DEBUTATUL UNPR MIHAIL BOLDEA CERCETAT PENTRU EXCROCHERII IMOBILIARE

Deputatul UNPR Mihail Boldea, fost membru PDL până în octombrie 2011, un avocat, un fost arbitru al Curții de Arbitraj Galați și alți 19 oameni sunt cercetați de DIICOT pentru înșelăciune, fals în înscrisuri și uz de fals, într-un caz privind terenuri ce erau indisponibilizate în vederea confiscării speciale în cauze penale și apoi trecute în proprietatea membrilor grupării. Deputatul Mihail Boldea, audiat în cazul privind înșelăciunile cu terenuri din Galați, a părăsit, ieri, după ora 12.00, sediul DIICOT Galați, plecând cu un taximetru și refuzând să facă declarații. Deputatul Mihail Boldea era singur și, la ieșirea din sediul DIICOT Galați, a refuzat să facă declarații jurnaliștilor prezenți, el urcându-se într-un taximetru și părăsind zona. Potrivit unor surse judiciare, în acest caz ar mai fi cercetate alte 21 de persoane, între care Aura Luchiniuc, fost membru al Comisiei de Arbitraj și fost subprefect de Galați, și Bogdan Boza, fost membru PDL. Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Galați au destructurat un grup infracțional organizat, constituit din 22 de persoane, dintre care un deputat în Parlament, un avocat din cadrul Baroului Galați și un fost arbitru al Curții de Arbitraj Galați, specializat în săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, fals în înscrisuri oficiale și uz de fals, se arată într-un comunicat de ieri al DIICOT. Boldea a fost ales deputat în circumscripția electorală nr.18 Galați, colegiul uninominal nr.9.

El a fost în PDL până în septembrie 2011, când a demisionat din partid, ulterior înscriindu-se în UNPR. În perioada 2004-2005 a fost președintele organizației de tineret PD, între 2005 și 2007 a fost vicepreședinte al organizației municipale PD, iar între 2005 și 2007 a fost purtător de cuvânt al organizației județene a PD Galați.Deputatul Mihail Boldea are, potrivit declarației sale de avere, o casă, patru apartamente și două terenuri, iar în 2011 i-a donat lui George Ștefan Boldea trei apartamente și a acordat împrumuturi în valoare de 270.000 de euro. Procurorii DIICOT au făcut 14 percheziții domiciliare în municipiul Galați, în vederea identificării și ridicării de mijloace de probă. Deputatul Mihail Boldea a declarat pentru HotNews.ro ca procurorii DIICOT Galati au facut presiuni psihice asupra martorilor din dosarul in care este acuzat pentru inselaciune in domeniul imobiliar. “15 persoane au povestit la DNA ca se fac presiuni asupra lor sa dea declaratii mincinoase care sa ma incrimineze pe mine”, a declarat Boldea. Mihail Boldea a mentionat ca a cerut sa fie anchetat de structura centrala a DIICOT si ca a trimis sesizari la CSM, Ministerul Justitiei si chiar presedintelui Traian Basescu. Scandaluri imobiliare și tranzacții controversate Numele deputatului Mihail Boldea a fost vehiculat în mai multe scandaluri imobiliare și tranzacții controversate cu terenuri și imobile din Galați, o parte din aceste afaceri fiind mai vechi, din perioada când Boldea era doar avocat în Baroul Galați și nu ocupa o funcție publică. În schimb, o altă parte a acestor afaceri în care apare numele lui Boldea au ajuns să fie cunoscute după ce acesta a fost ales deputat. Primul scandal de răsunet în care a fost vehiculat numele lui Boldea a fost intitulat de presa locală "Afacerea Aviasan". În acest caz, aproximativ 40 de hectare care aparținuseră unui aeroport utilitar din Galați au intrat în proprietatea unor personaje controversate care ar fi avut legături și cu liderul PC Galați, Eugen Durbacă.

