MAGISTRATI CINSTITI SAU DOAR NEPRINSI

Acolo, pe pereţii clădirii din strada Batiştei, e scris cu cerneală simpatică, dar uşor de citit, mercurialul şpăgii de la Înalta Curte.

Un frumos buchet de coincidenţe s-a format odată cu reţinerea de către DNA a judecătoarei Maria David de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Doamna vine de la Curtea de Apel Ploieşti şi a ajuns la Curtea Supremă prin contestata metodă a interviului amabil, pe care i l-a luat fosta şefă a CSM, Lidia Bărbulescu. Maria David urma să pună o pilă la foştii săi colegi, pentru ca un om de afaceri din Târgovişte să scape de o condamnare la trei ani de puşcărie cu executare pentru evaziune fiscală.

De la Curtea de Apel Ploieşti venea şi judecătorul Dumitru Rebegea, cel condamnat pentru că lucra în favoarea unui interlop din Târgovişte, temutul Ghenosu.  Aceeaşi  Târgovişte din care vine şi controversatul, desigur, om de afaceri Petre Blândă, pentru care lucra judecătoarea David.  Văzându-se trişat pe banii săi, controversatul a denunţat-o la DNA. De fapt, ce voia Petre Blândă? Pentru ce a dat el 200.000 de euro? Nimic altceva decât ce a vrut, şi a şi primit, un alt om de afaceri controversat, Dinel Staicu: să facă Justiţia ceva, orice, numai ca să scape el de pedeapsa aia definitivă şi irevocabilă, închisoare cu executare.
Pe lângă asemănări, avem şi două diferenţe, una la ani şi alta la bani. La ani: Blândă avea de recompensat trei ani de puşcărie, Dinel Staicu voia să scape de şapte. La bani: Blândă ştim că a dat 200.000 de euro, iar de Dinel Staicu încă nu ştim nimic. Nu ştim nici dacă se aplică aici, ca în aritmetică, regula de trei simple, dar ştim că trei simple judecătoare de la Curtea de Apel Bucureşti i-au îndeplinit lui Dinel aproape toate dorinţele.

Mai vreţi coincidenţe? Mai avem. Judecătoarea Maria David a legat relaţii nepotrivite cu Petre Blândă în decembrie 2009, adică exact în perioada în care şeful său direct, preşedintele Secţiei civile de la Înalta Curte, judecătorul Florin Costiniu, era inculpat pentru intermedierea unei şpăgi, în complicitate cu senatorul PSD Cătălin Voicu, dintre omul de afaceri Costel Căşuneanu şi judecători ai Secţiei de contencios de la Înalta Curte. Coincide până şi suma, 200.000 de euro, ceea ce ne duce cu gândul că acolo, pe pereţii clădirii din strada Batiştei, e scris cu cerneală simpatică, dar uşor de citit, mercurialul şpăgii de la Înalta Curte.

Aţi citit „Adevărul" de ieri? Dacă da, trebuie să fi observat că reţeaua Costiniu-Voicu, utilizând diverse vrăjitorii comise tot la instanţa supremă, l-a ajutat şi pe Viorel Hrebenciuc să se înstăpânească pe casa altuia aproape definitiv şi irevocabil. Adăugând la cloaca descrisă mai sus şi recentul caz Gabriela Bârsan, tot de la Înalta Curte, plus lotul de procurori recent arestaţi Carpen-Betelie-Bălăşescu, îţi vin în cap tot felul de gânduri negre şi întrebări mistuitoare. Iată una dintre ele: după arestările astea, nu cumva ceea ce a rămas în justiţia română nu sunt magistraţi cinstiţi, ci doar magistraţi neprinşi? 
AUTOR LIVIU AVRAM
SURSA ADEVARUL 

''BAIETII DESTEPTI'' AR PUTEA RAMANE FARA ENERGIE

Ministrul Economiei, Lucian Bode a declarat ca s-a decis  trimiterea tuturor contractelor bilaterale de energie, incheiate de Hidroelectrica cu “baietii destepti”, catre Ministerul Justitiei pentru analiza clauzelor secrete si anularea  contractelor.

Termenul limita pentru analiza Ministerului Justitiei este 23 februarie 2012. Dupa acesta data, Ministerul Economiei si Ministerul Justitiei vor prezenta un punct de vedere comun. Ministrul a mentionat ca astazi era ultima zi in care statul roman, prin Hidroelectrica, trebuia, la solicitarea expresa a FMI, sa renegocieze contractele cu ”baietii destepti”.
Renegocierea a esuat dupa ce detinatorii de contracte pentru energie ieftina cu Hidroelectrica nu au acceptat un pret majorat.

Pe de alta parte, Comisia de privatizare a Hidroelectrica va trebui reanalizata deoarece Gheorghe Ialomitianu  si Ion Ariton, fosti ministri in Guvernul Boc, nu mai fac parte din Executiv, a precizat, pentru Nasul.tv, Andreea  Paul Vass, fost consilier al ex-premierului Emil Boc.
La ultima misiune a FMI in Romania, Jeffrey Franks a cerut explicit Romaniei renegocierea acestor  contracte in vederea privatizarii companiei. “Cand investitori potentiali ai Hidroelectrica vad nivelul actual al veniturilor vor plati mult mai puţin pe acţiunile companiei decat daca aceasta companie ar castiga mai multi bani, pentru ca profitabilitatea este ceea ce conteaza pentru investitorul privat. Prin nerezolvarea problemei legate de contactele bilaterale, condamnam aceste companii sa valoreze mai putin decat ar trebui în mod normal. De aceea e mai bine pentru cetatenii romani, pentru ca actiunile lor la Hidroelectrica vor valora mai mult, dar si pentru ca posibilitatea de a le vinde unor investitori privati va genera mai multi bani si pentru stat”, a mai spus oficialul FMI.

