DERIVA IN POLITICA SI HAOSUL DOCTRINAR

Perioada 2008-2012 a fost privită cu multă speranță de suporterii reformei Statului. Injecția de sânge proaspăt în PDL părea să justifice optimismul discursului fuzionist, de dreapta. Dincolo de simpla recrutare a unor nume sonore sau respectabile în mediul cultural și academic, e bine să vedem eficacitatea acestui experiment. Concret, pe fapte, iar nu vorbe.
Să recapitulăm. Anul trecut, prin toamnă, Sebastian Lazaroiu fusese dat afară din Guvern la presiunea baronilor. În ianuarie, Teodor Baconschi a fost demis din funcția de Ministru de Externe de chiar Emil Boc, cu zece zile înaintea depunerii propriului mandat. Motivul? O răzbunare personală a complexului de inferioritate.

Astăzi, după tot dezastrul de comunicare al organizației PDL-București, omul pedepsit e Cristian Preda… După catastrofă numită Boldea (fugarul protejat de Mircea Toader în prima instanță), nimeni din PDL nu și-a asumat vreo răspundere. La fel, schimbarea de macaz a lui Sorin Frunzăverde a produs nenumărate volute retorice împotriva traseismului. Evident, apelativul n-o poate atinge pe doamna Elena Udrea, în pofida experienței dobândite de fostul Ministru al Dezvoltării în cercurile PSD, PNL și PD (2002-2006).
Cuprins de puroi și sufocat de figuri DNA-bile, PDL a decis să-l dea afară pe singurul său profesor universitar cu profil de doctrinar: Cristian Preda. Elena Udrea, obosită de atâtea exigențe ideologice și stilistice, îl curtează în schimb pe Marian Vanghelie și câteva stele UNPR… Să nu uităm că dl Cezar Preda o invitase recent pe Monica Luisa Macovei să iasă și ea din gruparea pedistă…
Suntem în 2012 și ar cam trebui să tragem o linie.
Înnoirea PDL, care părea credibilă în 2008, este astăzi un fiasco total. Din păcate, între tăcere și demnitate, mulți au ales tăcerea.

Destinul individual al lui Cristian Preda se va intersecta probabil cu cel al lui Mihai Răzvan Ungureanu. Dincolo de aceste detalii ale reabilitării europarlamentarului PDL, merită observat un trend general.
Nu doar PDL e în derivă. La Sectorul 3, PSD pregătește un candidat anchetat într-un scandal sex cu minore (Robert Negoiță)… În Sectorul 5, Marian Vanghelie vrea să patroneze – la al patrulea mandat – o zonă de largă infracționalitate urbană. La Primăria Capitalei rămâne candidatura de endependent a lui Oprescu – acuzat, cu dovezi clare, de plagiat. Mă întreb ce se petrece cu țara noastră atunci când, în orașul cel mai prosper, avem de aleși între hoți, risipitori, interlopi, agramați și/sau violatori.
Cât trebuie să mai îndurăm acest blestem? Chiar nu putem aspira la normalitate? De ce n-am pregăti conspirația binelui cetățenesc împotriva răului feudal-baronial?
AUTOR MIHAIL NEAMTU
SURSA www.contributors.ro  

DEBUTATUL UNPR MIHAIL BOLDEA CERCETAT PENTRU EXCROCHERII IMOBILIARE

Deputatul UNPR Mihail Boldea, fost membru PDL până în octombrie 2011, un avocat, un fost arbitru al Curții de Arbitraj Galați și alți 19 oameni sunt cercetați de DIICOT pentru înșelăciune, fals în înscrisuri și uz de fals, într-un caz privind terenuri ce erau indisponibilizate în vederea confiscării speciale în cauze penale și apoi trecute în proprietatea membrilor grupării. Deputatul Mihail Boldea, audiat în cazul privind înșelăciunile cu terenuri din Galați, a părăsit, ieri, după ora 12.00, sediul DIICOT Galați, plecând cu un taximetru și refuzând să facă declarații. Deputatul Mihail Boldea era singur și, la ieșirea din sediul DIICOT Galați, a refuzat să facă declarații jurnaliștilor prezenți, el urcându-se într-un taximetru și părăsind zona. Potrivit unor surse judiciare, în acest caz ar mai fi cercetate alte 21 de persoane, între care Aura Luchiniuc, fost membru al Comisiei de Arbitraj și fost subprefect de Galați, și Bogdan Boza, fost membru PDL. Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Galați au destructurat un grup infracțional organizat, constituit din 22 de persoane, dintre care un deputat în Parlament, un avocat din cadrul Baroului Galați și un fost arbitru al Curții de Arbitraj Galați, specializat în săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, fals în înscrisuri oficiale și uz de fals, se arată într-un comunicat de ieri al DIICOT. Boldea a fost ales deputat în circumscripția electorală nr.18 Galați, colegiul uninominal nr.9.

El a fost în PDL până în septembrie 2011, când a demisionat din partid, ulterior înscriindu-se în UNPR. În perioada 2004-2005 a fost președintele organizației de tineret PD, între 2005 și 2007 a fost vicepreședinte al organizației municipale PD, iar între 2005 și 2007 a fost purtător de cuvânt al organizației județene a PD Galați.Deputatul Mihail Boldea are, potrivit declarației sale de avere, o casă, patru apartamente și două terenuri, iar în 2011 i-a donat lui George Ștefan Boldea trei apartamente și a acordat împrumuturi în valoare de 270.000 de euro. Procurorii DIICOT au făcut 14 percheziții domiciliare în municipiul Galați, în vederea identificării și ridicării de mijloace de probă. Deputatul Mihail Boldea a declarat pentru HotNews.ro ca procurorii DIICOT Galati au facut presiuni psihice asupra martorilor din dosarul in care este acuzat pentru inselaciune in domeniul imobiliar. “15 persoane au povestit la DNA ca se fac presiuni asupra lor sa dea declaratii mincinoase care sa ma incrimineze pe mine”, a declarat Boldea. Mihail Boldea a mentionat ca a cerut sa fie anchetat de structura centrala a DIICOT si ca a trimis sesizari la CSM, Ministerul Justitiei si chiar presedintelui Traian Basescu. Scandaluri imobiliare și tranzacții controversate Numele deputatului Mihail Boldea a fost vehiculat în mai multe scandaluri imobiliare și tranzacții controversate cu terenuri și imobile din Galați, o parte din aceste afaceri fiind mai vechi, din perioada când Boldea era doar avocat în Baroul Galați și nu ocupa o funcție publică. În schimb, o altă parte a acestor afaceri în care apare numele lui Boldea au ajuns să fie cunoscute după ce acesta a fost ales deputat. Primul scandal de răsunet în care a fost vehiculat numele lui Boldea a fost intitulat de presa locală "Afacerea Aviasan". În acest caz, aproximativ 40 de hectare care aparținuseră unui aeroport utilitar din Galați au intrat în proprietatea unor personaje controversate care ar fi avut legături și cu liderul PC Galați, Eugen Durbacă.

Un alt caz controversat în care apare numele deputatului și care a fost mediatizat este cel al unui imobil situat în centrul municipiului Galați care nu fusese revendicat și care se afla în proprietatea Primăriei Galați. În acest caz, intervine un cetățean care susținea că a locuit în acel imobil peste 30 de ani și care cerea ca imobilul să fie trecut în proprietatea sa după principiile uzucapiunii. Se găsesc și doi martori care să confirme acest lucru, iar Primăria pierde imobilul. Reprezentanții Primăriei Galați au reclamat atunci implicarea lui Mihail Boldea și au făcut sesizări către procurori. În acest context trebuie amintit și cazul "Eroilor". Astfel, potrivit presei, imobilul, situat pe strada Eroilor colț cu strada Domnească, din municipiul Galați, este revendicat de către un bărbat din județul Constanța, care a fost reprezentat de Mihail Boldea. În dosar au apărut documente vechi, din 1936, care ar fi trebuit să susțină că imobilul a aparținut familiei constănțeanului. Numai că în acel document se arată că imobilul se regăsește pe strada Eroilor, iar strada a fost denumită astfel după anul 1990. În perioada din care datează documentul acea stradă purta denumirea Codreanu. Acestea nu sunt singurele cazuri în care deputatul Mihail Boldea, audiat, vineri, de către procurorii DIICOT, într-un caz privind înșelăciuni cu terenuri din Galați, este implicat. În cazul "Morilor", care face referire la tranzacționarea unui imobil din Galați, deputatul este cercetat de către Parchetul ICCJ, după cum relatează în luna februarie cotidianul local "Viața liberă". Boldea ar fi cercetat pentru implicarea într-un dosar în care mai multe persoane, cunoscute ca apropiați ai săi, au încercat prin diverse metode să convingă un bătrân să le vândă un imobil cu un preț aflat cu mult sub cel al pieței. Pentru că, de frică, bătrânul s-a refugiat, ajungând să trăiască pe străzi, aceștia au încheiat la un notar din Târgu Bujor o procură prezentând un alt bătrân din comuna Suceveni, cu o situație socială dificilă ca fiind proprietarul imobilului. Casa urma să fie vândută către un consilier municipal din Galați, însă tranzacția a fost întreruptă deoarece acesta din urmă, vecin de multă vreme cu proprietarul real, a realizat că vânzătorii nu aveau nicio legătură cu persoana știută de el. Cazul a fost instrumentat de către procurori și mai multe persoane au fost condamnate, ulterior, acestea susținând că Boldea este capul afacerii.
AUTOR NICOLAE BUCUR
SURSA CURENTUL 

MAGISTRATI CINSTITI SAU DOAR NEPRINSI

Acolo, pe pereţii clădirii din strada Batiştei, e scris cu cerneală simpatică, dar uşor de citit, mercurialul şpăgii de la Înalta Curte.

Un frumos buchet de coincidenţe s-a format odată cu reţinerea de către DNA a judecătoarei Maria David de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Doamna vine de la Curtea de Apel Ploieşti şi a ajuns la Curtea Supremă prin contestata metodă a interviului amabil, pe care i l-a luat fosta şefă a CSM, Lidia Bărbulescu. Maria David urma să pună o pilă la foştii săi colegi, pentru ca un om de afaceri din Târgovişte să scape de o condamnare la trei ani de puşcărie cu executare pentru evaziune fiscală.

De la Curtea de Apel Ploieşti venea şi judecătorul Dumitru Rebegea, cel condamnat pentru că lucra în favoarea unui interlop din Târgovişte, temutul Ghenosu.  Aceeaşi  Târgovişte din care vine şi controversatul, desigur, om de afaceri Petre Blândă, pentru care lucra judecătoarea David.  Văzându-se trişat pe banii săi, controversatul a denunţat-o la DNA. De fapt, ce voia Petre Blândă? Pentru ce a dat el 200.000 de euro? Nimic altceva decât ce a vrut, şi a şi primit, un alt om de afaceri controversat, Dinel Staicu: să facă Justiţia ceva, orice, numai ca să scape el de pedeapsa aia definitivă şi irevocabilă, închisoare cu executare.
Pe lângă asemănări, avem şi două diferenţe, una la ani şi alta la bani. La ani: Blândă avea de recompensat trei ani de puşcărie, Dinel Staicu voia să scape de şapte. La bani: Blândă ştim că a dat 200.000 de euro, iar de Dinel Staicu încă nu ştim nimic. Nu ştim nici dacă se aplică aici, ca în aritmetică, regula de trei simple, dar ştim că trei simple judecătoare de la Curtea de Apel Bucureşti i-au îndeplinit lui Dinel aproape toate dorinţele.

Mai vreţi coincidenţe? Mai avem. Judecătoarea Maria David a legat relaţii nepotrivite cu Petre Blândă în decembrie 2009, adică exact în perioada în care şeful său direct, preşedintele Secţiei civile de la Înalta Curte, judecătorul Florin Costiniu, era inculpat pentru intermedierea unei şpăgi, în complicitate cu senatorul PSD Cătălin Voicu, dintre omul de afaceri Costel Căşuneanu şi judecători ai Secţiei de contencios de la Înalta Curte. Coincide până şi suma, 200.000 de euro, ceea ce ne duce cu gândul că acolo, pe pereţii clădirii din strada Batiştei, e scris cu cerneală simpatică, dar uşor de citit, mercurialul şpăgii de la Înalta Curte.

