ADEVARUL : INTERVIU CU LAURA CODRUTA KOVESI

De ce scapă oamenii cu bani de închisoare? Sunt foarte multe cauze complexe în care sunt vizaţi politicieni sau oameni de afaceri, care trenează de ani buni pe rolul instanţelor. Greşesc procurorii?
 Cred că această întrebare nu trebuie să o adresaţi Ministerului Public. Aceeaşi întrebare mi-o pun şi eu. Când este vorba despre un furt simplu, despre o persoană necunoscută sau despre o faptă de mică corupţie se dau soluţii definitive în trei luni de la flagrant. Sunt foarte multe soluţii. Poate 70% din soluţiile date de instanţe anul trecut pe cauze de mică corupţie. Şi aceeaşi întrebare mi-o pun şi eu. Sunt cauze complexe în care soluţia nu poate fi dată în trei luni, dar poate fi dată în şase luni, în opt luni. Să ştiu şi eu: a greşit procurorul? Dar răspunsul trebuie să îl găsiţi la instanţă. Şi se invocă probleme legislative, probleme de resursă umană, dar asta trebuie să fie preocuparea CSM.

Este o înfrângere grea decizia Curţii de Apel Bucureşti de a-l pune în libertate pe Sorin Ovidiu Vîntu şi pe ceilalţi învinuiţi  în dosarul ,,Petromservice"?

Nu cred că este niciun fel de înfrângere. Nu suntem plătiţi în funcţie de cât de multe arestări avem, scopul nostru, ca procurori, este să administrăm probe şi să efectuăm urmărirea penală. Nu aş vrea să comentez decizia instanţei în acest caz. Am comentat doar ce a făcut Ministerul Public şi eu cred că aici procurorii şi-au făcut treaba.

Credeţi că nu au existat scăpări ale procurorilor în acest dosar?

Vă asigur că nu a existat niciun fel de scăpare. Ştim cu toţii, şi nu e o noutate, că de-a lungul timpului au fost anumite scăpări, intenţionate sau nu, nu ştiu, e treaba CSM-ului să stabilească, în toate dosarele în care a fost cercetată această persoană, şi nu numai ea. Deci, vă asigur că în acest dosar s-a lucrat pe procedură de la cap la coadă. Şi chiar îi felicit pe colegii mei pentru operativitate, pentru profesionalism şi pentru fermitate. Nu comentez ce a făcut instanţa. Repet, comentez ce au făcut procurorii într-un dosar în care ai 72.000 de persoane vătămate, ai un prejudiciu estimat la peste 80 de milioane de euro, ai un dosar de o complexitate deosebită, ai mutări de sume de bani în străinătate, ai elemente de extraneitate, ai cooperări cu colegi din străinătate care-ţi furnizează informaţii.

Spuneaţi că CSM ar trebui să verifice scăpările din dosarele în care a fost cercetat SOV...

Da, mă refer la scăpările din dosarul ,,FNI",  din dosarul „BID", din toate dosarele care au existat. Şi există o soluţie de infirmare pe care am făcut-o în vară, ocazie cu care am constatat toate scăpările care au avut loc. Acum, că au fost intenţionate, neintenţionate, nu e treaba mea. Doar am constatat că nu s-au respectat toate normele şi toate dispoziţiile legale în acest dosar. CSM a anunţat că face verificări pe aceste aspecte, e competenţa lor. Competenţa mea este să verific legalitatea, să constat că nu s-a respectat legea, să infirm soluţiile şi să redeschid aceste dosare. Mai departe, este treaba CSM cine a fost vinovat: că a greşit poliţistul, că a greşit procurorul, că a greşit sau nu instanţa, e treaba CSM, eu nu comentez.
Procurorul general nu se sfiieşte să arate problemele din sistem
În dosarul „Petromservice", valoarea bunurilor sechestrate este foarte mare. Au mai fost şi alte cauze cu valori apropiate acesteia?