Un alt caz controversat în care apare numele deputatului și care a fost mediatizat este cel al unui imobil situat în centrul municipiului Galați care nu fusese revendicat și care se afla în proprietatea Primăriei Galați. În acest caz, intervine un cetățean care susținea că a locuit în acel imobil peste 30 de ani și care cerea ca imobilul să fie trecut în proprietatea sa după principiile uzucapiunii. Se găsesc și doi martori care să confirme acest lucru, iar Primăria pierde imobilul. Reprezentanții Primăriei Galați au reclamat atunci implicarea lui Mihail Boldea și au făcut sesizări către procurori. În acest context trebuie amintit și cazul "Eroilor". Astfel, potrivit presei, imobilul, situat pe strada Eroilor colț cu strada Domnească, din municipiul Galați, este revendicat de către un bărbat din județul Constanța, care a fost reprezentat de Mihail Boldea. În dosar au apărut documente vechi, din 1936, care ar fi trebuit să susțină că imobilul a aparținut familiei constănțeanului. Numai că în acel document se arată că imobilul se regăsește pe strada Eroilor, iar strada a fost denumită astfel după anul 1990. În perioada din care datează documentul acea stradă purta denumirea Codreanu. Acestea nu sunt singurele cazuri în care deputatul Mihail Boldea, audiat, vineri, de către procurorii DIICOT, într-un caz privind înșelăciuni cu terenuri din Galați, este implicat. În cazul "Morilor", care face referire la tranzacționarea unui imobil din Galați, deputatul este cercetat de către Parchetul ICCJ, după cum relatează în luna februarie cotidianul local "Viața liberă". Boldea ar fi cercetat pentru implicarea într-un dosar în care mai multe persoane, cunoscute ca apropiați ai săi, au încercat prin diverse metode să convingă un bătrân să le vândă un imobil cu un preț aflat cu mult sub cel al pieței. Pentru că, de frică, bătrânul s-a refugiat, ajungând să trăiască pe străzi, aceștia au încheiat la un notar din Târgu Bujor o procură prezentând un alt bătrân din comuna Suceveni, cu o situație socială dificilă ca fiind proprietarul imobilului. Casa urma să fie vândută către un consilier municipal din Galați, însă tranzacția a fost întreruptă deoarece acesta din urmă, vecin de multă vreme cu proprietarul real, a realizat că vânzătorii nu aveau nicio legătură cu persoana știută de el. Cazul a fost instrumentat de către procurori și mai multe persoane au fost condamnate, ulterior, acestea susținând că Boldea este capul afacerii.
AUTOR NICOLAE BUCUR
SURSA CURENTUL 

TATAL FNI FACE PE POPA PROSTU'

Nicolae Popa susţine că habar nu avea de anchetele desfăşurate în ţară împotriva sa şi dă vina pe cea considerată mama FNI, Ioana Maria Vlas. El îl dezvinovăţeşte pe Sorin Ovidiu Vîntu. „Adevărul“ a intrat în posesia unor documente care atestă că Popa a fugit din ţară, în 2000, cu intenţia de a se sustrage anchetelor, şi nu a plecat în concediu, cum susţine acum!

Fostul director al Gelsor Nicolae Popa (45 de ani) susţine în cererea de rejudecare a dosarului FNI că nu s-a mai întors în ţară, întrucât ar fi găsit oportunităţi pentru a lucra la o societate comercială şi de a-şi deschide o afacere în Indonezia.

Acum, Nicolae Popa cere la Tribunalul Bucureşti rejudecarea dosarului FNI în care este condamnat definitiv şi irevocabil la 15 ani de detenţie. Popa susţine non-şalant în solicitarea adresată magistraţilor şi prezentată de www.ancheteonline.ro că a aflat despre faptul că este urmărit abia în decembrie 2009, când a fost arestat de autorităţile indoneziene în Jakarta.

Mirajul Bali

„Eu nu m-am sustras de la executarea niciunei pedepse, întrucât nu am avut cunoştinţă nici de vreun proces deschis împotriva mea şi nici de vreo condamnare. Pur şi simplu, am rămas în Bali (Indonezia), deoarece era un loc unde îmi puteam câştiga existenţa, iar în continuare mi-am văzut de treburile mele, fără să mă mai intereseze viaţa socială din România", notează cel considerat tatăl prăbuşirii FNI.