Aţi citit „Adevărul" de ieri? Dacă da, trebuie să fi observat că reţeaua Costiniu-Voicu, utilizând diverse vrăjitorii comise tot la instanţa supremă, l-a ajutat şi pe Viorel Hrebenciuc să se înstăpânească pe casa altuia aproape definitiv şi irevocabil. Adăugând la cloaca descrisă mai sus şi recentul caz Gabriela Bârsan, tot de la Înalta Curte, plus lotul de procurori recent arestaţi Carpen-Betelie-Bălăşescu, îţi vin în cap tot felul de gânduri negre şi întrebări mistuitoare. Iată una dintre ele: după arestările astea, nu cumva ceea ce a rămas în justiţia română nu sunt magistraţi cinstiţi, ci doar magistraţi neprinşi? 
AUTOR LIVIU AVRAM
SURSA ADEVARUL 

DEBUTATUL LIBERAL RELU FENECHIU A INTRAT SUB SECHESTRU

Dezvăluiri de ultimă oră dintr-un dosar penal instrumentat de procurorii DNA arată că „eminența cenușie” a PNL, Relu Fenechiu, cel care și-a impus trei miniștri de paie în guvernul Tăriceanu, nu era decât un șpăgar interesat exclusiv de afacerile personale. Procurorii anticorupție au demonstrat astfel că liderul PNL Iași, deputatul Relu Fenechiu, i-a mituit pe foștii șefi ai Electrica Moldova pentru a achiziționa de la patru dintre firmele sale, la suprapreț, mai multe transformatoare și echipamente electrice provenite de la fier vechi. Șpaga dată, la schimb, de Fenechiu a constat în câteva vile construite în Bacău pentru cei care i-au cumpărat vechiturile și au transferat în conturile firmelor sale aproximativ 2 milioane de euro. Conform calculelor făcute de procurori, mita dată de Fenechiu a fost de aproximativ 190.000 euro (786.000 Ron), iar prejudiciul adus statului a fost de peste 1,5 milioane de euro. Acesta este și motivul pentru care, vineri, a fost oficializat sechestrul asigurator  instituit în urmă cu mai bine de o lună de zile de către procurorii DNA asupra câtorva dintre bunurile mobile și imobile ale deputatului PNL și ale complicilor săi. Deși a fost emisă pe 28 noiembrie 2011, ordonanța de instituire a sechestrului asigurator a ajuns la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) Iași pe 28 decembrie 2011, procedura legală fiind finalizată abia zilele trecute. Conform acestui document, au fost sechestrate o vilă a lui Relu Fenechiu situată pe Aleea Teilor nr.1 din Iași, un teren de 2000 de metri pătrați în Bucium, precum și un BMW X6 evaluat la 220.000 lei. La fel, au mai fost puse sub sechestru o vilă a lui Lucian Fenechiu, fratele lui Relu, de pe aceeașui stradă (Aleea Teilor nr.4) și o vilă a complicelui Mihai Bogdan Damian (fost director la Fene Grup SA), de pe Aleea Pinilor nr.2. Interesant este faptul că vilele sechestrate de procurori sunt situate într-un cartier ieșean ce poartă numele unuia dintre cei mai importanți înaintași liberali, I.C. Brătianu, cel a cărui memorie a fost, la rându-i, sechestrată de liberalii din subordinea lui Crin Antonescu. La fel, autoturismul de teren indexat a devenit și el celebru după ce a făcut subiectul unei discuții (interceptate) dintre doi polițiști. „Tu n-ai văzut ce făcea ăla cu BMW-ul? Era Fenechiu la volan. Ai văzut BMW-ul? Era un BMW seria 6 şi era Fenechiu la volan, care mergea cu 200 la oră. Să-mi bag p...în gura lui” – zice primul polițist, cu năduf. „Şi l-ai oprit?” - întrebă celălalt. „L-am oprit, da’ i-am dat drumu, „du-te-n....“. Ce să-i fac?” - a venit răspunsul. Da, ce să-i faci lui Fenechiu, cel care, când mergea cu 200km/h prin localitate - adică pe 30.10.2008, orele 11:36-, avea propriul său ministru la Interne?!

Casa și BMW-ul lui Fene au intrat la apă

Procurorii lui Daniel Morar însă, depășind complexul plutonierului ieșean căruia i-a șuierat BMW-ul guzganului galben pe la ureche, și-au văzut de treabă și la sfârșitul anului 2010 au dispus începerea urmăririi penale în celebrul dosar „Transformatorul“, împotriva deputaților Relu Fenechiu și a marionetei sale Cristian Adomniței, precum și împotriva foștilor directori din cadrul SC Electrica Moldova SA și a unei societăți de întreținere a rețelelor electrice afiliate, Sucursala de Întreținere și Servicii Energetice Electrica Moldova (SISEE). Cu excepția lui Traian Mazilu, care a fost director în cadrul Electrica Moldova SA, ceilalți complici ai lui Fenechiu făceau parte din SISEE și se numesc Ion Turbatu, Petru Andronache, Ion Marghidan și Ioan Ciutea. De asemenea, în acest dosar mai sunt cercetați administratori și asociați din firmele lui Fenechiu implicate în afacere, adică SC Fene Grup SA, SC La Rocca SRL, SC Euro Plus SRL și SC Tehnorom SRL. Acești complici sunt Lucian Fenechiu, fratele lui Relu Fenechiu, Alexandru Nagy Szekely, director în aceste firme și Mihai Bogdan Damian, asociat. Acuzațiile aduse acestora sunt de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, dare și luare de mită etc. Acuzațiile aduse lui Relu Fenechiu au fost extrem de timide, la început, fiind reduse doar la complicitate la abuz în serviciu, infracțiune care a cunoscut apoi, odată cu extinderea cercetărilor, forme mai apropiate de realitate. Astfel, acuzația inițială s-a transformat, pe 8 decembrie 2011, în cea de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, bine garnisită cu săvîrșirea infracțiunii de dare de mită, așa cum îi stătea bine liberalului de Iași.

Marfa plasată provenea de la fier vechi „recuperat“ de țigani

Concret, au arătat procurorii DNA, în perioada 2001-2005 Relu Fenechiu a vândut, prin intermediul firmelor sale, mai multe transformatoare și întrerupătoare către societatea Electrica Moldova SA, în valoare de 7.624.301 lei și a încasat, din contracte de prestări servicii, alți 699.413 lei, adică aproximativ 8,3 milioane lei (2 milioane de euro). Din aceste echipamente, cei de la Electrica au folosit doar bunuri în valoare de 79.586 lei (1%), restul produselor rămânând pe stoc. Implicarea personală a lui Fenechiu este destul de clară. „Relu Fenechiu, în calitatea sa de asociat/administrator al firmelor La Rocca SA, Fene Grup SA, Tehnorom SRL a sprijinit în mod repetat activitatea infracțională a învinuiților Turbatu Ion, Mărghidan Ion, Andronache Petru - directori în cadrul SISEE Electrica Moldova SA in perioada 2001 - 2005, participând la derularea de proceduri de achiziție publică cu caracter fictiv, în urma cărora firmele au fost favorizate, obținând încheierea tranzacțiilor cu componente ale sistemului energetic“ - scriu procurorii DNA în ordonanța de începere a urmăririi penale. Produsele vândute de Fenechiu către Electrica erau vechi și aveau o proveniență extrem de dubioasă, urmașul brătienilor achiziționând o parte din ele, la rându-i, de la un țigan din Grajduri (Iași), Dragoș Stănescu, patronul firmei DM Grup SRL și lider al comunității țigănești din Iași. Sigur, țiganul Stănescu n-a avut niciodată acte de proveniență pentru fierul vechi cu care l-a aprovizionat pe liderul comunității liberale din Iași, Fenechiu. Transformatoarele care au ajuns la Electrica, via țiganii ieșeni, proveneau de la societăți precum Tepro SA, Celhart Donaris SA, Siderca SA şi Famos SA Suceava. Informația apare ca un exemplu dat de anchetatori, pentru a arăta cum s-au plimbat 18 separatoare de 123 KVA și șase dispozitive electrice (provenite de la firma lui Stănescu) prin firmele lui Fenechiu, ca să li se piardă urma, înainte de a fi plasate către Electrica Moldova SA. Marfa achiziționată de complicii de la Electrica nu a fost evaluată niciodată, iar plăcuțele care indicau anul de fabricație au fost înlocite cu altele noi, deși transformatoarele, vechi și ruginite, erau aproape mai în vârstă decât Fenechiu. Ele fiind, conform anchetatorilor, „produse ce nu îndeplineau criteriile de calitate pentru sistemul energetic național, fiind vechi, uzate, de proveniență incertă, iar pretul de achiziție era similar celui unui produs nou“. Cum am amintit, doar câteva produse au fost folosite de cei de la Electrica, 99% din marfa achiziționată fiind aruncată în magaziile societății, prejudiciul total fiind de peste 6,3 milioane de lei, adică de peste 1,5 milioane de euro. „S-au facut achizitii de componente pentru sistemul electric de la firmele la Rocca SRL, SC Fene Grup SA, SC Euro Plus SRL, SC Tehnorom SRL, toate din Iasi, avand ca asociati si actionari/administratori pe învinuiții Fenechiu Relu, Fenechiu Lucian și Damian Mihai Bogdan, în cuantum total de 6.406.976 RON din care însă au fost bonificate (folosite efectiv) doar câteva în valoare de 79.586 RON, restul de componente pentru sistemul electric rămas în stoc în valoare de 6.327.390 RON reprezentând achiziții nejustificate. Astfel, s-a concluzionat că prejudiul total ca urmare a activității infracționale a învinuiților Turbatu Ion, Marghidan Ion, foști directori în cadrul SISEE Moldova SA în perioada 2002-2005, cu complicitatea celor învinuiți în cauză este în sumă de 6.327.390 RON“ – spun procurorii. Prejudiciul a fost calculat în urma unei expertize dispuse de procurori și care a fost finalizată în doi ani de zile, expertiză care avea să ducă și la schimbarea încadrării juridice a faptei lui Fenechiu, de la complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave.

Adomniței – mâna moartă a lui Fenechiu

Pentru a a da o aparență de legalitate acestei afaceri aranjate, Fenechiu a folosit, pe post de mână moartă, firmele lui Cristian Adomniței, cel pe care avea să-l numească apoi ministru al Educației. Referitor la marioneta lui Fenechiu, procurorii afirmă că  „în calitatea sa de asociat/administrator al SC White Hall SRL și Construct Consult SRL, în perioada 2003 - 2004 (Cristian Adomniței – n.red.) a sprijinit în mod repetat activitatea infracțională a învinuiților Turbatu Ion, Mărghidan Ion, Andronache Petru participând la derularea de proceduri de achiziții publice cu caracter fictiv, mai precis prin ofertarea de componente pentru sisteme energetice, deși firmele sale nu aveau aceste produse pe stoc. În urma derulării procedurilor de achiziții cu caracter fictiv au fost favorizate firmele La Rocca, Fene Grup, Europlus și Tehnorom“.