Dacă vorbim despre cauzele în care se instrumentează fapte care produc prejudiciu, instituirea măsurilor asigurătorii, potrivit legii, este obligatorie. Sigur că sunt foarte multe situaţii în care colegii, când încearcă să instituie o măsură asigurătorie, nu găsesc bunuri sau bunurile sunt pe numele altor persoane. De aceea, noi am susţinut în mod pozitiv acel proiect privind confiscarea extinsă. Într-un singur caz, cel pe care l-aţi amintit (Petromservice), într-adevăr valoarea măsurilor asigurătorii este semnificativă şi nu ştiu dacă s-au instituit măsuri de o asemenea amploare în alte dosare. Dar s-au indisponibilizat 130 de imobile, şi când spun imobile mă refer la spaţii comerciale cu câte 20-30 de încăperi, mă refer la blocuri, la terenuri, dar au fost indisponibilizate şi sume care au fost găsite în conturile bancare.

În conturile bancare din România?

Da, în conturile bancare din România. Dar s-a solicitat şi blocarea conturilor bancare din străinătate. Este Oficiul pentru Recuperarea Creanţelor Statului care funcţionează în Ministerul Justiţiei, prin intermediul căruia am transmis solicitările noastre de a se bloca toate sumele din conturile bancare din străinătate.

Prin intermediul acestui Oficiu pot fi puse sub sechestru şi proprietăţile pe care aceşti oameni le deţin în străinătate?

Da, se pot institui astfel de măsuri asigurătorii pe orice bunuri mobile sau imobile. Măsurile luate până în prezent sunt pe bunurile din România pentru că a fost mult mai uşor de verificat. Noi am cerut, prin solicitări de asistenţă judiciară, blocarea acestor bunuri mobile sau imobile în străinătate şi sigur că, în acest dosar, se continuă identificarea tuturor bunurilor mobile pe care aceste persoane suspectate de comiterea de infracţiuni le deţin în străinătate.

Aţi cerut CSM să apere reputaţia procurorilor jigniţi în sala de judecată, dar CSM a sesizat CNA pentru că jurnaliştii au mediatizat excesiv acest episod. Aţi avut o discuţie cu colegii de la CSM?

Ştiţi cum e? E ca şi cum te-ai duce la magazin, ai cere un kilogram de mere şi ai primi un kilogram de pere... Eu nu am avut o discuţie cu cei de la CSM, am aflat doar seara, de la televizor, ce s-a întâmplat acolo şi apoi am vorbit cu procurorul de caz, care mi-a povestit ce s-a întâmplat în sala de judecată.

Inspecţia judiciară a CSM va face o anchetă în acest caz?

Eu cred că trebuie să facă, din moment ce noi am sesizat acest lucru. Eu l-am sesizat din două puncte de vedere. În primul rând pentru că a fost jignit întreg corpul  profesional al procurorilor. Nu poţi să calomniezi toţi procurorii din ţară fiindcă aşa vrei tu. Şi, în al doilea rând, poliţia şedinţei de judecată cine o asigură? Ce afirmaţii pot fi făcute invocând dreptul la apărare? Pentru că n-au fost jigniţi numai procurorii, nu e treaba mea să apăr judecătorii, dar au fost jigniţi chiar şi judecătorii... Eu am aşteptat toată dimineaţa ca CSM, care e garantul independenţei şi care trebuie să intervină în astfel de situaţii, să o facă. Nu am întrebat de ce nu au intervenit. Eu am făcut o sesizare şi le-am cerut clar să verifice aceste aspecte. Aştept de la membrii CSM să fie la fel de prompţi, la fel de acizi, la fel de severi cu declaraţiile unei persoane suspectate că a comis infracţiuni, cum sunt şi cu declaraţiile unor oameni politici. Când iese un om politic şi spune că justiţia nu este eficientă, fără a da exemple concrete, CSM are o reacţie promptă. Aştept aceeaşi reacţie promptă atunci când corpul profesional al procurorilor este jignit, este calomniat în mod nedrept. Sper ca Inspecţia judiciară să aibă un răspuns prompt şi rapid.

