RAZBOIUL INDEMNIZATIILOR DE CONDUCERE MACINA CURTEA SUPREMA

Desfășurat departe de ochii publicului, război penibil purtat de foștii șefuleți de la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru veșnica menținere a indemnizaților de conducere a devenit, deja, fidela oglindire a bălții murdare în care se scaldă inamovibila noastră justiție democratică. Superficial privită, această bătălie încrâncenată pare a fi un soi de „război al zeilor”: cum bine știm, instanța supremă este ultimul „eșalon” pământesc, dincolo de care doar Dumnezeu mai poate să facă dreptate. Din păcate, magistrații noștri supremi sunt și ei doar niște oameni, nu toți de foarte bună calitate, fapt confirmat de cazurile de corupție care au zguduit periodic Înalta Curte. Acele scandaluri țin, însă, de competența DNA. Lupta pentru indemnizațiile de conducere este una internă, un soi de „război civil” în care armele de bază sunt articolele și paragrafele de lege pe care „combatanții” le folosesc după cum îi duce pe ei mintea și după cum le dictează interesele propriului buzunar. Este un război surd,  purtat foarte aproape de granița conflictului de interese, o luptă dusă de câțiva magistrați a căror reputație nu este chiar nepătată. Care este „miza” acestui război? Una perfect „lumească”, legată, bineînțeles de parale. În timpul perioadei în care dețin funcția de vicepreședinte al instanței supreme ori conducerea uneia dintre secțiile componente, magistrații Înaltei Curți, și doar ei, primesc niște bani în plus care, strict contabilicește vorbind, constituie „indemnizația de conducere”. Un spor la salariu pe deplin justificat pentru timpul în care magistratul își asumă sarcinile suplimentare ce decurg din acea funcție de conducere. Ceea ce-și doresc însă câțiva dintre foștii șefi și șefuleți de la instanța supremă este dreptul de a primi această indemnizație și după ce au părăsit funcția de conducere și au revenit în poziția ierarhică anterioară.

Debutul „războiului indemnizațiilor“

Conform unui document oficial, trimis de Înalta Curte de Casație și Justiție, la solicitarea ziarului Curentul, acest război surd, dus cu „armele“ legii, a început în anul 2006 când Nicolae Popa, președintele de atunci al instanței supreme, a emis Ordinul nr. 78 /25 aprilie 2006, prin care s-a decis că „ judecătorii Ruxandra Neagu, Gabriel Ionescu și Dragoș Bărcănescu vor primi doar indemnizația de încadrare corespun­zătoare coeficientului de multiplicare 23,000, prevăzut la lit.A, nr.crt 4 din Anexa la OUG nr.27 din 29 martie 2006, privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor cate­gorii de personal din sistemul justiției“. În luarea acestei decizii „S-a avut în vedere că acești judecători care au îndeplinit anterior funcții de conducere în cadrul instanței supreme, nu pot beneficia, în continuare, de încadrarea la indemnizații corespunzătoare unor coeficienți de multiplicare mai mari decât funcția pe care o exercită în prezent (N.red).  Deci funcția pe care au fost încadrați după ce n-au mai fost șefi), deoarece prin art. 41 lit. b din OUG nr.27/32006, a fost abrogată dispoziția art. 23. lit. g din Legea nr.56/1996, referitoare la păstrarea de către judecător a rangului dobândit în ierarhie“. Clar! Exagerând puțin am putea spune că dorința veșnicei perpetuări a acestui spor bănesc, seamănă, al dracu de bine, cu mofturile  unei doamne care, ajunse la o vârstă venerabilă, îi obligă pe cei din jur să o considere la fel de frumoasă ca pe vremea liceului când a fost aleasă „Miss Boboc“. Ei, dar asta nu este decât o simplă metaforă. Atinși la buzunare, cei trei magistrați „supremi“ au contestat ordinul șefului lor la „Colegiul de conducere al ICCJ“, care a decis ca toți cei trei să primească, în continuare, o retribuție în care să fie inclusă și indemnizația de conducere pe care ei au primit-o pe vremea când erau șefi pe „tarlaua“ instanței supreme.