Fenechiu a respectat regula pieții mafiote de tip liberal, mita fiind de 10%

Pentru a accepta să cumpere fierul vechi de la Fenechiu, la preț de produse noi, directorii Electrica au fost bine motivați de Fenechiu și complicii săi, primind 10% din valoarea tunului dat societății de stat – la acea dată. Concret, arată procurorii, Fenechiu i-a șpăguit pe trei dintre foștii directori implicați, cărora le-a construit prin societatea sa, Fene Grup SA, câteva vile într-un cartier din Bacău. „În perioada tranzacțiilor dintre cele patru firme amintite și SISE Electrica Moldova SA, firma Fene Grup SA avându-l ca asociat pe Relu Fenechiu, prin directorul firmei Fene Grup SA, numitul Szekely Nagy Alexandru Orest, a început construirea caselor pentru Turbatu Ion – director general al SISEE Moldova, Mazilu Traian – director general al SDFEE Electrica Moldova SA și pentru Ciutea Claudiu, fiul lui Ciutea Ion – directorul sucursalei Iași, folos material care a fost oferit și realizat în considerarea activității desfășurate de aceștia ca directori ai unităților cu capital de stat amintite. Activitățile au favorizat câștigarea procedurilor de achiziții publice și încheierea de cele patru firme afiliate grupului de interese“ - afirmă procurorii.
Referitor la acest mita dată de Fenechiu, procurorii spun că ea s-a concretizat în construirea unei vile în valoare de 210.594 lei pentru Ion Turbatu pe strada Prelungirea Bradului, o altă vilă în valoare de 82.749 euro fără TVA plus un teren în valoare de 40.000 lei pentru Ion Ciutea în cartierul I.C. Brătianu, prin intermediul fiului său Claudiu Ciutea, și o vilă de 188.014 lei pentru Traian Mazilu pe strada Mihai Eminescu nr. 23.  „Având în vedere că s-a dispus începerea urmăririi penale față de învinuiții Fenechiu Relu, Fenechiu Lucian, Damian Mihai Bogdan și Szekely Nagy Orest sub aspectul săvârșirii infracțiunii de dare de mită prevăzută de art. 76 din Legea 78/2000 raportat la art. 254 alin 1 Cod Penal (câte un act material fiecare învinuit), constând în aceea că în perioada 2004 - 2005 numiții Fenechiu Relu, Fenechiu Lucian, Damian Mihai Bogdan și Szekely Nagy Orest, angajați / administratori / asociați în cadrul SC Fene Grup SA au oferit și remis foloase necuvenite învinuiților Turbatu Ioan, Mazilu Traian și Ioan Ciutea, constând în construirea / reabilitarea unor imobile aparținând acestora pentru ca aceștia în calitatea lor de directori ai SC SISEE Electrică Moldova SA să își exercite necorespunzător atribuțiile de serviciu sau să sprijine asemenea activități infracționale în scopul de a fi favorizate firmele La Rocca SRL, SC Tehnorom SRL, SC Fene Grup SA și SC Euro Plus SRL în cadrul procedurilor de achiziție de bunuri necorespunzătoare ce au fost plătite la un preț corespunzător celor noi și care nu au fost utilizate și au rămas în stocul Electrică Moldova. Astfel, ca plată pentru activitatea infracțională de favorizare a firmelor din grupul «Fene», în detrimentul interesului financiar public și al SISEE Moldova au fost remise cu titlu de «mita» servicii de construire / reabilitare imobil pentru Turbatu Ion în valoare de 210.594 RON, pentru Ciutea Ion prin intermediul fiului Ciutea Claudiu 82.749 euro fără TVA+teren în valoare de 40.000 RON, iar pentru învinuitul Traian Mazilu în valoare de 188.014 RON“ – spun procurorii DNA.
Relu Fenechiu are așadar un an mai bun decât cel care tocmai s-a încheiat pentru că și-a mai clarificat niște probleme. Forțat, dar sigur.
AUTOR DAN BADEA
SURSA CURENTUL

FALIMENTUL MORAL A LUI TRAIAN BASESCU

Traian Băsescu a minţit o ţară întreagă trecând, de facto, de partea Antenelor care l-au înjurat din 2005 până astăzi. Atacul său la adresa DNA este nedemn, nedrept şi complet nefondat. Este un atac direct la adresa luptei anticorupţie, singurul temei pentru care a fost îmbrăţişat de „opoziţia anticomunistă“ din 2004. Or, nici măcar Elena Udrea nu merită o asemenea trădare.
Tweet

Halucinant interviul acordat de preşedintele Traian Băsescu miercuri seară la TVR! Tot suportul de care s-a bucurat, toate eforturile pe care jurnalişti de calitate impecabilă şi intelectuali de reputaţie la fel de impecabilă le-au făcut pentru a-i susţine preşedinţia au fost făcute de ruşine în momentul în care preşedintele a atacat DNA, distorsionând faptele.

Lăsăm deoparte că, atacând DNA, singura instituţie din zona Justiţiei pe care Comisia Europeană a apreciat-o vreodată în cei cinci ani de când întocmeşte rapoarte pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare, Traian Băsescu cântă, dintr-o dată, pe aceeaşi coardă cu Adrian Năstase, Victor Ponta, Crin Antonescu, dar şi cu Antenele lui Dan Voiculescu sau Realitatea lui S.O. Vîntu. Lăsăm şi că gestul său reprezintă o demisie morală de necrezut.

Mai grav este că Traian Băsescu a minţit. În primul rând că performanţa DNA nu este de 4 la 4 în dosarele de mare corupţie, aşa cum a pretins preşedintele. Este mult mai bună, cu Mureşan, cu Dinel Staicu, cu Popescu de la Târgu Jiu, cu Virgil Pop, cu fostul prefect de Iaşi, Prisăcaru, sau cu fostul secretar de stat de la „revoluţionari", Cutean. Chiar şi cu Miki Şpagă şi Morega, deşi au primit „cu suspendare". Sau poate ceea ce l-a deranjat pe preşedinte a fost că domnii „generali" Bădălan şi Mihai Popescu au fost condamnaţi? O fi dragostea domniei sale pentru uniforme o explicaţie?

Nu contează. Ceea ce contează este că există dosare în pronunţare, precum „Mătuşa Tamara" sau „Trofeul Calităţii" în cazul Năstase, ori precum dosarul ICA în cazul Voiculescu. Cum crede Traian Băsescu că se vor comporta judecătorii dacă preşedintele ţării şterge pe jos cu procurorii DNA?

În al doilea rând, preşedintele a minţit când a afirmat că este nevoie de un „filtru" politic pentru trimiterea în judecată a politicienilor acuzaţi de corupţie. Este aiuritor cum preşedintele ţării apără, mai nou, „filtrul" politic exercitat de Parlament şi/sau de preşedinte după ce ani de zile a fost de acord că acesta nu trebuie să existe şi a trimis în judecată oameni exact în virtutea principiului că avizul Parlamentului/preşedintelui TREBUIE să fie unul STRICT FORMAL. Din acest punct de vedere, vedeţi declaraţia dată în ziarul nostru de preşedintele CSM, Horaţius Dumbravă, care consideră, pe bună dreptate, această declaraţie o imixtiune inacceptabilă a politicului în treburile Justiţiei.

În al treilea rand, preşedintele a minţit când a vorbit despre „răspunderea judiciară" a magistraţilor. Una este să discuţi despre răspundere disciplinară în cazul în care un procuror întocmeşte prost un dosar sau un judecător judecă prost pentru că nu ştie legea şi alta este să vorbeşti despre „răspunderea judiciară" a magistratului în cazul în care „strică reputaţia sau cariera politică" a vreunui cetăţean, fie el şi politician. Dacă un procuror este rău intenţionat şi face cu bună ştiinţă un dosar în mod defectuos ori dacă un judecător decide aiurea într-un caz în care legea este limpede, atunci el trebuie sancţionat LA FEL CA ORICE ALT CETĂŢEAN, eventual cu circumstanţe agravante pentru corupţie. Să vii să spui că magistraţii ar trebui să plătească - eventual penal - pentru că-i strică reputaţia şi/sau cariera unui politician - şi cui, unuia ca Morega! - este un abuz, o presiune inacceptabilă asupra sistemului de Justiţie. Şi este o minciună să pretinzi că Uniunea Europeană va accepta vreodată aşa ceva. Este ca şi cum ţi-ai asuma dintr-o dată minciunile lui Adrian Severin privind „corupţia anticorupţiei", repetate consecvent de întreaga armată de eurodeputaţi pesedişti, cu Pascu şi Creţu în frunte. Este dezonorant!

În sfârşit, în al patrulea rând, acuzaţia preşedintelui adusă unor procurori DNA ca ar fi "şantajat" un alt procuror este complet nefondată. Cei doi procurori se aflau în misiune, ştiau foarte bine că erau înregistraţi şi acţiunea lor nu avea în vedere nimic altceva decât să demaşte pe un alt procuror care era dispus să plătească o mită de 30.000 euro pentru a deveni procuror general la Procuratura Argeş. Traian Băsescu ştia foarte bine lucrul acesta când i-a acuzat pe cei doi de şantaj.

Ce l-a determinat pe Traian Băsescu să procedeze la această „răsturnare" în materie de anticorupţie şi să trădeze toate idealurile pe care le-a profesat cel puţin din 2004 încoace? Faptul că DNA i-a încolţit pe câţiva lideri PDL care păreau cruciali pentru strategia partidului de a câştiga alegerile în 2012, cum păreau cei de la Cluj, Braşov sau Timişoara? Arestarea lui Apostu&Co. ar fi trebuit, dimpotrivă, să-i ofere un prilej nesperat să facă presiuni asupra partidului de guvernământ pentru ca acesta să aplice cu rigurozitate criteriile de integritate ale Monicăi Macovei astfel încât PDL, partidul prezidenţial, să se cureţe de corupţi. Pe de altă parte, i-ar fi oferit un ascendent moral fără precedent în raport cu toate partidele pentru anul viitor. Nici Iliescu, nici Constantinescu n-au avut parte de acest lux.

Traian Băsescu pare să sacrifice şi bruma de reforme care s-au realizat până acum, inclusiv propria moştenire, pe altarul ideii stupide a Elenei Udrea că singura salvare a actualei puteri este alianţa dintre PDL şi „partidul-pătaţilor-şi-corupţilor-PSD-care-părăsesc-corabia-contra-şantaj", numit UNPR, şi în cazul acesta DNA şi independenţa Justiţiei încep să deranjeze. Ori, pur şi simplu, n-a crezut niciodată într-o Justiţie independentă şi ne-a „jucat" pe toţi? În cazul acesta, ar fi timpul să ne gândim, pentru a treia oară, la un nou început şi la o nouă formulă pentru dreapta românească. E trist, dar nu-i o tragedie iremediabilă.

Crăciun fericit!
AUTOR CRISTIAN CAMPEANU
SURSA ROMANIA LIBERA 

ADEVARUL : INTERVIU CU LAURA CODRUTA KOVESI

De ce scapă oamenii cu bani de închisoare? Sunt foarte multe cauze complexe în care sunt vizaţi politicieni sau oameni de afaceri, care trenează de ani buni pe rolul instanţelor. Greşesc procurorii?
 Cred că această întrebare nu trebuie să o adresaţi Ministerului Public. Aceeaşi întrebare mi-o pun şi eu. Când este vorba despre un furt simplu, despre o persoană necunoscută sau despre o faptă de mică corupţie se dau soluţii definitive în trei luni de la flagrant. Sunt foarte multe soluţii. Poate 70% din soluţiile date de instanţe anul trecut pe cauze de mică corupţie. Şi aceeaşi întrebare mi-o pun şi eu. Sunt cauze complexe în care soluţia nu poate fi dată în trei luni, dar poate fi dată în şase luni, în opt luni. Să ştiu şi eu: a greşit procurorul? Dar răspunsul trebuie să îl găsiţi la instanţă. Şi se invocă probleme legislative, probleme de resursă umană, dar asta trebuie să fie preocuparea CSM.

Este o înfrângere grea decizia Curţii de Apel Bucureşti de a-l pune în libertate pe Sorin Ovidiu Vîntu şi pe ceilalţi învinuiţi  în dosarul ,,Petromservice"?

Nu cred că este niciun fel de înfrângere. Nu suntem plătiţi în funcţie de cât de multe arestări avem, scopul nostru, ca procurori, este să administrăm probe şi să efectuăm urmărirea penală. Nu aş vrea să comentez decizia instanţei în acest caz. Am comentat doar ce a făcut Ministerul Public şi eu cred că aici procurorii şi-au făcut treaba.

Credeţi că nu au existat scăpări ale procurorilor în acest dosar?

Vă asigur că nu a existat niciun fel de scăpare. Ştim cu toţii, şi nu e o noutate, că de-a lungul timpului au fost anumite scăpări, intenţionate sau nu, nu ştiu, e treaba CSM-ului să stabilească, în toate dosarele în care a fost cercetată această persoană, şi nu numai ea. Deci, vă asigur că în acest dosar s-a lucrat pe procedură de la cap la coadă. Şi chiar îi felicit pe colegii mei pentru operativitate, pentru profesionalism şi pentru fermitate. Nu comentez ce a făcut instanţa. Repet, comentez ce au făcut procurorii într-un dosar în care ai 72.000 de persoane vătămate, ai un prejudiciu estimat la peste 80 de milioane de euro, ai un dosar de o complexitate deosebită, ai mutări de sume de bani în străinătate, ai elemente de extraneitate, ai cooperări cu colegi din străinătate care-ţi furnizează informaţii.