Care este relaţia Ministerului Public cu actualul CSM?

Dacă vreţi o părere despre relaţia noastră cu CSM, pot să vă spun că acum este un dialog mai bun decât cu vechiul CSM. Există mai multă deschidere. Problema pe care o văd eu în CSM este alta. Acolo, fiecare a venit cu nişte priorităţi proprii, cu un program propriu. Şi, când se adună în plen, când trebuie să ia o decizie ca organ colegial se vede că nu este eficienţă şi nu este consecvenţă, chiar dacă fiecare are idei bune, are principii sănătoase şi chiar doreşte să reformeze. Problema este că nu gândesc ca un organ colegial care trebuie să ia nişte decizii consecvente, corecte şi care să schimbe lucrurile ce nu merg în sistem. Dacă fiecare o ia pe cont propriu, nu merge, fiindcă o decizie a CSM trebuie să fie una colectivă, asumată de o majoritate... Cred eu că asta este problema la CSM, nu de rea voinţă sau de lipsă de
interes.

"Aştept de la membrii CSM să fie la fel de prompţi, la fel de acizi, la fel de severi cu declaraţiile unei persoane suspectate că a comis infracţiuni, cum sunt şi cu declaraţiile unor oameni politici.''

În dosarele în care există probe suficiente mai e nevoie de expertize costisitoare?

Costurile cu expertizele sunt destul de mari, se suportă de la bugetul de stat şi sunt două categorii de probleme care apar. Prima - noi avem specialişti în cadrul DNA şi DIICOT care fac anumite constatări. De multe ori, în instanţă se spune că nu se poate ţine cont de aceste constatări, pentru că aceşti specialişti sunt angajaţi ai unor instituţii publice. Or, eu cred că nu expertul trebuie să fie independent şi imparţial, ci judecătorul.

Se vehiculează de ani că multe dintre dosarele instrumentate de Parchetul General şi de DNA sunt doar parte a unui război politic...

Resping categoric ideea că noi facem parte dintr-un război politic. Noi nu facem cercetare în funcţie de culoarea politică şi chiar aţi văzut că în ultimii ani procurorii au atins în anchetele lor toate sferele publice, chiar dacă a fost politică, a sportului, a culturii şi indiferent de calitatea de membru al unui partid sau al altuia. Au fost cercetate persoane din toate partidele. Şi nici nu ne putem conduce ancheta după agenda publică a nu ştiu cărui partid. Că am mai auzit: „Da, acum a început urmărirea penală, când personajul X face ceva". Păi, dacă eu acum am fost sesizat, acum fac anchetă, e vina mea că persoana publică sau partidul lui are altă agendă? 

Omul de rând se gândeşte că în România cu cât furi mai mult, cu atât scapi mai repede...

Este adevărat că se poate crea neîncredere în ceea ce se face, chiar dacă un dosar este bine făcut şi se administrează toate probele. Eu nu cred că evaluarea unui procuror se face numai pe baza obţinerii mandatului de arestare. În cele mai multe dintre cazuri nu se dispune arestarea preventivă, însă se dispune interzicerea părăsirii ţării, care e tot o măsură preventivă. Asta înseamnă? Că există faptă, că există indicii că s-a comis o faptă penală, că există probe, dar că persoana respectivă nu trebuie neapărat să stea în arest preventiv. Dacă există diferenţe de interpretare între ce face procurorul şi ce face judecătorul, am mai înţelege. Judecătorul este mai echilibrat, vrea să vadă şi apărarea, şi acuzarea şi trebuie să ia o decizie, iar procurorul, să zicem, este preocupat de acuzare. Ei, problema cea mai mare apare când între judecători sunt opinii diferite. Şi aici mă refer la judecătorul de la fond, care judecă o cerere de arestare preventivă, îşi însuşeşte opinia procurorului şi se ajunge în recurs, când alt judecător, cu aceeaşi pregătire, pe aceeaşi lege, în acelaşi dosar, pe aceleaşi probe, judecă diferit. Aici cred eu că CSM ar trebui să se implice şi să rezolve această problemă, care nu face bine nici judecătorilor, şi nici procurorilor şi nici persoanelor care sunt suspectate.