Urma scapă turma!

Ulterior, pornind de la aceeași decizie a Colegiului de conducere al ICCJ, alți trei magistrați ai instanței supreme cărora le-a expirat mandatul au beneficiat, în continuare de indemnizația de conducere. Conform datelor care ne-au fost oferite de către Înalta Curte,  foștii șefi care au beneficiat de acest spor sunt:  Neagu Ruxandra, în perioada 22.11.2003-01.11.2006;  Gabriel Ionescu în perioada 15.12.2004-01.10.2011; Dragoș Antoniu Ioan Bărcănescu, în perioada 01.05.2005-16.12.2010; Florin Costiniu, în perioada 01.04.2010-12.04.2010; Lidia Bărbu­lescu, în perioada 16.09.2010 -01.02.2012; Anton Pandrea, în perioada 04.08.2011-01.10.2011. Cei șase „supremi“ și-au primit sporurile pentru fostele lor funcții de conducere până în toamna anului 2010 când, încă din prima sa zi de mandat, Lavinia Stanciu, actualul președinte al ICCJ a decis că Lidia Bărbulescu, căreia îi încetase mandatul pentru funcția de vicepreședinte al Înaltei Curți, să primească o „indemnizație de încadrare brută, lunară echivalentă cu indemnizația corespunzătoare acestei ultime funcții, la care se adaugă sporurile aferente, aplicându-se totodată o dimi­nuare cu 25 la sută, conform Legii 118/2010“.  Ceva mai târziu, prin Ordinul nr. 47 din .09.02.2012, emis de preșe­dintele Înaltei Curți, Lidia Bărbulescu „a fost reîncadrată în funcția de judecător, gradația 5, clasa 109, stabilindu-se o indem­nizație de încadrare brută cores­pun­zătoare acestei funcții, la care se adaugă sporurile aferente“. Sau altfel spus, adio indemnizație pentru fosta funcție de conducere.  Rămasă fără spor, domnia sa a declanșat un adevărat „djihad“ judiciar. A contestat decizia președintelui Livia Stanciu la Colegiul de conducere al ÎCCJ, a primit un răspuns, apoi s-a repliat pentru a putea ataca din nou.

Centrează, dă cu capul și marchează

Care ar fi miza acestui război intern din cadrul Înaltei Curți? După cum am mai zis, banii, bineînțeles!. Socotită aritmetic, mult-disputata indemnizație de conducere, nu-i chiar o sumă astronomică. Asta doar la prima vedere. Pentru că, adăugată indemnizației de bază, ea este inclusă în calcularea tuturor sporurilor și a tuturor coeficienților din a căror însumare rezultă retribuția finală pe care o primește „beneficiarul“. În plus, ea contribuie, la fel de consistent, și la calcularea pensiei. Iar asta nu-i chiar un fleac.
Vorbeam, anterior , despre faptul că tot acest război se duce, undeva, la granița unui posibil conflict de interese. Conform documentului oferit de instanța supremă, „membrii Colegiului de conducere al ÎCCJ care au participat la ședința în care a fost adoptată Hotărârea nr. 3 din 22 iunie 2006 sunt Florin Costiniu, Critina Tarcea, Maria Anghelescu, Liviu Giurgiu, Adrian Bordea, Ana Maria Dascălu și Victor Pașca Cameniță“. Iar colegiul era prezidat, iaca poznă, chiar de către Lidia Bărbulescu, exact doamna judecător care se luptă acum pentru rușinoasa „eternizare“ a sporului de conducere. Plus judecătorul Florin Costiniu, și el un viitor beneficiar al acestui spor. Spor pe care, probabil l-ar fi pretins până în ziua de azi dacă, între timp, n-ar fi fost arestat, și apoi trimis în judecată pentru corupție. Între timp, d-l Florin Costiniu s-a cerut la pensie, cerere care i-a fost aprobată. Nu știm dacă atunci când i-a s-a calculat cuantul pensiei s-a ținut cont și de acea indemnizație de conducere. Probabil că da, având în vedere faptul că Forin Costiniu încasează lunar o pensie de peste 190 de milioane de lei vechi. La fel cum este foarte posibil că și pensia magistratului Anton Pandrea să fi fost „altoită“ și ea cu procentul rezultat din adăugarea sporului de conducere. Iar faptul că Pandrea s-a cerut și el la pensie, cu foarte puțin timp înainte de a se afla că este implicat, și el, într-o afacere de corupție, nu îmbunătățește cu absolut nimic situația. În schimb, ne dă încă un motiv să  batem obrazul unor astfel de magistrați „supremi“ pentru care legea banului este cu mult mai presus decât legea zeiței „oarbe și legate la ochi“.
AUTOR VASILE SURCEL
SURSA CURENTUL 