Spuneaţi că CSM ar trebui să verifice scăpările din dosarele în care a fost cercetat SOV...

Da, mă refer la scăpările din dosarul ,,FNI",  din dosarul „BID", din toate dosarele care au existat. Şi există o soluţie de infirmare pe care am făcut-o în vară, ocazie cu care am constatat toate scăpările care au avut loc. Acum, că au fost intenţionate, neintenţionate, nu e treaba mea. Doar am constatat că nu s-au respectat toate normele şi toate dispoziţiile legale în acest dosar. CSM a anunţat că face verificări pe aceste aspecte, e competenţa lor. Competenţa mea este să verific legalitatea, să constat că nu s-a respectat legea, să infirm soluţiile şi să redeschid aceste dosare. Mai departe, este treaba CSM cine a fost vinovat: că a greşit poliţistul, că a greşit procurorul, că a greşit sau nu instanţa, e treaba CSM, eu nu comentez.
Procurorul general nu se sfiieşte să arate problemele din sistem
În dosarul „Petromservice", valoarea bunurilor sechestrate este foarte mare. Au mai fost şi alte cauze cu valori apropiate acesteia?

Dacă vorbim despre cauzele în care se instrumentează fapte care produc prejudiciu, instituirea măsurilor asigurătorii, potrivit legii, este obligatorie. Sigur că sunt foarte multe situaţii în care colegii, când încearcă să instituie o măsură asigurătorie, nu găsesc bunuri sau bunurile sunt pe numele altor persoane. De aceea, noi am susţinut în mod pozitiv acel proiect privind confiscarea extinsă. Într-un singur caz, cel pe care l-aţi amintit (Petromservice), într-adevăr valoarea măsurilor asigurătorii este semnificativă şi nu ştiu dacă s-au instituit măsuri de o asemenea amploare în alte dosare. Dar s-au indisponibilizat 130 de imobile, şi când spun imobile mă refer la spaţii comerciale cu câte 20-30 de încăperi, mă refer la blocuri, la terenuri, dar au fost indisponibilizate şi sume care au fost găsite în conturile bancare.

În conturile bancare din România?

Da, în conturile bancare din România. Dar s-a solicitat şi blocarea conturilor bancare din străinătate. Este Oficiul pentru Recuperarea Creanţelor Statului care funcţionează în Ministerul Justiţiei, prin intermediul căruia am transmis solicitările noastre de a se bloca toate sumele din conturile bancare din străinătate.

Prin intermediul acestui Oficiu pot fi puse sub sechestru şi proprietăţile pe care aceşti oameni le deţin în străinătate?

Da, se pot institui astfel de măsuri asigurătorii pe orice bunuri mobile sau imobile. Măsurile luate până în prezent sunt pe bunurile din România pentru că a fost mult mai uşor de verificat. Noi am cerut, prin solicitări de asistenţă judiciară, blocarea acestor bunuri mobile sau imobile în străinătate şi sigur că, în acest dosar, se continuă identificarea tuturor bunurilor mobile pe care aceste persoane suspectate de comiterea de infracţiuni le deţin în străinătate.

Aţi cerut CSM să apere reputaţia procurorilor jigniţi în sala de judecată, dar CSM a sesizat CNA pentru că jurnaliştii au mediatizat excesiv acest episod. Aţi avut o discuţie cu colegii de la CSM?

Ştiţi cum e? E ca şi cum te-ai duce la magazin, ai cere un kilogram de mere şi ai primi un kilogram de pere... Eu nu am avut o discuţie cu cei de la CSM, am aflat doar seara, de la televizor, ce s-a întâmplat acolo şi apoi am vorbit cu procurorul de caz, care mi-a povestit ce s-a întâmplat în sala de judecată.

Inspecţia judiciară a CSM va face o anchetă în acest caz?

Eu cred că trebuie să facă, din moment ce noi am sesizat acest lucru. Eu l-am sesizat din două puncte de vedere. În primul rând pentru că a fost jignit întreg corpul  profesional al procurorilor. Nu poţi să calomniezi toţi procurorii din ţară fiindcă aşa vrei tu. Şi, în al doilea rând, poliţia şedinţei de judecată cine o asigură? Ce afirmaţii pot fi făcute invocând dreptul la apărare? Pentru că n-au fost jigniţi numai procurorii, nu e treaba mea să apăr judecătorii, dar au fost jigniţi chiar şi judecătorii... Eu am aşteptat toată dimineaţa ca CSM, care e garantul independenţei şi care trebuie să intervină în astfel de situaţii, să o facă. Nu am întrebat de ce nu au intervenit. Eu am făcut o sesizare şi le-am cerut clar să verifice aceste aspecte. Aştept de la membrii CSM să fie la fel de prompţi, la fel de acizi, la fel de severi cu declaraţiile unei persoane suspectate că a comis infracţiuni, cum sunt şi cu declaraţiile unor oameni politici. Când iese un om politic şi spune că justiţia nu este eficientă, fără a da exemple concrete, CSM are o reacţie promptă. Aştept aceeaşi reacţie promptă atunci când corpul profesional al procurorilor este jignit, este calomniat în mod nedrept. Sper ca Inspecţia judiciară să aibă un răspuns prompt şi rapid.

Care este relaţia Ministerului Public cu actualul CSM?

Dacă vreţi o părere despre relaţia noastră cu CSM, pot să vă spun că acum este un dialog mai bun decât cu vechiul CSM. Există mai multă deschidere. Problema pe care o văd eu în CSM este alta. Acolo, fiecare a venit cu nişte priorităţi proprii, cu un program propriu. Şi, când se adună în plen, când trebuie să ia o decizie ca organ colegial se vede că nu este eficienţă şi nu este consecvenţă, chiar dacă fiecare are idei bune, are principii sănătoase şi chiar doreşte să reformeze. Problema este că nu gândesc ca un organ colegial care trebuie să ia nişte decizii consecvente, corecte şi care să schimbe lucrurile ce nu merg în sistem. Dacă fiecare o ia pe cont propriu, nu merge, fiindcă o decizie a CSM trebuie să fie una colectivă, asumată de o majoritate... Cred eu că asta este problema la CSM, nu de rea voinţă sau de lipsă de
interes.

"Aştept de la membrii CSM să fie la fel de prompţi, la fel de acizi, la fel de severi cu declaraţiile unei persoane suspectate că a comis infracţiuni, cum sunt şi cu declaraţiile unor oameni politici.''

În dosarele în care există probe suficiente mai e nevoie de expertize costisitoare?

Costurile cu expertizele sunt destul de mari, se suportă de la bugetul de stat şi sunt două categorii de probleme care apar. Prima - noi avem specialişti în cadrul DNA şi DIICOT care fac anumite constatări. De multe ori, în instanţă se spune că nu se poate ţine cont de aceste constatări, pentru că aceşti specialişti sunt angajaţi ai unor instituţii publice. Or, eu cred că nu expertul trebuie să fie independent şi imparţial, ci judecătorul.

Se vehiculează de ani că multe dintre dosarele instrumentate de Parchetul General şi de DNA sunt doar parte a unui război politic...

Resping categoric ideea că noi facem parte dintr-un război politic. Noi nu facem cercetare în funcţie de culoarea politică şi chiar aţi văzut că în ultimii ani procurorii au atins în anchetele lor toate sferele publice, chiar dacă a fost politică, a sportului, a culturii şi indiferent de calitatea de membru al unui partid sau al altuia. Au fost cercetate persoane din toate partidele. Şi nici nu ne putem conduce ancheta după agenda publică a nu ştiu cărui partid. Că am mai auzit: „Da, acum a început urmărirea penală, când personajul X face ceva". Păi, dacă eu acum am fost sesizat, acum fac anchetă, e vina mea că persoana publică sau partidul lui are altă agendă? 

Omul de rând se gândeşte că în România cu cât furi mai mult, cu atât scapi mai repede...

Este adevărat că se poate crea neîncredere în ceea ce se face, chiar dacă un dosar este bine făcut şi se administrează toate probele. Eu nu cred că evaluarea unui procuror se face numai pe baza obţinerii mandatului de arestare. În cele mai multe dintre cazuri nu se dispune arestarea preventivă, însă se dispune interzicerea părăsirii ţării, care e tot o măsură preventivă. Asta înseamnă? Că există faptă, că există indicii că s-a comis o faptă penală, că există probe, dar că persoana respectivă nu trebuie neapărat să stea în arest preventiv. Dacă există diferenţe de interpretare între ce face procurorul şi ce face judecătorul, am mai înţelege. Judecătorul este mai echilibrat, vrea să vadă şi apărarea, şi acuzarea şi trebuie să ia o decizie, iar procurorul, să zicem, este preocupat de acuzare. Ei, problema cea mai mare apare când între judecători sunt opinii diferite. Şi aici mă refer la judecătorul de la fond, care judecă o cerere de arestare preventivă, îşi însuşeşte opinia procurorului şi se ajunge în recurs, când alt judecător, cu aceeaşi pregătire, pe aceeaşi lege, în acelaşi dosar, pe aceleaşi probe, judecă diferit. Aici cred eu că CSM ar trebui să se implice şi să rezolve această problemă, care nu face bine nici judecătorilor, şi nici procurorilor şi nici persoanelor care sunt suspectate.

Am văzut judecători de la Înalta Curte suspectaţi de fapte de corupţie. E posibil să vedem şi procurori ai Parchetului General sau ai DNA, cercetaţi pentru astfel de fapte?

Orice e posibil. Cei care comit fapte penale trebuie investigaţi. De când sunt eu procuror general nu există această practică. Pe vremuri, în sistem era o practică: lua cineva mită sau făcea o boacănă, era chemat de şef, i se spunea dă-ţi demisia, şi pleca. Da, sunt foarte mulţi colegi care au plecat prin demisie şi toată lumea crede că aşa au ales ei alt drum în viaţă, dar, de fapt, au fost chemaţi de şefi şi li s-a pus în vedere să plece. Aşa ceva acum nu se mai întâmplă: dacă ai comis o faptă penală, răspunzi pentru ea.

Mai aveţi mai puţin de un an de mandat ca procuror general. Veţi rămâne la conducerea PG?

Asta este o întrebare la care nu vă pot răspunde eu, nu mă pot numi singură. Decizia de a numi procurori pe o funcţie de conducere aparţine ministrului Justiţiei şi preşedintelui. Ce vă pot spune sigur este că nu voi mai fi procuror general. Nu am luat o decizie cu privire la ce voi face după ce voi termina acest mandat. Dar cert este că
mi-am propus să rămân în sistemul judiciar.

Pe cine vedeţi şef la DNA în locul lui Daniel Morar?

Este o problemă, ma ndatul lui Daniel Morar va expira în februarie şi va trebui să discut şi cu el, va trebui să discut şi cu ministrul Justiţiei, pentru că, vă spun, în situaţii similare, când a expirat o funcţie de conducere, pentru continuitate, noi am delegat acea persoană să conducă structura din care făcea parte până la momentul unei numiri sau a ocupării prin concurs a acelei funcţii. Aceeaşi situaţie va trebui să o discutăm şi pentru DNA. Va trebui să discut cu ministrul Justiţiei dacă doreşte ca în februarie să facă direct o numire pe o funcţie de conducere sau dacă doreşte să se asigure un interimat şi să facă o numire când expiră celelalte funcţii de conducere.
SURSA ADEVARUL

AVENTURILE FINANCIARE ALE PRIMARULUI SORIN APOSTU

Trei oameni de afaceri sunt acuzaţi de procurorii anticorupţie că l-au mituit pe primarul Clujului, democrat-liberalul Sorin Apostu.
Simion Mureşan, care controlează firma Electrogrup, Călin Stoia, directorul Brantner România, şi omul de afaceri turc Mustafa Bekar, asociat la Kiat Group, sunt acuzaţi de DNA că, pe lângă bani, i-ar fi plătit vacanţe primarului Sorin Apostu şi i-ar fi dat haine pentru soţia sa, spun surse judiciare citate de Mediafax.

Simion Mureşan ar fi fost în concediu în Austria împreună cu primarul Apostu şi i-ar fi plătit primarului şi o altă vacanţă în Dubai.
La rândul său, Mustafa Bekar i-ar fi plătit lui Apostu cazarea la un hotel din Bucureşti, iar soţiei acestuia i-ar fi cumpărat haine.