Ziarul „Adevărul" are însă dovada că Nicolae Popa minte când spune că habar nu avea despre procesele sale din România şi singura raţiune pentru care a rămas în luxoasa insulă Bali au fost condiţiile sociale din România.

Declaraţiile olografe din 2003

La 18 aprilie 2003, la trei ani de la dispariţia sa din România, Nicolae Popa, prin avocat, a transmis anchetatorilor din România, prima sa declaraţie olografă pe 14 pagini. De altfel, în finalul declaraţiei transmise de Popa, acesta nota „Aceasta este prima mea declaraţie, pe care o dau, o susţin şi o semnez". Nicolae Popa precizează clar în acea declaraţie, folosită ca probă atât la Parchet, cât şi în instanţă, că este stabilit în străinătate şi că nu-şi asumă nicio faptă pentru care este acuzat şi enumeră o serie de argumente în favoarea sa în încercarea de a demonstra că nu are nicio contribuţie la prăbuşirea FNI.

În 2003, Popa susţinea că prăbuşirea FNI a fost cauzată de manevre executate de Ioana Maria Vlas. Acum, acelaşi Popa dă vina pe atacurile politicului, care ar fi creat o imagine negativă Fondului, ceea ce ar fi condus la retrageri masive de bani şi, implicit, prăbuşirea FNI. El îl dezvinovăţeşte pe „creierul" prăbuşirii FNI, Sorin Ovidiu Vîntu.

Discuţiile cu SOV, „uitate"

„Nu am avut nici cea mai vagă intenţie de a locui în Indonezia în mod clandestin, pentru a mi se pierde urma, întrucât nu luasem act de nicio cercetare întreprinsă împotriva mea şi nici nu-mi puneam măcar problema că ar exista aşa ceva", mai notează Nicolae Popa în cererea sa de rejudecare. Tatăl prăbuşirii FNI nu explică nici măcar într-un rând de ce - dacă într-adevăr habar nu avea că este urmărit - îl contacta frecvent pe Sorin Ovidiu Vîntu pentru a-i cere sume mari de bani, sub ameninţarea că, în cazul în care nu-i va primi, se va întoarce în România. Potrivit convorbirilor telefonice, înregistrate de SRI, SOV s-ar fi înţeles cu prietenul său Nicolae Popa să-l întreţină în Indonezia, oferindu-i 200.000 de euro anual.

Arestat în 2009

Fostul director Gelsor Nicolae Popa, născut în satul Ţepeşti-Vâlcea, a fost arestat în Indonezia, la 2 decembrie 2009, în oraşul Jakarta. Popa a fugit din România în iunie 2000, imediat după declanşarea anchetei privind căderea Fondului Naţional de Investiţii. Localizarea fugarului a fost posibilă după ce discuţiile telefonice pe care le avea cu prietenul său Sorin Ovidiu Vîntu au fost interceptate de ofiţerii SRI. Popa a fost condamnat în lipsă, în România, în dosarele căderii FNI - 15 ani de închisoare şi a FNA- 12 ani de închisoare.

Prejudicii imense

Popa urmează să dea explicaţii magistraţilor unde au dispărut banii investitorilor. Statul român a despăgubit o parte dintre investitori cu suma de 95 de milioane de euro, dar autorităţile au estimat că anul acesta vor mai fi plătite alte 300 de milioane de euro.
SURSA ADEVARUL

MOARTEA PROCUROAREI LUI VANTU, UN MISTER APROAPE DEZLEGAT

Analizele toxicologice în cazul morţii Luminiţei Şega, singurul procuror care l-a pus sub acuzare pe "tatăl FNI", ar putea fi realizate luna aceasta.
A fost otrăvită, zilnic, timp de mai bine de un an, de un om al "serviciilor", care i-a picurat în cafea sau în apa minerală câte un strop de alumină? Sau a fost doborâtă de stresul la care a fost supusă muncind până la epuizare pentru a-l pune sub acuzare pe Sorin Ovidiu Vîntu în dosarele "FNI" - "FNA" - "BID" - "Banca Agricolă", pe care le-a instrumentat singură, după ce toţi colaboratorii ei au fost retraşi din anchetă?