MAGISTRATI CINSTITI SAU DOAR NEPRINSI

Acolo, pe pereţii clădirii din strada Batiştei, e scris cu cerneală simpatică, dar uşor de citit, mercurialul şpăgii de la Înalta Curte.

Un frumos buchet de coincidenţe s-a format odată cu reţinerea de către DNA a judecătoarei Maria David de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Doamna vine de la Curtea de Apel Ploieşti şi a ajuns la Curtea Supremă prin contestata metodă a interviului amabil, pe care i l-a luat fosta şefă a CSM, Lidia Bărbulescu. Maria David urma să pună o pilă la foştii săi colegi, pentru ca un om de afaceri din Târgovişte să scape de o condamnare la trei ani de puşcărie cu executare pentru evaziune fiscală.

De la Curtea de Apel Ploieşti venea şi judecătorul Dumitru Rebegea, cel condamnat pentru că lucra în favoarea unui interlop din Târgovişte, temutul Ghenosu.  Aceeaşi  Târgovişte din care vine şi controversatul, desigur, om de afaceri Petre Blândă, pentru care lucra judecătoarea David.  Văzându-se trişat pe banii săi, controversatul a denunţat-o la DNA. De fapt, ce voia Petre Blândă? Pentru ce a dat el 200.000 de euro? Nimic altceva decât ce a vrut, şi a şi primit, un alt om de afaceri controversat, Dinel Staicu: să facă Justiţia ceva, orice, numai ca să scape el de pedeapsa aia definitivă şi irevocabilă, închisoare cu executare.
Pe lângă asemănări, avem şi două diferenţe, una la ani şi alta la bani. La ani: Blândă avea de recompensat trei ani de puşcărie, Dinel Staicu voia să scape de şapte. La bani: Blândă ştim că a dat 200.000 de euro, iar de Dinel Staicu încă nu ştim nimic. Nu ştim nici dacă se aplică aici, ca în aritmetică, regula de trei simple, dar ştim că trei simple judecătoare de la Curtea de Apel Bucureşti i-au îndeplinit lui Dinel aproape toate dorinţele.

Mai vreţi coincidenţe? Mai avem. Judecătoarea Maria David a legat relaţii nepotrivite cu Petre Blândă în decembrie 2009, adică exact în perioada în care şeful său direct, preşedintele Secţiei civile de la Înalta Curte, judecătorul Florin Costiniu, era inculpat pentru intermedierea unei şpăgi, în complicitate cu senatorul PSD Cătălin Voicu, dintre omul de afaceri Costel Căşuneanu şi judecători ai Secţiei de contencios de la Înalta Curte. Coincide până şi suma, 200.000 de euro, ceea ce ne duce cu gândul că acolo, pe pereţii clădirii din strada Batiştei, e scris cu cerneală simpatică, dar uşor de citit, mercurialul şpăgii de la Înalta Curte.

Aţi citit „Adevărul" de ieri? Dacă da, trebuie să fi observat că reţeaua Costiniu-Voicu, utilizând diverse vrăjitorii comise tot la instanţa supremă, l-a ajutat şi pe Viorel Hrebenciuc să se înstăpânească pe casa altuia aproape definitiv şi irevocabil. Adăugând la cloaca descrisă mai sus şi recentul caz Gabriela Bârsan, tot de la Înalta Curte, plus lotul de procurori recent arestaţi Carpen-Betelie-Bălăşescu, îţi vin în cap tot felul de gânduri negre şi întrebări mistuitoare. Iată una dintre ele: după arestările astea, nu cumva ceea ce a rămas în justiţia română nu sunt magistraţi cinstiţi, ci doar magistraţi neprinşi? 
AUTOR LIVIU AVRAM
SURSA ADEVARUL 