Conform surselor citate, Mustafa Bekar i-ar fi cumpărat lui Apostu un bilet de avion pe ruta Bucureşti - Târgu Mureş, i-ar fi plătit cazarea la un hotel din Bucureşti şi i-ar fi achitat nota de plată în octombrie 2011 la un mall din Cluj-Napoca, pentru mai multe haine pentru Monica Apostu, soţia primarului.
Procurorii DNA au ridicat, miercuri, de la Primăria Cluj-Napoca, şapte dosare privind licitaţii şi contracte încheiate de municipalitate între 2009-2011, fiind vizate în special companiile Electrogrup, Kiat, Brantner, Groupe Frarom Agent de Asigurări, Astor Com Târgu Mureş, afirmă sursele judiciare.
Procurorii DNA- Serviciul Teritorial Cluj au solicitat Primăriei Cluj-Napoca şapte dosare cuprinzând, printre altele, contractele de licitaţie pentru drumuri, salubritate şi amplasarea unor camere video de supraveghere în municipiu.
Astfel, s-au solicitat date privind acordul cadru de lucrări încheiat la sfârşitul anului 2010 între Primăria Cluj-Napoca şi asocierea dintre firmele Diferit şi Kiat pentru executarea de lucrări de reparaţii, întreţinere şi construire de drumuri, toate contractele subsecvente, facturile emise de Primărie şi ordinele de plată.
De asemenea, s-au cerut date privind contractul de delegare a gestiunii serviciilor publice de salubritate încheiat în 28.07.2010 între Primărie şi firma Rosal, facturile aferente, avize şi autorizaţii emise pentru aceasta, precum şi date similare pentru societatea Brantner Veres.
Cele două societăţi au câştigat licitaţia organizată de Primărie şi şi-au adjudecat fiecare câte un sector al municipiului Cluj-Napoca.
Totodată, procurorii DNA le-au solicitat funcţionarilor documente despre firma Groupe Frarom Agent de Asigurări SRL aparţinând Aspaziei Droniuc, dar şi contractul cu SC Astor Com Târgu Mureş din 2011, precum şi facturile şi documentele de plată. De asemenea, a fost ridicată şi documentaţia legată de SC Everest SRL.

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Sorin Apostu, lider al filialei municipale a PDL, a fost reţinut, miercuri seară, de procurorii anticorupţie, iar în cursul acestei zile va fi dus la Curtea de Apel Cluj cu propunerea de arestare preventivă pentru 29 de zile.
Potrivit DNA, Sorin Apostu a primit, în perioada 2009-2011, 94.000 de euro pentru a încheia contracte de salubrizare şi asigurare a parcului auto al regiilor subordonate Consiliului Local Cluj, banii fiind încasaţi de la firmele beneficiare ale contractelor prin cabinetul de avocatură al soţiei sale.
Soţia primarului municipiului Cluj-Napoca, Monica Undina Apostu, este şi ea învinuită în acest dosar.
Procurorii afirmă că, "pentru a se disimula provenienţa şi scopul banilor obţinuţi din actele de corupţie", între firmele care au primit contractele de la primărie şi cabinetul de avocatură al soţiei primarului au fost încheiate contracte de consultanţă juridică fictive, astfel încât sumele de bani au fost încasate prin cabinetul de avocatură al Monicăi Apostu.

Care sunt contractele pe care s-au bătut firmele la Cluj

În noaptea de miercuri spre joi au fost audiaţi la DNA Cluj Simion Mureşan şi Călin Stoia, cel din urmă fiind reţinut pentru 24 de ore. Mustafa Bekar s-a prezentat şi el la DNA, însă nu a fost audiat de procurorii DNA întrucât avocatul acestuia a cerut ca DNA să asigure un interpret de limbă turcă şi, cum acesta nu a fost găsit încă, audierea a fost amânată.
Călin Mihai Stoia este director general al Brantner România. Firma Brantner-Vereş a obţinut în iulie 2009 contractul de concesionare a salubrităţii unuia dintre cele două sectoare în care a fost împărţit municipiul Cluj-Napoca. Celălalt sector este gestionat de SC Rosal SA.
Simion Mureşan controlează, alături de fratele său Teofil, firma clujeană Electrogrup, specializată în construcţii de infrastructură energetică, de telecomunicaţii şi civilă. Potrivit Topului milionarilor, cei doi fraţi au o avere estimată la 49-51 de milioane de euro.
Firma SC Electrogrup a câştigat în 2010 licitaţia organizată de Primăria Cluj-Napoca privind sistemul de monitorizare video a traficului rutier, care constă într-un număr de 220 de camere video amplasate în 79 de zone din municipiu.
Primarul Sorin Apostu susţinea că acest sistem va permite un control mai bun al zonelor cu risc mare, "atât în privinţa traficului rutier, cât şi în ceea ce priveşte depozitările ilegale de deşeuri".
De asemenea, SC Electrogrup a mai participat la o licitaţie pentru execuţia proiectului privind reabilitarea Parcului "Simion Bărnuţiu" şi a clădirii Casino, proiect finanţat din fonduri europene.
Licitaţia a avut loc în 14 decembrie 2010 şi a fost câştigată de SC ACI SA. Licitaţia a fost contestată de către asocierea Electrogrup - Kiat Group, dar Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a respins contestaţie. Contractul este în valoare de 17 milioane de lei.

Mustafa Bekar este asociat, alături de alţi patru cetăţeni turci, la Kiat Group Construct, consorţiu care a început să câştige contracte cu Primăria Cluj-Napoca încă din 2004.
Firma Kiat Group, în asociere cu Diferit SRL, a câştigat, în mai 2010, contractul scos la licitaţie de Primăria Cluj-Napoca pentru reabilitarea străzilor din oraş pe o perioadă de patru ani. Oferta câştigătoare a fost în valoare de 600 de milioane de lei (150 de milioane de euro).
Contractul prevede asfaltarea a peste 300 de străzi şi alei dintre blocuri, dar şi a 120 de artere principale din oraş, în perioada 2011-2013.
De asemenea, Kiat Group Construct a câştigat în acest an, în asociere cu Tehnic-Asist şi Damar Consult, pentru suma de 281,7 milioane de lei, un contract cu Consiliul Judeţean Cluj pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de modernizare şi reabilitare a 423 de kilometri de drumuri judeţene.
Proiectarea şi execuţia lucrărilor de modernizare a drumurilor judeţene din Cluj este prevăzută pentru perioada 2011-2015, iar durata de garanţie este de cinci ani de la recepţia lucrărilor.

 Înainte de informarea transmisă de DNA, surse judiciare declarau pentru MEDIAFAX că primarul Sorin Apostu este suspectat că ar fi primit 100.000 de euro, prin cabinetul de avocatură al soţiei sale, de la o firmă de salubrizare şi de la firma de asigurări a Aspaziei Droniuc, cea de la care ar fi primit mită şi vicepreşedintele CJ Radu Bica, care ar fi urmat să încheie un contract de asigurări pentru mijloacele de transport în comun din municipiul Cluj-Napoca.
SURSA www.gandul.info

VICTOR PONTA SI DAN SOVA ANCHETATI DE DNA

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au fost sesizați de reprezentanții Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) cu privire la președintele PSD, Victor Ponta, și senatorul PSD Dan Șova. Sesizarea ANAF ar avea la bază contractele semnate cu complexurile energetice Rovinari și Turceni, dar și firma care sponsorizează cursele de raliu la care participă președintele PSD.
„Complexurile energetice de la Rovinari şi Turceni au fost pejudiciate de conducere cu 60 – 70 de milioane de lei (16  - 17 milioane de euro), în perioada 2007 – 2009, iar printre societăţile care au contribuit la realizarea acestei pagube se află şi firma domnului Şova, care a încheiat cu cele două complexuri contracte care nu întrunesc condiţiile de legalitate", a spus Sorin Blejnar, şeful ANAF.Potrivit acestuia, DNA va verifica din punct de vedere legal contractele. „A fost sesizată DNA, pentru a  se vedea dacă se întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni economice", a mai spus Blejnar.
Nu există o sesizare penală referitoare la firma domnului Şova, ci doar o sesizare generală, care vizează activitatea firmei din anii 2007, 2008 şi 2009.
Surse din cadrul ANAF au confirmat pentru EVZ că există o sesizare în cazul lui Victor Ponta, aceasta vizând legătura sa cu avocatul Dan Şova.

Senatorul PSD Dan Șova este vizat de o anchetă ANAF în legătură cu obţinerea a peste un milion de euro în mod necuvenit de la Complexul Energetic Turceni, sub formă de primă de performanţă. "Mă bucur că ANAF a luat această decizie. Poate față în față cu procurorii se vor lămuri lucrurile", a declarat Șova la Realitatea Tv, unde a precizat că contractele sale sunt legale.

Dan Șova: „Este o făcătură”

Senatorul PSD, Dan Șova nu este convins că sesizarea ANAF către DNA privind contractele de la Rovinari si Turceni are legătură cu el sau cu Victor Ponta, ci mai degraba cu directorii de acolo. Șova a precizat că nu există nici un fel de problemă și că absolut totul este o făcătură.
"Din punctul meu de vedere, este un atac pur politic făcut de Blejnar, care nu vrea altceva decât să-şi acopere problemele de natură pur penală. Este făcut împotriva unor contracte pe care eu le-am avut înainte de a fi în viaţa politică", a spus Șova, precizând că datorită contractelor companiile de stat au avut numai de profitat şi se va demonstra acest lucru.

"Dacă cineva ține neaparat să mă duc la DNA, mă voi duce. Nu uitați ca sunt un om care vine din sistemul de justiție, sunt un om care comunică cu organele statului și mi se pare normal ca orice nelămurire pe care o are cineva, să o tranșăm. Dacă actuala putere crede că poate să ne miște din tot ceea ce am decis noi - de a face bine României - prin asemenea lucruri,se înșeală. Ne vom prezenta la DNA. Eu, cel puțin, mă voi prezenta dacă voi fi chemat - pentru că nu am convingerea în acest moment că sesizarea este făcută în legatură cu mine si cu dl Victor Ponta, este posibil sa fie făcută în legatura cu directorii, nu cu noi - dar dacă este făcută în legătură cu noi, mă voi prezenta, mă voi duce, voi da toate explicațiile care mi se vor cere si veți vedea că lucrurile se vor lămuri fără nici un fel de problemă", a spus Șova la Realitatea TV.

Senatorul PSD a explicat și de ce nu crede că sesizarea ANAF are legătură cu el și anume pentru că recent ANAF l-a înștiințat că nu are "calitatea" care să-i permită să vadă actul de control efectuat la cele două complexuri energetice.  "S-a primit o adresă acum trei sau patru zile în care ANAF-ul scrie negru pe alb că nu avem calitate să vedem acel act de control. Deci, dacă ți se spune că nu ai calitatea, înseamnă că nu ai legătura cu el. De aceea si spun ca am rezerve ca sesizarea este facuta în legatura cu mine sau cu dl Victor Ponta", a mai spus Șova. 