Am văzut judecători de la Înalta Curte suspectaţi de fapte de corupţie. E posibil să vedem şi procurori ai Parchetului General sau ai DNA, cercetaţi pentru astfel de fapte?

Orice e posibil. Cei care comit fapte penale trebuie investigaţi. De când sunt eu procuror general nu există această practică. Pe vremuri, în sistem era o practică: lua cineva mită sau făcea o boacănă, era chemat de şef, i se spunea dă-ţi demisia, şi pleca. Da, sunt foarte mulţi colegi care au plecat prin demisie şi toată lumea crede că aşa au ales ei alt drum în viaţă, dar, de fapt, au fost chemaţi de şefi şi li s-a pus în vedere să plece. Aşa ceva acum nu se mai întâmplă: dacă ai comis o faptă penală, răspunzi pentru ea.

Mai aveţi mai puţin de un an de mandat ca procuror general. Veţi rămâne la conducerea PG?

Asta este o întrebare la care nu vă pot răspunde eu, nu mă pot numi singură. Decizia de a numi procurori pe o funcţie de conducere aparţine ministrului Justiţiei şi preşedintelui. Ce vă pot spune sigur este că nu voi mai fi procuror general. Nu am luat o decizie cu privire la ce voi face după ce voi termina acest mandat. Dar cert este că
mi-am propus să rămân în sistemul judiciar.

Pe cine vedeţi şef la DNA în locul lui Daniel Morar?

Este o problemă, ma ndatul lui Daniel Morar va expira în februarie şi va trebui să discut şi cu el, va trebui să discut şi cu ministrul Justiţiei, pentru că, vă spun, în situaţii similare, când a expirat o funcţie de conducere, pentru continuitate, noi am delegat acea persoană să conducă structura din care făcea parte până la momentul unei numiri sau a ocupării prin concurs a acelei funcţii. Aceeaşi situaţie va trebui să o discutăm şi pentru DNA. Va trebui să discut cu ministrul Justiţiei dacă doreşte ca în februarie să facă direct o numire pe o funcţie de conducere sau dacă doreşte să se asigure un interimat şi să facă o numire când expiră celelalte funcţii de conducere.
SURSA ADEVARUL

SAID BAAKLINI OMUL LUI SOV, CERCETAT DIN NOU PENTRU O FRAUDA DE 22 DE MILIOANE DE EURO

Opt percheziţii au avut  ieri  loc în Bucureşti şi Snagov, iar a noua la vila din Ştefăneşti a lui Baaklini, cercetat pentru complicitate la o fraudă de 80 de milioane de lei (aproximativ 20 de milioane de euro), spun surse judiciare.

Percheziţiile DIICOT de ieri de la punctele de lucru ale firmei lui Said Baaklini sunt în cadrul investigaţiei privind fraudarea societăţii Rodipet cu peste 35,5 milioane de euro. 
Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală efectuează un număr de nouă percheziţii domiciliare la sediul şi punctele de lucru ale SC Libarom Agri SRL şi la locuinţa învinuitului Said Baaklini, în vederea ridicării mai multor documente financiare contabile şi a altor mijloace materiale de probă utile în soluţionarea cauzei.

Acţiunea de ieri este o continuare a documentării investigative realizate de către procurorii DIICOT în dosarul privind activitatea infracţională derulată prin intermediul SC Rodipet SA (actuală SC Network Press Concept SA) de către învinuiţii Hassan Awdi etc.
La desfăşurarea acţiunii au participat ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul BCCO Bucureşti şi ai Jandarmeriei Române.