Sunt doar două dintre întrebările pe care şi le pun acum foştii colegi, procurori în Parchetul General, în legătură cu moartea învăluită încă în mister a procuroarei Luminiţa Şega, singurul anchetator care l-a pus sub acuzare pe SOV, la scurt timp după prăbuşirea FNI, într-o perioadă în care acesta se bucura din plin de protecţia unor oameni cu funcţii-cheie în instituţiile statului, inclusiv în poliţie şi în serviciile secrete.


Ancheta, deschisă la cererea fratelui

Răspunsul la dilemele anchetatorilor, dar şi la cele ale familiei Şega atârnă de rezultatele unor teste toxicologice, care să confirme sau să infirme ipoteza lansată, la scurt timp după moartea procuroarei, de reputatul toxicolog dr. M. Leitha, de la Clinica de Toxicologie din Bergamo (Italia): intoxicaţie cu alumină. Procurorul Luminiţa Şega a murit pe 31 iulie 2006, la vârsta de 42 de ani.

Ultimul an de viaţă îl petrecuse în spitale, în timp ce medicii se chinuiau să afle care este boala de care suferea.

Totul începuse într-o zi de la mijlocul lunii martie 2005, când procuroarei i s-a făcut brusc rău în biroul ei de la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi a început să se zvârcolească pe podea, acuzând dureri groaznice de cap.

Din acel moment şi până la moartea sa, nici măcar un medic nu a reuşit să identifice maladia misterioasă care în cele din urmă a şi ucis-o. Rezultatul testelor de la Clinica din Bergamo care indicau o posibilă otrăvire cu alumină au apărut prea târziu, după ce Luminiţa Şega fusese deja înmormântată.

O anchetă în cazul morţii anchetatorului a fost deschisă abia cu doi ani în urmă, mai exact la începutul lui 2009, la insistenţele fratelui acesteia, prof. dr. Mircea Slăvilă, care le-a cerut procurorilor deshumarea cadavrului surorii sale. Dosarul se află încă pe rolul Parchetului Tribunalului Bucureşti.

"Cu mari presiuni, m-am luptat doi ani să obţin aprobarea pentru deshumarea trupului surorii mele ca să se poată recolta probele pentru analiza toxicologică. Iar acum, au mai trecut încă doi ani şi ceva de la deshumare şi tot nu am rezultatul. O analiză toxicologică se face într-o lună, două, trei, cinci... nu în doi ani ", a declarat, pentru EVZ, dr. Slăvilă.

El îi acuză pe anchetatori că sunt dezinteresaţi şi nu vor să clarifice cum a murit colega lor, Luminiţa Şega. "Nu-i interesează să afle dacă a fost omorâtă, cine a omorât-o. Ştiţi unde era dosarul ultima oară când m-am interesat ce se mai întâmplă cu ancheta? La rubrica «Diverse», unde sunt toate găinăriile... De când s-a deschis ancheta, pe mine m-a chemat procurorul de caz doar o singură dată ca să mă audieze oficial. Şi atunci mi-a pus doar câteva întrebări. M-a întrebat atunci pe cine bănuiesc eu că ar fi ucis-o pe sora mea. Iar eu le-am răspuns că în primul rând îi bănuiesc chiar pe ei pentru că, dacă a fost otrăvită, asta s-a întâmplat în sediul Parchetului, unde lucra", acuză fratele Luminiţei Şega.

Analize toxicologice, la cinci ani după moarte

Surse judiciare au explicat însă pentru EVZ că anchetatorii au mâinile legate în lipsa unei analize toxicologice prin care să fie stabilită cauza morţii.

"Buletinul toxicologic eliberat de specialiştii Clinicii din Bergamo este destul de vag şi a intrat în posesia familiei Luminiţei Şega după ce aceasta murise, iar familia refuzase autopsia. Asta, şi pentru că magistratului îi fusese pus un diagnostic, confirmat de mai mulţi specialişti români (a fost internată la nu mai puţin de şase spitale) şi de cei de la Clinica AKH din Viena, unde a şi fost supusă unei intervenţii chirurgicale: o distrugere progresivă a creierului.