Ponta, chemat la ANAF

Pe de altă parte, Casa de avocatură a senatorului PSD, Şova şi asociaţii, a obţinut un contract de asistenţă juridică de 1,8 milioane de euro cu complexul energetic din Gorj.
Luna trecută, Victor Ponta a fost chemat la ANAF pentru a explica suma de 180.000 de lei primită de la Cabietul de avocatură "Şova şi asociaţii".
ANAF s-a mai interesat şi de o sponsorizare făcută maşinii cu care Victor Ponta participă la raliu. La ultima cursă la care a participat, defăşurată sâmbătă la Sinaia, Ponta avea afişat ca singur sponsor pe maşina de concurs Daciana, soţia acestuia.
SURSA www.evz.ro

BASESCU : PARLAMENTUL, ICCJ, CSM, INSTITUTII NECONVIGATOARE

Raportul pe justiţie

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, ieri, după prezentarea raportului CE, că documentul citat relevă că „instituţiile neconvingătoare“ sunt ÎCCJ, CSM şi Parlamentul, arătând însă că nu este de acord întru totul cu aprecierea legată de Parlament, care a susţinut asumările de răspundere ale Guvernului pe legile privind justiţia. „Dacă mi-aş permite un comentariu, ar fi legat de Parlamentul României, unde trebuie să recunoaştem că a existat o majoritate care a susţinut asumările succesive de răspundere ale Guvernului pe toată legislaţia care viza justiţia. Dar faptul că Parlamentul a reacţionat mai puţin pozitiv la ridicarea de imunităţi sau la permisiunea de extindere a unor anchete a generat această apreciere pe care nu o susţin întru totul“, a afirmat şeful statului. El a mai spus că oricâtă voinţă ar fi avut Guvernul, dacă nu exista o majoritate parlamentară care să-l susţină nu ar fi putut implementa această legislaţie. „Este clar că oricâtă voinţă politică ar fi avut Guvernul, dacă nu exista o majoritate parlamentară care să îl susţină la asumarea răspunderii pe coduri, pe legea micii reforme şi pe multe altele, nu ar fi putut să implementeze această legislaţie. Pe de altă parte, este posibil ca la nivelul Comisiei Europene să se fi considerat că trecerea prin Parlament a Codurilor ar fi fost nesigură, spre exemplu, dacă ne referim la coduri. Şi eventualele modificări ar fi alterat conţinutul codurilor sau al legii micii reforme. Nu ştiu exact care au fost elementele luate în calcul de CE. Eu cred totuşi că, plecând de la premisa existenţei unei majorităţi care a susţinut Guvernul la moţiunile de cenzură cu ocazia asumării răspunderii, poate că este prea dură aprecierea legată de Parlament“, a mai declarat preşedintele.
Şeful statului a spus că, potrivit acestui raport, „dincolo de guvern, care fost a apreciat foarte pozitiv“, aprecieri pozitive primesc DNA, Parchetul ÎCCJ, DGA, Direcţia Antifraudă din IGPR şi ANI. Preşedintele a adăugat că susţine fără rezerve aprecierile pentru instituţiile menţionate. Traian Băsescu a mai spus că raportul arată progresele României şi că stabileşte un număr de 18 obiective pentru ca la anul să se poată discuta despre ridicarea MCV.
Pe de altă parte, preşedintele Traian Băsescu a declarat că România nu consideră corect ca raportul MCV să fie anexat la condiţiile de aderare la Spaţiul Schengen, însă constată că se află în faţa unei realităţi: sunt state care consideră că raportul MCV trebuie luat în considerare ca să spună „Da“ aderării la Schengen.

„O parte din presă nu mai poate minţi la nesfârşit“

Spre finalul intervenţiei sale, preşedintele Băsescu a făcut, ieri, un apel la ziarişti să prezinte corect raportul CE privind MCV, pentru că o „parte din presă nu mai poate minţi la nesfârşit“, el susţinånd că încercările jurnaliştilor şi ale unor politicieni de a arăta că instituţiile funcţionează la comandă îi „penibilizează“. „Apelul meu la dumneavoastră este ca presa să facă o prezentare corectă, echilibrată a acestui raport, pentru că nici presa nu mai poate - parte din presă - nu mai poate minţi la nesfârşit. Marile minciuni promovate de presă alături de grupuri de politicieni sunt legate de comanda politică la diverse instituţii, mai ales când este vorba de ANI, sau de DNA, sau de Parchetul General. Dragi jurnalişti, am rugămintea să înţelegeţi următorul lucru: instituţiile despre care am vorbit - ANI, DNA şi Parchetul General - nu mai sunt cele din 2004“, a spus preşedintele Băsescu. „Toată încercarea dumneavoastră de discreditare a acestor instituţii - a dumneavoastră, a politicienilor şi a altora - spunând că ar lucra la comandă politică, nu face decât să vă penibilizeze pe dumneavoastră şi pe politicienii care susţin acest lucru. Şi ei sunt din toate partidele politice. Nu vă mai crede nici măcar CE, care laudă ceea ce atacaţi şi desfiinţaţi dumneavoastră şi politicienii - ANI, DNA“, a mai spus Băsescu.

Şeful CSM: Criticile vin din cauza lipsei dialogului instituţional

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Horaţius Dumbravă, a declarat, după prezentarea Raportului, că documentul este pozitiv şi reflectă obiectiv progresele înregistrate de România, iar „majoritatea criticilor vin pe fondul lipsei de dialog şi a conlucrării adecvate şi susţinute între instituţii“. „Izolarea fiecărei autorităţi şi instituţii publice cu responsabilităţi în justiţie doar pe domeniul specific conduce la o lipsă de perspectivă a modernizării justiţiei, la ruperea unui ritm firesc pentru reforma în justiţie. Cearta şi gâlceava instituţională, uneori depăşindu-se limita rezonabilităţii instituţionale - cum ar fi acuzele vădit denigratoare la adresa întregului corp profesional al magistraţilor din partea unor autorităţi publice sau ale unor politicieni - reprezintă mai degrabă piedici majore în direcţia reformei în justiţie şi, în acelaşi timp, induc neîncredere şi nesiguranţă în rândul cetăţenilor“, a precizat Horaţius Dumbravă. Astfel, având în vedere recomandările Raportului Comisiei Europene din 20.07.2011, CSM adresează solicitarea către toate autorităţile publice, în special Guvernului României şi Parlamentului, precum şi Preşedintelui României, de a continua şi finaliza discuţiile cu reprezentanţii sistemului judiciar în vederea încheierii unui acord naţional transpartinic şi independent de ciclurile electorale, pentru susţinerea justiţiei ca domeniu strategic de interes naţional pentru România, de consolidare şi modernizare a justiţiei, inclusiv din punct de vedere legislativ, logistic şi financiar.

CE cere o lege pentru confiscare extinsă

Comisia Europeană solicită României ca în lupta anticorupţie să aibă rezultate convingătoare în recuperarea produselor infracţiunii, să adopte o nouă lege privind confiscarea extinsă şi să aibă rezultate în urmărirea în justiţie a cazurilor de spălare de bani ca infracţiune de sine stătătoare. Astfel, CE recomandă „îmbunătăţirea coordonării politicilor anticorupţie la cel mai înalt nivel şi elaborarea unei noi strategii multianuale solide pentru a preveni şi a pedepsi actele de corupţie, ţinând seama de recomandările făcute într-un studiu de impact independent“. De asemenea, CE doreşte crearea unui grup de monitorizare, împreună cu societatea civilă, pentru a supraveghea punerea în aplicare a strategiei. CE recomandă totodată „elaborarea de norme pentru prevenirea conflictelor de interese în gestionarea fondurilor publice şi în cadrul autorităţilor care reglementează, verifică şi adoptă decizii privind plângerile în domeniul achiziţiilor publice“, precum şi „consolidarea procedurilor şi a capacităţii autorităţilor competente, inclusiv printr-o continuare a procesului de revizuire a modului de funcţionare, aflat în desfăşurare în acest domeniu“.

Măsuri urgente pentru cazurile de mare corupţie

Totodată, în raport se mai menţionează că Bucureştiul trebuie să adopte măsuri „urgente“ care să ducă la accelerarea procedurilor în cauzele de mare corupţie, cu scopul de a fi evitată împlinirea termenului de prescripţie „în toate cazurile“, dar şi „norme procedurale clare“ de ridicare a imunităţii parlamentare. CE propune României adoptarea de măsuri urgente pentru îmbunătăţirea practicii judiciare şi pentru gestionarea cauzelor. O altă recomandare referitoare la eficacitatea acţiunii judiciare vizează „continuarea reformei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie“, pentru a consolida rolul de curte de casaţie al acesteia, pe de-o parte, şi pentru a dezvolta capacitatea acesteia de a soluţiona cauzele de corupţie la nivel înalt, pe de altă parte.
Comisia Europeană arată că sunt necesare măsuri active care să însoţească intrarea în vigoare a Codului civil şi adoptarea unui plan cuprinzător de aplicare a celorlalte trei noi coduri, furnizarea de resurse pentru reorganizarea instanţelor, sporirea capacităţii Institutului Naţional al Magistraturii. De asemenea, Comisia notează că este necesară finalizarea unei analize detaliate a dezechilibrelor legate de volumul de lucru în cadrul sistemului judiciar, în vederea revizuirii modului de funcţionare a sistemului judiciar care va avea loc în curând. CE mai arată că este necesar să fie finalizată revizuirea modului de funcţionare propus al sistemului judiciar şi punerea în aplicare a recomandărilor acesteia; crearea unui cadru de monitorizare a progreselor înregistrate în ceea ce priveşte reforma sistemului judiciar, la care să participe părţile interesate din sistemul judiciar prin punerea în aplicare a acestui plan de acţiune.
SURSA CURENTUL

TIRANUL VREA SA LE IA BANII OLIGARHILOR.SARITI!

Nu trecuseră nici câteva minute de la anunţarea propunerilor de modificare a Constituţiei când haitele vînto-voiculesciene s-au repezit la gâtul lui Băsescu denunţând „autoritarismul'', „dictatura'', „jupânul''. Felix însuşi l-a comparat cu Hitler pe fondul ariei „diversiunii'' cântată regulamentar de cei doi backing vocals C&V. Dar cu ce i-a speriat „dictatorul'' în asemenea măsură?


Imunitatea parlamentară. Până acum era totul limpede, bine reglat şi de la sine înţeles. Afacerile se împleteau armonios cu politica, banii la partid curgeau în şuvoi constant şi neîntrerupt iar protagoniştii binemeritau de la partid un loc ferit de furtuna Justiţiei în Parlamentul ţării. Frumos, elegant, toată lumea era mulţumită. Acum, Dictatorul, în ura sa faţă de democraţie, vrea să destructureze un sistem care s-a creat cu greutate şi sacrificii în 20 de ani şi să distrugă cu inconştienţă cordonul ombilical care leagă oligarhia economică de partidele politice. Fără imunitate, atractivitatea Parlamentului pentru tot felul de indivizi gen Păsat, Voicu, Năstase, Ridzi etc. dispare. Ce rost are să mai faci politică, dacă oricum rişti să te trezeşti cu DNA-ul la uşă? Ce-i de făcut? Trimiţi haita să latre „atentat la democraţie''.
Limitarea deficitului la 3%. Au făcut-o nemţii iar francezii s-au arătat dispuşi să-i urmeze, mai ales că e criteriu Maastricht. Dar nu acesta este motivul pentru care trebuie trecut în Constituţie - România nu este în zona euro şi nici n-ar trebui să se grăbească să intre - ci pentru că formulează un cadru strâmt pentru politicile guvernamentale. Din punctul de vedere al acestui autor limitarea deficitului ar fi trebuit însoţită de o limitare a pragului de impozitare a venitului. Cum arată acum, ori de câte ori guvernele vor fi în situaţia de a încălca limita de deficit este cel mai probabil că vor mări taxele în loc să reducă cheltuielile.

Creşterea taxelor îi poate costa electoral pe guvernanţi dar ideea nu este să schimbi guvernele ca pe ciorapi ci să ai taxe mici şi guverne responsabile cu banul public. Faptul că instanţelor judecătoreşti li se ia dreptul de a se amesteca în politica fiscală este o corectură care restaurează separaţia puterilor în stat, dar faptul că guvernului îi revine puterea absolută de a taxa este de natură să îngrijoreze. Nici un guvern nu s-a ridicat la înălţimea acestei responsabilităţi. Ceea ce aduce bun limita de 3% este faptul că neagă guvernanţilor posibilitatea de a-şi ascunde incompetenţa, clientelismul şi pomenile electorale în deficitul bugetar aşa cum a făcut Vosganian şi guvernul Tăriceanu.
Dar, dacă li se ia partidelor acest instrument inestimabil de satisfacere a clientelei, atunci ce folos să mai guvernezi? Dacă nu mai poţi să aloci din pix bani care nu există băieţilor tăi şi apoi să împarţi povara în mod „echitabil'' pe umerii proştilor care încă mai cred că pot reuşi prin muncă în „statul social'' - sintagmă care, din nefericire, rămâne neatinsă în Constituţia lui Băsescu - atunci ce chichirez mai are să fii la putere? Ce-i de făcut? Asmuţi haita să latre „legiferarea austerităţii'', „instituţionalizarea sărăciei'' şi altele asemenea.