În 22 iunie 2010, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a început urmărirea penală faţă de nouă persoane care au fraudat cu 35,5 milioane de euro societatea Rodipet, firmă de difuzare de presă, după ce aceasta a fost privatizată.
Potrivit DIICOT, în toată perioada post-privatizare, respectiv ulterior încheierii contractului de privatizare 62/2003, administratorii SC Rodipet SA, profitând de inexistenţa controlului post-privatizare, a controalelor vizând respectarea regulilor financiare, dar şi de poziţia dominantă în AGA, au desfăşurat o politică de falimentare a societăţii concretizată în încheierea unor contracte de împrumut, consultanţă, reprezentare, vânzare, prestări servicii, total defavorabile societăţii.

În această modalitate membrii grupului infracţional coordonaţi de învinuiţii Hassan şi Mehdi Awdi au procedat la cauzarea unui prejudiciu în sumă totală de 35,5 milioane euro.
Cei doi sunt acuzaţi că, prin intermediul mai multor firme, aproximativ 70 de societăţi comerciale, au comis infracţiuni de delapidare, constituire de grup infracţional organizat şi spălare de bani, prejudiciind statul român.
În cauză, în care cercetările au fost demarate în cursul anului 2009, s-a instituit măsura sechestrului asigurător asupra mai multor bunuri mobile şi imobile. Astfel, au fost indisponibilizate 25 de imobile şi 156 de autovehicule şi utilaje.

În 2009, fostul preşedinte al AVAS Mircea Ursache declara că Rodipet va reveni în proprietatea statului, din cauza neîndeplinirii prevederilor din contractul de privatizare de către cumpărător, firma Magnar Two, care a respins acuzaţiile şi a solicitat AVAS încheierea procesului de monitorizare.
Rodipet Bucureşti a fost privatizată în anul 2003, când Magnar Two a preluat integral firma.
AUTOR NICOLAE BUCUR
SURSA CURENTUL 

VA CONVINE SA-L PLATITI PE CATALIN VOICU?

Romania, este statul in care domneste eternul '' Papura Voda '', tara tuturor posibilitatilor.. Suntem singurul stat de pe mapamond, in care anormalul devine normal iar normalul devine anormal. Dupa cutumele prin care '' Papura Voda '', domneste un personaj poate ajunge din parnaie in parlamentul Romaniei.

Cu siguranta va mai amintiti de Catalin Voicu. Celebrul senator PSD, care a ratat la mustata ungerea in fruntea Ministerului de Interne. Ghinionul a fost ca Mircea Geoana a fost presedintele tarii pentru o singura seara. Noaptea de dupa inchiderea urnelor. Acest Catalin Voicu, tovaras la catarama cu personalitatea '' ejaculata '' Marian Vanghelie, in urma cu 16 luni de zile s-a trezit cu un dosar penal pe cap. Voicu este acuzat pentru fapte de coruptie si trafic de influienta. Mai precis, tovarasul lui Vanghelie aranja dosarele penale in instanta cu judecatorul Florin Costiniu. Nevasta domnului Costiniu, Viorica este judecatoarea de curte a lui Sorin Ovidiu Vantu. De cate ori Vantu are probleme cu justitia, dosarul intocmit cade pe mana Vioricai Costiniu, iar vanatorul de ''raketi'' scapa basma curata.

Acum 16 luni de zile in urma, partidul la lasat din brate pe Catalin Voicu. Lesinurile si bolile de inima descoperite pe ultima suta de metri de medicul de serviciu din curtea PSD-ului Serban Bradisteanu, nu aveau sa-l salveze pe Voicu de arestul preventiv. Doar Mircea Geoana ii plangea de mila la tribuna senatului cand se vota ridicarea imunitatii parlamentare. : '' domnul Voicu, nu a putut veni, sa-l scuzam e bolnavior saracul ''. In acea vreme tanarul Victor Ponta, abia uns de Ion Iliescu in frunte partidului era un partizan al justitiei. Declara ca partidul nu se va opune justitiei in cazul Voicu, si ca senatorul trebuie sa-si probeze vinovatia in fata instantei.