Acum doi ani, fratele fostului procuror a cerut deshumarea cadavrului şi deschiderea unei anchete, prin care să fie stabilită cauza morţii. Există suspiciuni că ar fi fost ucisă, însă acestea nu pot fi confirmate fără analize toxicologice, referitoare la intoxicaţia cu metale, care nu au putut fi însă realizate până acum", au explicat surse judiciare. Motivul: directorul Institutului de Medicină Legală "Mina Minovici", prof. dr. Dan Dermengiu, le-a transmis procurorilor că astfel de teste nu pot fi realizate în România.

"S-au purtat discuţii cu un laborator din SUA, însă costurile realizării testelor acolo nu au putut fi suportate din fondurile Ministerului Public. Se ridicau la câteva zeci de mii de euro", au adăugat sursele citate.

Aşa s-a ajuns la situaţia în care testele - care ar dura aproximativ două săptămâni - ar putea fi realizate abia acum de specialişti de la Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară. "Abia de curând legiştii ne-au spus că există această soluţie. Sperăm ca, până la finele acestei luni, să avem şi cauza morţii. În lipsa acesteia, în acest moment, chiar dacă ar veni cineva la uşa noastră să susţină că a otrăvit-o pe Luminiţa Şega, nu l-am putea pune sub acuzare fără o probă indubitabilă care să demonstreze că a fost otrăvită", au explicat sursele citate.

Ultimele dosare "grele" instrumentate de Luminiţa Şega l-au vizat pe Sorin Ovidiu Vîntu, pe care l-a pus sub acuzare pentru infracţiuni economice grave. Dosarele i-au fost însă luate în 2004, iar SOV a fost "albit" fără a mai fi anchetat.

FNI SI NICOLAE POPA

Nicolae Popa, fostul director general al grupului Gelsor (din care făcea parte şi Fondul Naţional de Investiţii), a fugit din România în iunie 2000, la puţin timp după declanşarea anchetei legată de căderea FNI.

Popa, considerat a fi unul din vinovaţii prăbuşirii FNI şi, implicit, de păgubirea a peste 300.000 de „investitori“ a fost condamnat, în lipsă, la 15 ani de închisoare. Reţinut în 2009 în Indonezia, acesta s-a întors în ţară joi spre vineri noaptea.

Întoarcerea sa ar putea redeschide cazul FNI şi ar putea duce la condamnarea omului de afaceri Sorin Ovidiu Vântu, considerat a fi în spatele fraudelor ce au semnătura – pe hârtie – a lui Nicolae Popa sau a Ioanei Maria Vlas. 

FNI „a investit“ pentru tine

Fondul Naţional de Investiţii s-a lansat pe 19 octombrie 1995, când o valoare a unităţii de fond era de 10.000 de lei vechi (un leu nou). Mii de români creduli au format cozi lungi în faţa sediilor fondului, mulţi dintre aceştia depunându-şi toate economiile sperând la o „înmulţire“ peste noapte a banilor.

Teoretic si pe hârtie, investitorii puteau obţine profituri uriaşe în mai puţin de doi-trei ani. La începutul anului 2001, o unitate de fond valora aproximativ 100.000 lei vechi, deci cu 1000% mai mult decât în momentul lansării fondului. Însă, mulţi dintre cei peste 300.000 de români care şi-au dat banii pe mâna FNI au rămas doar cu ideea că s-au îmbogăţit.

Însă, conform unui audit comandat la acea vreme de AVAB (Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Bancare) FNI avea active de 107 miliarde de lei vechi iar în piaţă se aflau în circulaţie peste 79 de milioane de unităţi de fond, de unde rezultă că o unitate valora cu puţin peste 1350 lei vechi, cu mult mai puţin decât valoarea iniţială.

În cei cinci ani de funcţionare fondul a făcut mai multe achiziţii, cumpărând o serie de societăţi comerciale la preţuri supraevaluate. Toate achiziţiile s-au făcut din banii românilor care au dorit să se îmbogăţească peste noapte. În timp ce FNI cheltuia banii, publicul larg afla de dobânzi tot mai mari, dobânzi care erau însă numai în diverse reclame. Asta se întâmpla pentru că fondul trebuia alimentat în continuare cu lichidităţi, iar populaţia nu putea fi atrasă decât prin dobânzi.