Responsabilizarea Justiţiei. În prezent, judecătorul român poate lua cam ce hotărâri vrea, cam cum îl taie pe el capul fără să dea socoteală aproape nimănui şi să respecte cam cum pofteşte procedurile. Procurorul poate da şi el NUP-uri tot după amoc. De răspuns pentru ele răspund numai în cazul în care îşi execută funcţia „cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă''.
Din punct de vedere administrativ (că penal DNA-ul a început să se mişte şi în zona magistraţilor) reaua-credinţă şi grava neglijenţă le constată Consiliul Superior al Magistraturii din care fac parte 9 (nouă) judecători plus preşedintele Curţii Supreme plus 5 procurori (15 din 19), care votează în secret şi tot cum îi taie capul dacă e cazul de aşa-ceva. Până acum s-a întâmplat numai în cazul Gorbunov, dar de regulă, magistratul român n-are a se teme de nimic.
În Constituţia lui Băsescu scrie că magistratul răspunde pentru erorile comise, că CSM este format din 5 judecători, 5 procurori şi şase reprezentanţi ai societăţii civile şi că deciziile CSM sunt publice şi se motivează. Păi, dacă magistratul e responsabil de greşelile pe care le face şi CSM nu mai poate da indulgenţe ca Papa, atunci la ce bun să mai încerci, ca oligarh, să creezi şi să întreţii reţele politico-juridico-poliţieneşti de tip Voicu? Ce-i de făcut? Asmuţi haita să urle „ingerinţă în independenţa Justiţiei''.

Averea nu se mai prezumă licită. În prezent statul român nu se poate atinge nici măcar de de averile celor condamnaţi pentru corupţie sau alte infracţiuni pentru că practic nimeni nu poate dovedi caracterul ilicit al dobândirii averii. În momentul în care, din noul proiect de Constituţie este scoasă această prevedere care nu există nicăieri în lumea civilizată, povara de a dovedi că averea este licită îi revine celui pus sub acuzare şi, în cazul în care nu poate face proba, averea poate fi confiscată.
Acest articol poate constitui cea mai mare victorie a luptei anticorupţie în România şi o ameninţare mortală la adresa oligarhiei care riscă să rămână şi fără imunitate şi cu banii luaţi. De aceea, veţi auzi răcnindu-se din toate antenele şi realităţile vorbe grele despre Dictator şi diversiunile lui. Vestea proastă e că politicienii noştri nu vor accepta niciodată să îşi pună de bunăvoie ştreangul acestor reforme de gât şi probabil proiectul de modificare a Constituţiei va fi respins. Vestea bună este că acum ştim ce trebuie făcut şi, mai devreme sau mai târziu, vor afla şi românii.
AUTOR CRISTIAN CAMPEANU
SURSA ROMANIA LIBERA 

POATE GUVERNA BASESCU NUMAI CU DNA SI SRI ?

Arestările din portul Constanţa au confirmat dimensiunile monstruoase ale corupţiei care înconjoară principala poartă comercială a ţării şi au ridicat un colţ din vălul care acoperă vermina politică transpartinică ce parazitează corpul naţiunii. Din păcate, nimeni, nici măcar Băsescu, nu poate guverna numai cu Parchetul Anticorupţie şi SRI.

Cu numai vreo două-trei luni în urmă cei doi adjutanţi ai lui Voiculescu acuzau campania de arestări din vămi de politizare pentru că ar fi omis portul Constanţa. Aghiotanţii Antonescu şi Ponta demascau DNA că este aservită politic lui Băsescu pentru că nu s-ar fi atins de zona portului, pasămite teritoriul de vânătoare al fiarelor grupate în „clanul Băsescu''. Naraţiunea asta a funcţionat până luni, când aceleaşi două ordonanţe au schimbat linia. Arestările operate la Constanţa şi Bucureşti sunt ce-i drept tot o dovadă irefutabilă că DNA este aservită politic lui Băsescu dar din cu totul alt motiv şi anume pentru a preveni membrii clanului Blaga să treacă la USL astfel încât să se schimbe majoritatea şi să-l suspende pe Băsescu. Arestările din martie nu erau bune pentru că nu erau la Constanţa şi îl protejau pe Băsescu, iar arestările de la Constanţa nu sunt bune pentru că se fac din rândurile adversarilor (reali sau presupuşi) ai preşedintelui şi iar îl protejează pe Băsescu. Fiinţe heraclitice şi orwelliene, care trăiesc numai în prezent, aceşti trei slujbaşi obedienţi ai sistemului nu au nici o problemă dacă se contrazic de la o oră la alta sau de la o frază la alta atâta vreme cât concluziile sunt aceleaşi: DNA este braţul militar al lui Băsescu. Băsescu este ameninţarea supremă la adresa sistemului şi trebuie eliminat.

Faptul că la Constanţa, caracatiţa din port duce chiar la vârful PDL - ceea ce teoretic, ar trebui să fie carne pentru dinţii opoziţiei unite într-o sfântă indignare justiţiară - nu pare să valoreze prea mult în ochii lor. Mult mai gravă li se pare faptul că s-a făcut încă un pas spre destructurarea sistemului transpartinic prin care o mafie de partid este înlocuită cu alta. Declaraţiile lui Mironescu despre cum a încercat să devină directorul portului dar nu a fost agreat de Berceanu şi a fost răsplătit de partid cu funcţia de consolare de secretar general al Ministerului de Interne spune totul despre mecanismul de administrare al corupţiei pe care PDL l-a pus în funcţiune în acelaşi mod în care au făcut-o şi PNL şi PSD. Pesedizarea PDL asupra căreia s-a aplecat şi acest autor şi alţii şi-a găsit desăvârşirea în portul Constanţa. Pentru USL-aşi este mai puţin important dacă PDL-iştii plătesc sau nu politic ori penal pentru corupţia lor. Ceea ce contează cu adevărat este ca resorturile corupţiei ai căror administratori vremelnici au fost pedeliştii să rămână intacte spre exploatare viitoare.
Nici unul dintre liderii grei ai celor patru partide nu are niciun chef să susţină reforma în profunzime a societăţii astfel încât izvoarele de corupţie să fie secate. Cu atât mai puţin are baronimea locală de toate culorile - preşedinţi de consilii, primari, directorime - imensul aparat birocratic care căpuşează România şi o secătuieşte de vlagă. Ceea ce se numeşte aripa reformistă a PDL a fost  până nu demult irelevantă iar funcţiile pe care le-au obţint la convenţie nu reprezintă nici pe departe o garanţie a victoriei împotriva Leviathanului.

Dacă vrei să faci reforme în România în sensul eliminării Statului - birocratic, inert şi corupt - din viaţa cetăţeanului şi a economiei pentru a lăsa loc iniţiativei, inovaţiei şi riscului individuale, nu ai cu cine. Nu există în acest moment în România nicio forţă politică semnificativă care să îşi asume un astfel de proiect minimalist: „Statul nu poate şi nu trebuie să asigure un nivel de trai ridicat, dar poate şi trebuie să asigure un mediu prietenos pentru cei care încearcă să obţină un astfel de nivel de trai fără să le facă concurenţă neloială prin mafiile de partid, poate şi trebuie să asigure o admnistraţie redusă şi controlată strict prin reguli care să favorizeze întotdeauna cetăţeanul în faţa statului şi poate şi trebuie să asigure egalitatea în faţa legii''.
Dacă preşedintele Băsescu ar avea un asemenea proiect, nu are cu cine să îl pună în practică. Operaţiunile DNA susţinute de SRI sunt tot atâtea pumnale în inima sistemului dar fiara refuză să moară câtă vreme nu este înlocuită de nimic. Numai dacă luăm în discuţie acest focar de corupţie care este MAI, slăbiciunea lui Igaş - care trebuie să demisioneze - în cazul lui Mironescu, frica de a desfiinţa doi ş'un sfert şi a-l reface din temelii, laşitatea parlamentarilor  puterii în frunte cu Udrea de a concedia 9500 de oameni - deşi ar trebui dţi afară vreo 40.000 - şi este suficient pentru a vedea că PDL nu are nici curajul nici dorinţa de a reforma statul.
Băsescu este în criză de timp. Dacă are vreo soluţie, acum este timpul să o încerce. Dacă nu, atunci a pierdut
AUTOR CRISTIANAN CAMPEANU
SURSA ROMANIA LIBERA

FURTUNA PENALA IN PARADISUL CORUPTIEI

După descinderile de la punctele de frontieră terestre, procurorii anticorupţie au ajuns ieri şi în Portul Constanţa, după ce SRI şi DNA au cercetat timp de mai multe luni schema de fraudare a statului cu mărfuri aduse din China şi Hong Kong.
Primele rezultate ale monitorizărilor DNA şi SRI în portul de la Marea Neagră: un senator PDL pus sub acuzare pentru trafic de influenţă, un secretar general al MAI demis şi ridicat de „mascaţi" şi zeci de audieri şi percheziţii. Potrivit procurorilor, gruparea infracţională era extrem de bine organizată şi structurată pe şase paliere.
Descindere spectaculoasă a procurorilor anti-corupţie în Portul Constanţa. Împreună cu Poliţia de Frontieră, procurorii DNA au făcut ieri aproape 50 de percheziţii. Anchetatorii au monitorizat în ultimele două luni un grup infracţional organizat care, potrivit surselor RL, îi are drept lideri pe senatorul PDL Mircea Banias şi secretarul general, în funcţie până ieri, al Ministerului de Interne, Laurenţiu Mironescu.

Acesta din urmă a fost ridicat de poliţişti din vila sa din localitatea Eforie, apoi a fost dus la audieri. De altfel, Banias a recunoscut ieri la ieşirea de la DNA că este pus sub acuzare pentru trafic de influenţă. Legătura dintre Banias şi Mironescu este făcută de firma Euroshipping Services, în care cei doi deţin cote egale. Celălalt asociat în societate este nimeni altul decât Ioan Bălan, fost director al Administraţiei Portuare, demis în timpul scandalului declanşat de dosarul privind returnările de TVA, al libanezului Said Baaklini.

De altfel, unul dintre punctele de plecare ale anchetei din Portul Constanţa l-a constituit tocmai dosarul în care DNA l-a trimis în judecată pe Baaklini pentru o tentativă de a obţine fraudulos o returnare de TVA de 60 milioane euro.

În ancheta "Baaklini" a fost implicat şi senatorul Banias, care a fost scos de sub urmărire penală, după ce iniţial fusese acuzat de favorizarea omului de afaceri libanez.

Din acel dosar, în urma monitorizării SRI în Portul Constanţa şi în urma informaţiilor obţinute după percheziţiile făcute la sediile firmelor SC Container Clearance Service SRL şi Air & Sea Container Shipping, anchetatorii au format un nou caz. Verificările au scos însă la iveală un adevărat grup infracţional organizat, extrem de bine structurat, grup care cuprindea o întreagă reţea de firme şi funcţionari vamali implicaţi în operaţiuni comerciale frauduloase.

Importurile din China şi Hong Kong, „scăpate" de taxele vamale

Până la închiderea ediţiei, procurorii DNA începuseră urmărirea penală faţă de mai mulţi oameni de afaceri, vameşi şi chiar şefi din Vama Constanţa Sud Agigea, cu toţii acuzaţi de constituire şi aderare la un grup infracţional organizat, dare şi luare de mită.