Dupa votul din Parlament, Catalin Voicu s-a ales cu 16 luni de parnaie. Stiu ca nu a fost condamnat, doar arestat preventiv dar odata intrat pe poarta pentenciarului, tot parnaie se cheama ca ai facut. In timp ce Voicu, isi petrecea vremea la Rahova unde cersea o bucata de slaninuta in plus ca murea de foame, in cont luna de luna, statul  roman ii vira salariu de senator. Timp de 16 luni, statul roman a platit un parlamentar care absenta nemotivat de la serviciu. Voi daca petreceti 16 luni in arest cu siguranta la iesire sunteti nevoiti sa va cautati un nou loc de munca. Ei bine dupa 16 luni de parnaie Catalin Voicu aterizeaza din nou in Senatul Romaniei, acolo unde va initia proiecte de lege si va vota legi. Opozitia castiga un vot in plus. Victor Ponta liderul PSD-ului, nu mai este convins de vinovatia senatorului. Nu exista probe clare, daca ar fi s-ar fi dat o sentinta de mult timp, declara Ponta. In opozitie este sarbatoare mare. Votul controversat adus de Catalin Voicu, reduce diferenta dintre putere si opozitie doar la un singur vot.

Problema este ca eu nu-s dispus sa platesc din buzunarul propiu, un personaj de teapa lui Catalin Voicu. Voua va convine sa platiti aceasta haimana? Cat priveste prezumtia de nevinovatie sa si-o bage Catalin Voicu si USL-ul undeva. Interceptarile facute publice de DNA, acum 16 luni a demonstrat tot ce se putea demonstra in acest caz. Voicu este vinovat si trebuie sa plateasca. Iesit de la racoare, Voicu are relatiile necesare sa tot intinda termenele de judecata pana ai lui vor ajunge la putere. Nu m-ar mira ca odata cu USL-ul in fruntea guvernului sa-l vad pe Catalin Voicu uns la Ministerul de Interne sau pe Dan Sova instalat la Justitie, care de ceva vreme probleme cu parchetul.