În momentul căderii fondului s-a constatat că peste 90% din banii fondului fuseseră „investiţi“ în companii necotate şi cu o valoare extrem de mică comparativ cu sumele folosite din activele FNI. Astfel, „investiţiile“ nu au adus bani FNI, deci activele fondului erau reprezentate numai de banii depuşi de populaţie.

În momentul când fluxul de bani care intra în visteria fondului a scazut şi tot mai mulţi oameni îşi retrăgeau banii, FNI s-a văzut în imposibilitatea de a-şi mai onora plăţile.

De ce se face vinovat Nicolae Popa

Într-un comunicat al Poliţiei Române se arată că în 18 septembrie 1998, Nicolae Popa, "în calitate de director general al unei societăţi comerciale a însuşit din depozit 65.359 acţiuni la valoarea de 25.376 lei/acţiune, pe care le-a remis unui intermediar în scopul de a fi vândute la un preţ de 765.000 lei/buc., prejudiciul creat fiind de aproximativ 50 de miliarde lei vechi".

Popa a fost condamnat la închisoare în dosarul FNI, printr-o sentinţă definitivă dată de Tribunalul Bucureşti în 2006, alături de Ioana Maria Vlas, la 15 ani de închisoare. Sorin Ovidiu Vântu a scăpat de condamnare din lipsa unor probe relevante. Majoritatea tranzacţiilor de achiziţionare a unor companii nelistate de către FNI fiind semnate de Vlas şi Popa.

Fugit din ţară, Popa a fost dat în urmărire generală prin Interpol în 2002 după ce fusese acuzat de delapidare în dosarul FNI. El a fost reţinut abia în 2009 de poliţia indoneziană, la Jakarta.

Ce a făcut Popa din 2000 până astăzi

Nu se ştiu foarte multe despre activităţile lui Nicolae Popa din anii în care a fost dat dispărut. Din mai multe înregistrări ale convorbirilor lui Popa cu Sorin Ovidiu Vântu reiese că cei doi aveau o înţelegere prin care Vântu îl alimenta pe Popa cu bani, lunar, până la un total de 200.000 euro/anual.

Sorin Ovidiu Vîntu: Am înţeles. Ţi-ai fixat care e suma lunară, după aia, de care ai nevoie?
Popa Nicolae: O... suma anuală, Sorin... m-am gândit că un 200 000 ar acoperi inclusiv generalul, salariul lui lunar... anual.
Sorin Ovidiu Vîntu: Te referi la suma anuală, da?
Popa Nicolae: Da, da, da.
Sorin Ovidiu Vîntu: S-a făcut. Deal.
Popa Nicolae: Preferabil de primit întodeauna cam în perioada asta, ca să fie şi înainte de sărbători, să nu stau de sărbători să aştept.
Sorin Ovidiu Vîntu: Bine, s-a făcut. (...)

SURSA ROMANIA LIBERA

IL PUPPARO PORTOCALIU

In ultimele zile, toata presa noastra centrala si nu numai, a fost focusata pe un singur subiect : spaga din vama. Au asimiliat tot acest spectacol cu o tabla de sah, incercand sa aseze piesele. Au gasit pionii, nebunii, caii, turele, regina, le lispeau regele. Aseara l-au descoperit. Ii sfatuiesc sa caute si cine disputa partida, sahistul de la timona. Un sahist bun, mereu isi blindeaza piesa vurnerabila, regele.

Dintr-un comunicat DNA, stim ca banii din galeata ajung la un partid politic. Mogulimea a tras concluzia, partidul beneficiar find PDL. Eu afirm ca toate partidele dispun de spaga nationala, fiecare in ultimii doi ani au avut oameni in functii cheie.Toti cei trei titani au cochetat cu guvernarea, fie singuri sau prin alianta. Faptul ca datorita lui Vasile Blaga, tot rahatul vamal, urat mirositor va fii aruncat in capul PDL-ului este alta poveste.

