dintr-o reclamație depusă la Consiliul Superior al Magistraturii de trei administratori ai SC Extrapan Ploiesti. Acestia o acuzau pe Danielescu că le-ar fi facut dosar penal doar pentru a evita anularea unor tranzactii al caror beneficiar a fost afaceristul local Doru Morcovescu, apropiat al sau“, scria presa.
AUTOR IULIA NUELEANU
SURSA CURENTUL 

BASESCU : PARLAMENTUL, ICCJ, CSM, INSTITUTII NECONVIGATOARE

Raportul pe justiţie

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, ieri, după prezentarea raportului CE, că documentul citat relevă că „instituţiile neconvingătoare“ sunt ÎCCJ, CSM şi Parlamentul, arătând însă că nu este de acord întru totul cu aprecierea legată de Parlament, care a susţinut asumările de răspundere ale Guvernului pe legile privind justiţia. „Dacă mi-aş permite un comentariu, ar fi legat de Parlamentul României, unde trebuie să recunoaştem că a existat o majoritate care a susţinut asumările succesive de răspundere ale Guvernului pe toată legislaţia care viza justiţia. Dar faptul că Parlamentul a reacţionat mai puţin pozitiv la ridicarea de imunităţi sau la permisiunea de extindere a unor anchete a generat această apreciere pe care nu o susţin întru totul“, a afirmat şeful statului. El a mai spus că oricâtă voinţă ar fi avut Guvernul, dacă nu exista o majoritate parlamentară care să-l susţină nu ar fi putut implementa această legislaţie. „Este clar că oricâtă voinţă politică ar fi avut Guvernul, dacă nu exista o majoritate parlamentară care să îl susţină la asumarea răspunderii pe coduri, pe legea micii reforme şi pe multe altele, nu ar fi putut să implementeze această legislaţie. Pe de altă parte, este posibil ca la nivelul Comisiei Europene să se fi considerat că trecerea prin Parlament a Codurilor ar fi fost nesigură, spre exemplu, dacă ne referim la coduri. Şi eventualele modificări ar fi alterat conţinutul codurilor sau al legii micii reforme. Nu ştiu exact care au fost elementele luate în calcul de CE. Eu cred totuşi că, plecând de la premisa existenţei unei majorităţi care a susţinut Guvernul la moţiunile de cenzură cu ocazia asumării răspunderii, poate că este prea dură aprecierea legată de Parlament“, a mai declarat preşedintele.
Şeful statului a spus că, potrivit acestui raport, „dincolo de guvern, care fost a apreciat foarte pozitiv“, aprecieri pozitive primesc DNA, Parchetul ÎCCJ, DGA, Direcţia Antifraudă din IGPR şi ANI. Preşedintele a adăugat că susţine fără rezerve aprecierile pentru instituţiile menţionate. Traian Băsescu a mai spus că raportul arată progresele României şi că stabileşte un număr de 18 obiective pentru ca la anul să se poată discuta despre ridicarea MCV.
Pe de altă parte, preşedintele Traian Băsescu a declarat că România nu consideră corect ca raportul MCV să fie anexat la condiţiile de aderare la Spaţiul Schengen, însă constată că se află în faţa unei realităţi: sunt state care consideră că raportul MCV trebuie luat în considerare ca să spună „Da“ aderării la Schengen.

„O parte din presă nu mai poate minţi la nesfârşit“

Spre finalul intervenţiei sale, preşedintele Băsescu a făcut, ieri, un apel la ziarişti să prezinte corect raportul CE privind MCV, pentru că o „parte din presă nu mai poate minţi la nesfârşit“, el susţinånd că încercările jurnaliştilor şi ale unor politicieni de a arăta că instituţiile funcţionează la comandă îi „penibilizează“. „Apelul meu la dumneavoastră este ca presa să facă o prezentare corectă, echilibrată a acestui raport, pentru că nici presa nu mai poate - parte din presă - nu mai poate minţi la nesfârşit. Marile minciuni promovate de presă alături de grupuri de politicieni sunt legate de comanda politică la diverse instituţii, mai ales când este vorba de ANI, sau de DNA, sau de Parchetul General. Dragi jurnalişti, am rugămintea să înţelegeţi următorul lucru: instituţiile despre care am vorbit - ANI, DNA şi Parchetul General - nu mai sunt cele din 2004“, a spus preşedintele Băsescu. „Toată încercarea dumneavoastră de discreditare a acestor instituţii - a dumneavoastră, a politicienilor şi a altora - spunând că ar lucra la comandă politică, nu face decât să vă penibilizeze pe dumneavoastră şi pe politicienii care susţin acest lucru. Şi ei sunt din toate partidele politice. Nu vă mai crede nici măcar CE, care laudă ceea ce atacaţi şi desfiinţaţi dumneavoastră şi politicienii - ANI, DNA“, a mai spus Băsescu.