BASESCU : PARLAMENTUL, ICCJ, CSM, INSTITUTII NECONVIGATOARE

Raportul pe justiţie

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, ieri, după prezentarea raportului CE, că documentul citat relevă că „instituţiile neconvingătoare“ sunt ÎCCJ, CSM şi Parlamentul, arătând însă că nu este de acord întru totul cu aprecierea legată de Parlament, care a susţinut asumările de răspundere ale Guvernului pe legile privind justiţia. „Dacă mi-aş permite un comentariu, ar fi legat de Parlamentul României, unde trebuie să recunoaştem că a existat o majoritate care a susţinut asumările succesive de răspundere ale Guvernului pe toată legislaţia care viza justiţia. Dar faptul că Parlamentul a reacţionat mai puţin pozitiv la ridicarea de imunităţi sau la permisiunea de extindere a unor anchete a generat această apreciere pe care nu o susţin întru totul“, a afirmat şeful statului. El a mai spus că oricâtă voinţă ar fi avut Guvernul, dacă nu exista o majoritate parlamentară care să-l susţină nu ar fi putut implementa această legislaţie. „Este clar că oricâtă voinţă politică ar fi avut Guvernul, dacă nu exista o majoritate parlamentară care să îl susţină la asumarea răspunderii pe coduri, pe legea micii reforme şi pe multe altele, nu ar fi putut să implementeze această legislaţie. Pe de altă parte, este posibil ca la nivelul Comisiei Europene să se fi considerat că trecerea prin Parlament a Codurilor ar fi fost nesigură, spre exemplu, dacă ne referim la coduri. Şi eventualele modificări ar fi alterat conţinutul codurilor sau al legii micii reforme. Nu ştiu exact care au fost elementele luate în calcul de CE. Eu cred totuşi că, plecând de la premisa existenţei unei majorităţi care a susţinut Guvernul la moţiunile de cenzură cu ocazia asumării răspunderii, poate că este prea dură aprecierea legată de Parlament“, a mai declarat preşedintele.
Şeful statului a spus că, potrivit acestui raport, „dincolo de guvern, care fost a apreciat foarte pozitiv“, aprecieri pozitive primesc DNA, Parchetul ÎCCJ, DGA, Direcţia Antifraudă din IGPR şi ANI. Preşedintele a adăugat că susţine fără rezerve aprecierile pentru instituţiile menţionate. Traian Băsescu a mai spus că raportul arată progresele României şi că stabileşte un număr de 18 obiective pentru ca la anul să se poată discuta despre ridicarea MCV.
Pe de altă parte, preşedintele Traian Băsescu a declarat că România nu consideră corect ca raportul MCV să fie anexat la condiţiile de aderare la Spaţiul Schengen, însă constată că se află în faţa unei realităţi: sunt state care consideră că raportul MCV trebuie luat în considerare ca să spună „Da“ aderării la Schengen.

„O parte din presă nu mai poate minţi la nesfârşit“

Spre finalul intervenţiei sale, preşedintele Băsescu a făcut, ieri, un apel la ziarişti să prezinte corect raportul CE privind MCV, pentru că o „parte din presă nu mai poate minţi la nesfârşit“, el susţinånd că încercările jurnaliştilor şi ale unor politicieni de a arăta că instituţiile funcţionează la comandă îi „penibilizează“. „Apelul meu la dumneavoastră este ca presa să facă o prezentare corectă, echilibrată a acestui raport, pentru că nici presa nu mai poate - parte din presă - nu mai poate minţi la nesfârşit. Marile minciuni promovate de presă alături de grupuri de politicieni sunt legate de comanda politică la diverse instituţii, mai ales când este vorba de ANI, sau de DNA, sau de Parchetul General. Dragi jurnalişti, am rugămintea să înţelegeţi următorul lucru: instituţiile despre care am vorbit - ANI, DNA şi Parchetul General - nu mai sunt cele din 2004“, a spus preşedintele Băsescu. „Toată încercarea dumneavoastră de discreditare a acestor instituţii - a dumneavoastră, a politicienilor şi a altora - spunând că ar lucra la comandă politică, nu face decât să vă penibilizeze pe dumneavoastră şi pe politicienii care susţin acest lucru. Şi ei sunt din toate partidele politice. Nu vă mai crede nici măcar CE, care laudă ceea ce atacaţi şi desfiinţaţi dumneavoastră şi politicienii - ANI, DNA“, a mai spus Băsescu.

Şeful CSM: Criticile vin din cauza lipsei dialogului instituţional

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Horaţius Dumbravă, a declarat, după prezentarea Raportului, că documentul este pozitiv şi reflectă obiectiv progresele înregistrate de România, iar „majoritatea criticilor vin pe fondul lipsei de dialog şi a conlucrării adecvate şi susţinute între instituţii“. „Izolarea fiecărei autorităţi şi instituţii publice cu responsabilităţi în justiţie doar pe domeniul specific conduce la o lipsă de perspectivă a modernizării justiţiei, la ruperea unui ritm firesc pentru reforma în justiţie. Cearta şi gâlceava instituţională, uneori depăşindu-se limita rezonabilităţii instituţionale - cum ar fi acuzele vădit denigratoare la adresa întregului corp profesional al magistraţilor din partea unor autorităţi publice sau ale unor politicieni - reprezintă mai degrabă piedici majore în direcţia reformei în justiţie şi, în acelaşi timp, induc neîncredere şi nesiguranţă în rândul cetăţenilor“, a precizat Horaţius Dumbravă. Astfel, având în vedere recomandările Raportului Comisiei Europene din 20.07.2011, CSM adresează solicitarea către toate autorităţile publice, în special Guvernului României şi Parlamentului, precum şi Preşedintelui României, de a continua şi finaliza discuţiile cu reprezentanţii sistemului judiciar în vederea încheierii unui acord naţional transpartinic şi independent de ciclurile electorale, pentru susţinerea justiţiei ca domeniu strategic de interes naţional pentru România, de consolidare şi modernizare a justiţiei, inclusiv din punct de vedere legislativ, logistic şi financiar.