Dupa cum spuneam presa noastra cea de toate zilele a gasit regele piesei de sah. El este un mosneag de vreo 70-75 de ani, pe nume Eugeniu Petrescu, despre care nimeni nu stie nimic. Desi presa habar nu are cine este personajul, pe surse mosul inscauneaza persoane in posturi cheie pe spaga, numeste si comanda ministri. Daca mai gandesc mult, in urmatoarele ore, am sa gasesc afirmatia prin presa ca mosul a stabil presedintele tarii. Destinul unui popor este stabilit dupa pofta unui mosneag de 75 de ani. Un adevarat ''Il Pupparo'' al caractitei guvernate de PDL.

Mai aflam ca buldogul Vasile Blaga, este cainele credincios al mosului care abia reuseste sa-si taraie membrele prin sediile PDL. Un adevarat ''Sandutzu'', care pana la moarte nu-si tradeaza stapanul. Prins in itele anchetei, nu se dezice de personaj, dar nici nu sufla o vorba despre ''Il Pupparo''. O liniste, iritanta cumplita. Tot pe sursele presei aflam ca membrii partidului se tem si sa-i rosteasca numele. Isi inghit limba, se ineaca-n propiile vorbe cand sunt intrebati despre donatorul misterios.

Ei bine, acest cap al caracatitei intinse, conform informatiilor venite dinspre DNA, pe langa faptul ca spunzura si taia in aparatul guvernamental, mai avea o misiune. Misiunea, de a fi carausul spagii si de a intermedia intalniri secrete intre expediator si destinatar. Am senzatia ca asist fara sa vreau la un film prost regizat. Din cate stiu eu un magnat peste arcul guvernamental nu intermediaza intalniri, nu umbla cu sacosa, nu se expune. El in mod normal doar isi da acordul sau nu in functie de caz si miza pusa-n joc, cand cartile sunt facute, de subalterni. Cand de tantalai pot fii portocalii daca destinul lor politic si mafiot este condamnat de un personaj caruia-i bantuie moartea prin fata ochilor? Cum pot ministrii sforarului, stabili in CSAT, un aliniat, care scoate in evidenta, lupta impotriva evaziunii de stat si a contrabandei?Rezulta ca si-au dat singuri cu buna stinta foc la paie. Din cate observ din fotgrafia de mai sus, mosul este ramolit rau, ingalbenit la fata. Sforarul adversarilor este sprinten, plinut, rosu-n obrazi, bun de trai inca vreo 20 de ani. Se stinge sforarul, 20 de ani de opozitie ii astepta pe portocalii.

Daca anchetatorii l-au arestat pe expediator, faimosul om de afaceri si l-au avut la dat cu subsemnatul, pe destinatarul Marginean, de ce pana acum curierul spagii, si intermediarul intalnirii ''Il Pupparo'', nu a fost citat sa dea macar o declaratie in acest caz. Vorba lui Cristoiu, sa pornesti dintr-o gara si sa ajungi la alta ai urgent nevoie de un tren. In cazul nostru sa-l strangi cu usa pe Marginean si sa-i demonstrezi vinovatia, e esential sa ai macar o declaratie a intermediarului. Fara anchetarea intermediarului nu poti ajunge la destinatar. Sa presupunem ca DNA nu a stiut intermediarul. A cunoscut doar capetele traseului. Prin investigatii, smulgand informatii si dintr-o parte si din alta au aflat capul rautatilor. Consider ca in mod normal ramolitul Petrescu, trebuia cel putin sa fii dat cu subsemnatul la parchet, inainte sa-i fie numele precizat intr-un comunicat de presa.

Poate coordonatorii anchetei, realizeaza ca merg prea departe si le este frica. Vor sa inchida poveste scotand un hodorog membru de partid al portocaliilor, tapul ispasitor. Bagand un mosneag la racoare, am rezolvat problema mitei din vami. E posibil sa le fii pus pumnul in gura cineva, de la putere sau din opozitie. Toate partidele stiu foarte bine despre ce este vorba. Cu siguranta majoritatea parlamentarilor tremura.