SOV A INVINS-O PE JUDECATOAREA CAMELIA BOGDAN

Daca nu ma insel in timpul campaniei electorale din 2009, sacalul Sorin Ovidiu Vantu, ne sugera printr-o interventie telefonica la postul propiu, Realitattea TV, sa ne intarim statul. Cat timp statul va fii slab, personajele nocive de teapa lui vor profita. Am tradus atunci si traduc si acum ceva de genul ''va furam fiindca sunteti fraieri, si nu sunteti in stare sa va aparati''. In momentul in care statul reactioneaza si vrea sa se apere, realizeaza ca nu are cu ce. Statul este sabotat din interior, de niste spagari, platiti din bani publici, afiliati la crima organizata de pe teritoriul Romaniei.

Un stat puternic, are nevoie de o justitie corecta. Cat timp in sistemul judiciar avem personaje corupte, vom avea o justitie oarba si un stat slab. In statul cu o justitie oarba si corupta niciodata nu va decide poporul. In acest gen de stat, se va instala o democratie de fatada,  si va dicta oligarhia. Un stat care se potriveste perfect randurilor de mai sus este Romania.

Toata presa si suflarea romaneasca o felicita pe judecatoarea Camelia Bogdan ca a avut curajul sa se ia la tranta cu magnatul Sorin Ovidiu Vantu. In sfarsit cineva-i vine de hac sacalului, dosarul nu mai este ratacit pe un raft dintr-un birou, acoperit de praf. Termenele de judecata vin unul dupa altul, cu viteza luminii. In momentul in care Camelia Bogdan a descoperit ca SOV isi controleaza inima bolnavioara, la un medic ginecolog din Viena, toti am crezut ca se strange lantul in jurul sacalului. Intimidat de acest judecator incomod si in lipsa de solutii magnatul media, isi fractura rotula pe scarile din vila personala. Se saturase de lift si se apucase de sport. SOV intrase in panica, nici el nu mai credea ca mai apuca rasaritul soarelui in libertate. Linsajul mediatic facut de Realtitatea si Nistorescu la adresa judecatoarei, vanatoarea lui Basescu in care se lansase, nu-si facuse efect asupra Cameliei Bogdan.

In final SOV si-a umflat muschii si a rupt prin vocea judecatoarei Elena Burlan, lantul ce-l inlantuia din ce in ce mai strans din ultimul timp. Judecatorea Elena Burlan a decis schimbarea Cameliei Bogdan din dosarul lui Sorin Ovidiu Vantu, fiindca judeca mult prea repede procesul si inculpatul nu reusea sa-si puna la punct apararea. Mai mult ar fii acuzat-o si de autopronuntare in cazul lui Ovidiu Turcan, partener de afaceri cu SOV in momentul cand i-a respins lui Turcan cererea de a parasi temporar tara. Motivul pentru care eroul nostru din justitie a ramas fara dosar este unul halucinant. Din cate stiu in justitia romana se vorbeste de o mica reforma. Aceasta sa refera la accelerarea proceselor, pentru a inlatura taraganarea deciziilor. Datorita tergiversarilor dosarelor penale, foarte multi inculpati cu finante si darnici in stanga sau dreapta au reusit sa ajunga la prescriptia faptei.

Procurorul general Laura Codruta Kovesi a sesisat CSM-ul in legatura cu acest caz. Urmeaza sa se demareze o ancheta pe aceasta speta. Frectie la picior de lemn. SOV a tras sforile necesare. A reusit sa traga semnalul de alarma la care vor ciuli urechile toti judecatorii care vor avea pe mana cate un dosar de-al domniei sale. Justitia romana este in moarte clinica. Cand vrea sa dea semne de revenire oligarhii ii pun repede pumnul in gura. In curand Nastase si marionetele pe care le manuieste va urca la putere. Noapte buna Romania, dormi in voie, SOV si acolitii sai vegheaza pentru tine.!!