Reţeaua protejată de Banias şi Mironescu era formată din mai mulţi oameni de afaceri care importau mărfuri din China şi Hong Kong şi care erau sprijiniţi în eludarea taxelor către bugetul de stat. Pe lista procurorilor DNA în acest dosar mai sunt Claudiu Olteanu - fost adjunct al Vămii Constanţa Sud, Liviu Durbac - fost şef interimar al Vămii Agigea, Aurelian Cătălin Pilcă - fost lucrător în Direcţia Regională Vamală Constanţa, Valentin Roşculeţ, Marian Iordăchescu, Adrian Milea - vameşi, Ionuţ Valentin Ţiripan - om de afaceri, Costel Liviu Bratu - şi el fost şef interimar al Vămii Agigea. În afară de aceştia mai sunt anchetaţi şi câţiva cetăţeni chinezi care le facilitau oamenilor de afaceri români relaţii în China. O parte dintre asiatici au fost lăsaţi de ieri în libertate, dar după ce au fost audiaţi.
Cazul Dodu
Un personaj interesant ridicat ieri de procurorii anticorupţie este bucureşteanul Marin Dodu. Situaţia sa poate oferi o imagine de ansamblu asupra întregului dosar. Printre altele, Dodu a fost şi patronul echipei de fotbal Progresul Bucureşti. „Dodu are o firmă de consultanţă şi management care, printre altele, ţinea evidenţa contabilă clienţilor a căror principală activitate era importurile de mărfuri din China şi Hong Kong. El este acuzat că dădea mită pentru a-şi grăbi formalităţile şi pentru a evita alte controale. Mai exact, autori-tăţile vamale luau mită pentru a trece cu vederea importurile. Practic, în Portul Constanţa cheia era să ştii firma de comisionariat vamal la care trebuia să te duci pentru a-ţi rezolva problema cât mai repede cu putinţă", au explicat pentru RL surse judiciare. În acelaşi dosar se mai vehiculează şi numele lui Eugen Bogatu, arestat şi trimis în judecată de procurorii DNA în dosarul lui Said Baaklini. Potrivit unor surse judiciare, ancheta procurorilor anticorupţie vizează aproximativ 30 de persoane. Toate aceste fapte ale lui Banias şi Mironescu, sprijiniţi de şefii din vămile din Constanţa, au generat evaziune fiscală prin neplata taxelor.
„Picaţi pe tehnică"
Laurenţiu Mironescu, secretarul general al MAI demis azi, şi senatorul PDL Mircea Banias au fost învinuiţi de trafic de influenţă şi abuz în serviciu în baza interceptărilor comunicaţiilor realizate cu ajutorul SRI. Potrivit interceptărilor, folosindu-se de funcţia publică, Mironescu şi Banias ar fi favorizat evaziunea fiscală şi contrabanda cu produse supuse fiscalizării, spun surse judiciare. Din interceptări ar rezulta că Mironescu i-ar fi solicitat directorului adjunct de la Grupul Nave al Poliţiei de Frontieră Constanţa, Adrian Sorin Pătraşcu, să protejeze anumite transporturi navale pentru a nu fi controlate şi apoi supuse taxelor fiscale. De asemenea, Mironescu ar fi apelat şi la protecţia directorului Direcţiei Accize şi Operaţiuni Vamale Bucureşti, Lucan Marius Cotizo.
SURSA ROMANIA LIBERA

IL PUPPARO PORTOCALIU

In ultimele zile, toata presa noastra centrala si nu numai, a fost focusata pe un singur subiect : spaga din vama. Au asimiliat tot acest spectacol cu o tabla de sah, incercand sa aseze piesele. Au gasit pionii, nebunii, caii, turele, regina, le lispeau regele. Aseara l-au descoperit. Ii sfatuiesc sa caute si cine disputa partida, sahistul de la timona. Un sahist bun, mereu isi blindeaza piesa vurnerabila, regele.

Dintr-un comunicat DNA, stim ca banii din galeata ajung la un partid politic. Mogulimea a tras concluzia, partidul beneficiar find PDL. Eu afirm ca toate partidele dispun de spaga nationala, fiecare in ultimii doi ani au avut oameni in functii cheie.Toti cei trei titani au cochetat cu guvernarea, fie singuri sau prin alianta. Faptul ca datorita lui Vasile Blaga, tot rahatul vamal, urat mirositor va fii aruncat in capul PDL-ului este alta poveste.

Dupa cum spuneam presa noastra cea de toate zilele a gasit regele piesei de sah. El este un mosneag de vreo 70-75 de ani, pe nume Eugeniu Petrescu, despre care nimeni nu stie nimic. Desi presa habar nu are cine este personajul, pe surse mosul inscauneaza persoane in posturi cheie pe spaga, numeste si comanda ministri. Daca mai gandesc mult, in urmatoarele ore, am sa gasesc afirmatia prin presa ca mosul a stabil presedintele tarii. Destinul unui popor este stabilit dupa pofta unui mosneag de 75 de ani. Un adevarat ''Il Pupparo'' al caractitei guvernate de PDL.

Mai aflam ca buldogul Vasile Blaga, este cainele credincios al mosului care abia reuseste sa-si taraie membrele prin sediile PDL. Un adevarat ''Sandutzu'', care pana la moarte nu-si tradeaza stapanul. Prins in itele anchetei, nu se dezice de personaj, dar nici nu sufla o vorba despre ''Il Pupparo''. O liniste, iritanta cumplita. Tot pe sursele presei aflam ca membrii partidului se tem si sa-i rosteasca numele. Isi inghit limba, se ineaca-n propiile vorbe cand sunt intrebati despre donatorul misterios.

Ei bine, acest cap al caracatitei intinse, conform informatiilor venite dinspre DNA, pe langa faptul ca spunzura si taia in aparatul guvernamental, mai avea o misiune. Misiunea, de a fi carausul spagii si de a intermedia intalniri secrete intre expediator si destinatar. Am senzatia ca asist fara sa vreau la un film prost regizat. Din cate stiu eu un magnat peste arcul guvernamental nu intermediaza intalniri, nu umbla cu sacosa, nu se expune. El in mod normal doar isi da acordul sau nu in functie de caz si miza pusa-n joc, cand cartile sunt facute, de subalterni. Cand de tantalai pot fii portocalii daca destinul lor politic si mafiot este condamnat de un personaj caruia-i bantuie moartea prin fata ochilor? Cum pot ministrii sforarului, stabili in CSAT, un aliniat, care scoate in evidenta, lupta impotriva evaziunii de stat si a contrabandei?Rezulta ca si-au dat singuri cu buna stinta foc la paie. Din cate observ din fotgrafia de mai sus, mosul este ramolit rau, ingalbenit la fata. Sforarul adversarilor este sprinten, plinut, rosu-n obrazi, bun de trai inca vreo 20 de ani. Se stinge sforarul, 20 de ani de opozitie ii astepta pe portocalii.

Daca anchetatorii l-au arestat pe expediator, faimosul om de afaceri si l-au avut la dat cu subsemnatul, pe destinatarul Marginean, de ce pana acum curierul spagii, si intermediarul intalnirii ''Il Pupparo'', nu a fost citat sa dea macar o declaratie in acest caz. Vorba lui Cristoiu, sa pornesti dintr-o gara si sa ajungi la alta ai urgent nevoie de un tren. In cazul nostru sa-l strangi cu usa pe Marginean si sa-i demonstrezi vinovatia, e esential sa ai macar o declaratie a intermediarului. Fara anchetarea intermediarului nu poti ajunge la destinatar. Sa presupunem ca DNA nu a stiut intermediarul. A cunoscut doar capetele traseului. Prin investigatii, smulgand informatii si dintr-o parte si din alta au aflat capul rautatilor. Consider ca in mod normal ramolitul Petrescu, trebuia cel putin sa fii dat cu subsemnatul la parchet, inainte sa-i fie numele precizat intr-un comunicat de presa.

Poate coordonatorii anchetei, realizeaza ca merg prea departe si le este frica. Vor sa inchida poveste scotand un hodorog membru de partid al portocaliilor, tapul ispasitor. Bagand un mosneag la racoare, am rezolvat problema mitei din vami. E posibil sa le fii pus pumnul in gura cineva, de la putere sau din opozitie. Toate partidele stiu foarte bine despre ce este vorba. Cu siguranta majoritatea parlamentarilor tremura.

Ar mai fii o ipoteza. Din nou vorba lui Cristoiu, daca-i diversiune? Cu rastunarile spectaculoase de scor sau anchete penale suntem obisnuiti. Probabil tunurile bat in alta parte. Bataia este lunga. Ecoul va rasuna, multa vreme de acum incolo. Scapa cine poate, de aceasta avalansa declansata de institutiile statului patronate de dictatura. Iata ca-n dictatura Basescu instutiile-si fac mult mai bine treaba si cu un randament mult mai bun, comparativ cu faimoasa democratie iliesceana.

CAND BARONUL LOCAL CADE, VINOVATA ESTE PUTEREA

"Traian Basescu stie clar ca nu mai poate sa castige niciodata alegeri democratice si atunci apeleaza la ceea ce a mai folosit cand era disperat: dosare penale, abuzuri, inscenari, aceleasi metode, DNA-ul. In niciun caz reactia noastra nu va fi una de intimidare sau de pasivitate. Ne vom bate in continuare. Probabil ca luni sedinta noastra de conducere si grupurile parlamentare le vom face in fata la DNA. Daca Traian Basescu nu stie nicio alta metoda prin care sa isi impuna punctul de vedere decat acesta, mergem noi acolo. Viata domnului Nicolescu si a multor alti oameni este o pata pe mainile lui Traian Basescu" - VICTOR PONTA

Stau si ma intreb daca pe micuta trompeta psd-ista, nu la informat nimeni, ca presedintele in exercitiu al Romaniei, nu mai are dreptul de a candida la un nou mandat prezidential. Avand in vedere ca nu poate dispune de 3 mandate prezidentiale, cu siguranta Basescu este constient ca nu mai poate castiga alegeri democratice. Dupa doua mandate la cel mai inalt nivel, nu cred sa mai fie interesat de un post de primar sau de un mandat de senator.
Asa cum era de asteptat, cum cade un jmecher din randul opozitiei, in ghearele justitiei, de vina este puterea. Cand o aripa a structurii de partid, este stransa in lanturile legii, de vina e Baesescu. Traim intr-un stat in care se face politie politica. Daca cade unul din tabara portocalie in ghearele DNA-ului, opozitia defileaza pe sticla aratand cu degetul coruptii societatii. Ai lor sunt anchetati si arestati fiindca-s corupti si infundati pana-n gat in afaceri cu statul, ai nostrii sunt curati ca lacrima, dar din pacate peste noapte li se insceneaza cate un dosar penal de la Cotroceni. Victor Ponta, leaga arestarea baronul argesean, Constantin Nicolescu, de scenele petrecute cu 24 de ore-n urma la Mioveni. Arestarea fiind o nota de plata achitata de PDL, opozitiei. Indirect acesta recunoaste ca partidul sau controleaza si comanda miscarea sindicala din acesta tara.
Membrii opozitiei, sunt scandalizati, ca DNA Pitesti, dezgroapa mortii. Faptele de care este acuzat s-au petrecut acum 4-5 ani in urma. Pentru liderii PSD, zicala ''hotul neprins, negustor cinstit'', este litera de lege. Pentru a intari scenariul ca totul este o inscenare politica din tabara portocalie, arata cu degetul spre fete bisericesti. Ce dovezi mai importante vreti, decat cuvantul ''Inalt Prea Sfintiei'' Calinic. Aici nu mai tin vorbe din popor, litere de lege. Eu tin cont de un lucru. Trebuie sa fac ce spune popa, nu ce face popa. Asa-i o vorba din batrani. In cazul nostru, daca popa spune sa nu minti, atunci tu sa nu minti, daca el minte, tu nu trebuie sa minti. Ca sa-si imbrace coruptii in victime politice, PSD, alege tactica ''free gigi''. Aduni indivizii cu carnet de partid care-ti lipesc afisele electorale pe stalpi in campanie, care defileaza cand este cazul si in copletare aduni prostimea judetului. Le intinzi o hartie colorata, inscriptionata cu o personaliate, si striga tot ce le dictezi. Doar dai tonul si treaba merge ca pe roate. Arunc o privire pe presa argeseana online, si observ ca pitestenii care folosesc netul ca informare nu au cuvinte de lauda ca si protestantii la adresa anchetatului. Dupa spusele comentatorilor pitesteni, prin judet nu se intampla nimic in business, fara acordul, mosierului Costica. Sa optii acordul, trebuia sa cotizezi in contul mosierului sau sa lucrezi cu firmele agreate de el.
Nu inteleg de ce baronul care tinea judetul sub bocancii rosii nu a facut atac de cord cand lua mita, cand masluia dosare pentru a accesa fonduri europene ilegale. Atunci era zmeu, astazi mielusel grav bolnav. De vina nu este Basescu, pentru starea de sanatate a inculpatului. De vina este inculpatul, ca nu a facut atac de cord atunci cand a acceptat mita, cand a intocmit si utilizat documente sau declaratii false, fals intelectual si uz de fals, a instigat la abuz in serviciu, contra intereselor publice, in scopul obtinerii pentru altcineva un avantaj patrimonial.
Daca acuzatiile sunt adevarate si procurorii care instrumenteaza cazul, au dovezi de necontestat, nu mai conteaza dupa cat timp au reactionat. Este important si sanatos pentru justia din Romania, ca acest gen de personaje, sa fie anchetate si introduse la racoare. Ei sunt asasinii economici din interiorul patriei.