El a mai declarat ca Hidroelectrica este o companie care ar trebui sa fie foarte profitabila, dar nu este pentru ca vinde multa energie sub pretul pietei, prin aceste contracte bilaterale.
“Nu obiectez ca unele companii sa aiba contracte bilaterale cu un furnizor de electricitate, pentru a avea o furnizare stabila. La ce obiectez sunt contractele secrete, sub preţul pieţei, cu unele companii, ceea ce, realmente, este o modalitate de a baga banii în buzunarele acestor companii, banii apartinand populatiei Romaniei. Deci, in acest context, daca o fac, vreau sa fie transparent, vreau ca si conditiile contractelor sa fie disponibile public, astfel incat, toata lumea sa poata sa vada cat se cheltuieste si toata lumea sa vada daca Hidroelectrica primeste un pret corect pentru energia pe care o da companiei X, Y, Z”, spunea Jeffrey Franks in 7 februarie.
SURSA www.nasul.tv

CATALIN PREDOIU : '' IN UNELE CAZURI LA ICCJ E VORBA DE TERGIVERSARE ''

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat într-un interviu că în unele dosare aflate la ÎCCJ e vorba despre tergiversare, iar judecătorii nu ar trebui să se uite neapărat la inculpat, ci la probe, astfel încât să termine de judecat cauza. „Am observat poziţii ale Înaltei Curţi, studii care s-au aplecat asupra cauzelor de amânare. Există şi motive, unele întemeiate, pe care le-au invocat judecătorii câteodată pentru trenarea acestor dosare, dar în unele dintre ele, după părerea mea, este clar vorba despre o tergiversare. Acolo nu poţi să spui: «Nu am judecat, pentru că nu am avut săli». În patru ani cred că ai fi putut găsi o sală să judeci dosarul. Dacă această întârziere trenează, suspiciunile sunt inevitabile şi nu trebuie nimeni să interpreteze o astfel de suspiciune drept o ingerinţă în actul de justiţie. De aceea am spus că judecătorii trebuie să judece în materie de corupţie după probe şi nu după cariera prezentă sau viitoare în politică a inculpatului“, a precizat Predoiu. Ministrul a adăugat că din moment ce întârzierile vin în aceste dosare, din moment ce nu toate pot fi justificate procedural sau logistic, atunci nu mai rămâne decât întrebarea: ce anume îl opreşte pe acel judecător să treacă la judecată. „Ei sunt independenţi, nimeni nu se poate atinge de ei şi e foarte bine să fie aşa şi aşa va rămâne. Prin urmare, aşa cum noi la Ministerul Justiţiei ne facem programul şi agenda ministrului indiferent de opţiunile politice ale unora sau altora, cred că tot aşa şi judecătorii trebuie să judece fără să se uite neapărat la inculpat, ci la probe. Eu aşa percep acea figură emblematică care simbolizează justiţia, legată la ochi: nu te uiţi la inculpat, te uiţi la probe. Sper ca ceea ce ni se transmite de la nivelul Înaltei Curţi, şi anume o preocupare faţă de această soluţie, să se materializeze în lunile care vin. În acelaşi timp, sper să se rezolve şi această problemă a promovării judecătorilor la Înalta Curte, după cum sunt extrem de preocupat să rezolvăm în fine şi problema acestui sediu al Înaltei Curţi şi când spun „sediu“ nu mă refer doar la suprafaţa desfăşurată aflată la dispoziţia judecătorilor şi personalului auxiliar, este o primă necesitate, dar sediul Înaltei Curţi trebuie să fie o clădire extrem de reprezentativă, clădire care să arate că într-adevăr statul român acordă Justiţiei un rol pe care îl merită“, a mai explicat Predoiu.

Inspecţia judiciară ar trebui să se detaşeze de CSM

Ministrul a mai precizat în cadrul interviului că o distanţă cât mai mare a inspecţiei faţă de CSM va constitui o încurajare pentru cei din interiorul direcţiei să evolueze fără să se preocupe prea mult de reacţia CSM, fără să tragă cu ochiul la reacţiile membrilor CSM. „În acelaşi timp, nu e un panaceu această soluţie. Ea trebuie combinată cu o altă mentalitate care trebuie să vină, un alt stil de management al instituţiei. Acest alt stil de management poate fi impus de actualul management sau de un alt management. Poate că un manager care este mai aplecat pe partea investigativă poate stimula şi apetilul inspectorilor pentru concluzii mai tranşante şi mai curajoase. Aceşti oameni care formează inspecţia trebuie să înţeleagă că de ei atârnă într-un fel modul în care reacţionează colegii lor magistraţi. Este o reacţie în lanţ, o reacţie domino“, a precizat Predoiu.
SURSA CURENTUL