CE cere o lege pentru confiscare extinsă

Comisia Europeană solicită României ca în lupta anticorupţie să aibă rezultate convingătoare în recuperarea produselor infracţiunii, să adopte o nouă lege privind confiscarea extinsă şi să aibă rezultate în urmărirea în justiţie a cazurilor de spălare de bani ca infracţiune de sine stătătoare. Astfel, CE recomandă „îmbunătăţirea coordonării politicilor anticorupţie la cel mai înalt nivel şi elaborarea unei noi strategii multianuale solide pentru a preveni şi a pedepsi actele de corupţie, ţinând seama de recomandările făcute într-un studiu de impact independent“. De asemenea, CE doreşte crearea unui grup de monitorizare, împreună cu societatea civilă, pentru a supraveghea punerea în aplicare a strategiei. CE recomandă totodată „elaborarea de norme pentru prevenirea conflictelor de interese în gestionarea fondurilor publice şi în cadrul autorităţilor care reglementează, verifică şi adoptă decizii privind plângerile în domeniul achiziţiilor publice“, precum şi „consolidarea procedurilor şi a capacităţii autorităţilor competente, inclusiv printr-o continuare a procesului de revizuire a modului de funcţionare, aflat în desfăşurare în acest domeniu“.

Măsuri urgente pentru cazurile de mare corupţie

Totodată, în raport se mai menţionează că Bucureştiul trebuie să adopte măsuri „urgente“ care să ducă la accelerarea procedurilor în cauzele de mare corupţie, cu scopul de a fi evitată împlinirea termenului de prescripţie „în toate cazurile“, dar şi „norme procedurale clare“ de ridicare a imunităţii parlamentare. CE propune României adoptarea de măsuri urgente pentru îmbunătăţirea practicii judiciare şi pentru gestionarea cauzelor. O altă recomandare referitoare la eficacitatea acţiunii judiciare vizează „continuarea reformei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie“, pentru a consolida rolul de curte de casaţie al acesteia, pe de-o parte, şi pentru a dezvolta capacitatea acesteia de a soluţiona cauzele de corupţie la nivel înalt, pe de altă parte.
Comisia Europeană arată că sunt necesare măsuri active care să însoţească intrarea în vigoare a Codului civil şi adoptarea unui plan cuprinzător de aplicare a celorlalte trei noi coduri, furnizarea de resurse pentru reorganizarea instanţelor, sporirea capacităţii Institutului Naţional al Magistraturii. De asemenea, Comisia notează că este necesară finalizarea unei analize detaliate a dezechilibrelor legate de volumul de lucru în cadrul sistemului judiciar, în vederea revizuirii modului de funcţionare a sistemului judiciar care va avea loc în curând. CE mai arată că este necesar să fie finalizată revizuirea modului de funcţionare propus al sistemului judiciar şi punerea în aplicare a recomandărilor acesteia; crearea unui cadru de monitorizare a progreselor înregistrate în ceea ce priveşte reforma sistemului judiciar, la care să participe părţile interesate din sistemul judiciar prin punerea în aplicare a acestui plan de acţiune.
SURSA CURENTUL