Şeful CSM: Criticile vin din cauza lipsei dialogului instituţional

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Horaţius Dumbravă, a declarat, după prezentarea Raportului, că documentul este pozitiv şi reflectă obiectiv progresele înregistrate de România, iar „majoritatea criticilor vin pe fondul lipsei de dialog şi a conlucrării adecvate şi susţinute între instituţii“. „Izolarea fiecărei autorităţi şi instituţii publice cu responsabilităţi în justiţie doar pe domeniul specific conduce la o lipsă de perspectivă a modernizării justiţiei, la ruperea unui ritm firesc pentru reforma în justiţie. Cearta şi gâlceava instituţională, uneori depăşindu-se limita rezonabilităţii instituţionale - cum ar fi acuzele vădit denigratoare la adresa întregului corp profesional al magistraţilor din partea unor autorităţi publice sau ale unor politicieni - reprezintă mai degrabă piedici majore în direcţia reformei în justiţie şi, în acelaşi timp, induc neîncredere şi nesiguranţă în rândul cetăţenilor“, a precizat Horaţius Dumbravă. Astfel, având în vedere recomandările Raportului Comisiei Europene din 20.07.2011, CSM adresează solicitarea către toate autorităţile publice, în special Guvernului României şi Parlamentului, precum şi Preşedintelui României, de a continua şi finaliza discuţiile cu reprezentanţii sistemului judiciar în vederea încheierii unui acord naţional transpartinic şi independent de ciclurile electorale, pentru susţinerea justiţiei ca domeniu strategic de interes naţional pentru România, de consolidare şi modernizare a justiţiei, inclusiv din punct de vedere legislativ, logistic şi financiar.

CE cere o lege pentru confiscare extinsă

Comisia Europeană solicită României ca în lupta anticorupţie să aibă rezultate convingătoare în recuperarea produselor infracţiunii, să adopte o nouă lege privind confiscarea extinsă şi să aibă rezultate în urmărirea în justiţie a cazurilor de spălare de bani ca infracţiune de sine stătătoare. Astfel, CE recomandă „îmbunătăţirea coordonării politicilor anticorupţie la cel mai înalt nivel şi elaborarea unei noi strategii multianuale solide pentru a preveni şi a pedepsi actele de corupţie, ţinând seama de recomandările făcute într-un studiu de impact independent“. De asemenea, CE doreşte crearea unui grup de monitorizare, împreună cu societatea civilă, pentru a supraveghea punerea în aplicare a strategiei. CE recomandă totodată „elaborarea de norme pentru prevenirea conflictelor de interese în gestionarea fondurilor publice şi în cadrul autorităţilor care reglementează, verifică şi adoptă decizii privind plângerile în domeniul achiziţiilor publice“, precum şi „consolidarea procedurilor şi a capacităţii autorităţilor competente, inclusiv printr-o continuare a procesului de revizuire a modului de funcţionare, aflat în desfăşurare în acest domeniu“.

Măsuri urgente pentru cazurile de mare corupţie

Totodată, în raport se mai menţionează că Bucureştiul trebuie să adopte măsuri „urgente“ care să ducă la accelerarea procedurilor în cauzele de mare corupţie, cu scopul de a fi evitată împlinirea termenului de prescripţie „în toate cazurile“, dar şi „norme procedurale clare“ de ridicare a imunităţii parlamentare. CE propune României adoptarea de măsuri urgente pentru îmbunătăţirea practicii judiciare şi pentru gestionarea cauzelor. O altă recomandare referitoare la eficacitatea acţiunii judiciare vizează „continuarea reformei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie“, pentru a consolida rolul de curte de casaţie al acesteia, pe de-o parte, şi pentru a dezvolta capacitatea acesteia de a soluţiona cauzele de corupţie la nivel înalt, pe de altă parte.
Comisia Europeană arată că sunt necesare măsuri active care să însoţească intrarea în vigoare a Codului civil şi adoptarea unui plan cuprinzător de aplicare a celorlalte trei noi coduri, furnizarea de resurse pentru reorganizarea instanţelor, sporirea capacităţii Institutului Naţional al Magistraturii. De asemenea, Comisia notează că este necesară finalizarea unei analize detaliate a dezechilibrelor legate de volumul de lucru în cadrul sistemului judiciar, în vederea revizuirii modului de funcţionare a sistemului judiciar care va avea loc în curând. CE mai arată că este necesar să fie finalizată revizuirea modului de funcţionare propus al sistemului judiciar şi punerea în aplicare a recomandărilor acesteia; crearea unui cadru de monitorizare a progreselor înregistrate în ceea ce priveşte reforma sistemului judiciar, la care să participe părţile interesate din sistemul judiciar prin punerea în aplicare a acestui plan de acţiune.
SURSA CURENTUL