Ar mai fii o ipoteza. Din nou vorba lui Cristoiu, daca-i diversiune? Cu rastunarile spectaculoase de scor sau anchete penale suntem obisnuiti. Probabil tunurile bat in alta parte. Bataia este lunga. Ecoul va rasuna, multa vreme de acum incolo. Scapa cine poate, de aceasta avalansa declansata de institutiile statului patronate de dictatura. Iata ca-n dictatura Basescu instutiile-si fac mult mai bine treaba si cu un randament mult mai bun, comparativ cu faimoasa democratie iliesceana.

CAND BARONUL LOCAL CADE, VINOVATA ESTE PUTEREA

"Traian Basescu stie clar ca nu mai poate sa castige niciodata alegeri democratice si atunci apeleaza la ceea ce a mai folosit cand era disperat: dosare penale, abuzuri, inscenari, aceleasi metode, DNA-ul. In niciun caz reactia noastra nu va fi una de intimidare sau de pasivitate. Ne vom bate in continuare. Probabil ca luni sedinta noastra de conducere si grupurile parlamentare le vom face in fata la DNA. Daca Traian Basescu nu stie nicio alta metoda prin care sa isi impuna punctul de vedere decat acesta, mergem noi acolo. Viata domnului Nicolescu si a multor alti oameni este o pata pe mainile lui Traian Basescu" - VICTOR PONTA

Stau si ma intreb daca pe micuta trompeta psd-ista, nu la informat nimeni, ca presedintele in exercitiu al Romaniei, nu mai are dreptul de a candida la un nou mandat prezidential. Avand in vedere ca nu poate dispune de 3 mandate prezidentiale, cu siguranta Basescu este constient ca nu mai poate castiga alegeri democratice. Dupa doua mandate la cel mai inalt nivel, nu cred sa mai fie interesat de un post de primar sau de un mandat de senator.
Asa cum era de asteptat, cum cade un jmecher din randul opozitiei, in ghearele justitiei, de vina este puterea. Cand o aripa a structurii de partid, este stransa in lanturile legii, de vina e Baesescu. Traim intr-un stat in care se face politie politica. Daca cade unul din tabara portocalie in ghearele DNA-ului, opozitia defileaza pe sticla aratand cu degetul coruptii societatii. Ai lor sunt anchetati si arestati fiindca-s corupti si infundati pana-n gat in afaceri cu statul, ai nostrii sunt curati ca lacrima, dar din pacate peste noapte li se insceneaza cate un dosar penal de la Cotroceni. Victor Ponta, leaga arestarea baronul argesean, Constantin Nicolescu, de scenele petrecute cu 24 de ore-n urma la Mioveni. Arestarea fiind o nota de plata achitata de PDL, opozitiei. Indirect acesta recunoaste ca partidul sau controleaza si comanda miscarea sindicala din acesta tara.
Membrii opozitiei, sunt scandalizati, ca DNA Pitesti, dezgroapa mortii. Faptele de care este acuzat s-au petrecut acum 4-5 ani in urma. Pentru liderii PSD, zicala ''hotul neprins, negustor cinstit'', este litera de lege. Pentru a intari scenariul ca totul este o inscenare politica din tabara portocalie, arata cu degetul spre fete bisericesti. Ce dovezi mai importante vreti, decat cuvantul ''Inalt Prea Sfintiei'' Calinic. Aici nu mai tin vorbe din popor, litere de lege. Eu tin cont de un lucru. Trebuie sa fac ce spune popa, nu ce face popa. Asa-i o vorba din batrani. In cazul nostru, daca popa spune sa nu minti, atunci tu sa nu minti, daca el minte, tu nu trebuie sa minti. Ca sa-si imbrace coruptii in victime politice, PSD, alege tactica ''free gigi''. Aduni indivizii cu carnet de partid care-ti lipesc afisele electorale pe stalpi in campanie, care defileaza cand este cazul si in copletare aduni prostimea judetului. Le intinzi o hartie colorata, inscriptionata cu o personaliate, si striga tot ce le dictezi. Doar dai tonul si treaba merge ca pe roate. Arunc o privire pe presa argeseana online, si observ ca pitestenii care folosesc netul ca informare nu au cuvinte de lauda ca si protestantii la adresa anchetatului. Dupa spusele comentatorilor pitesteni, prin judet nu se intampla nimic in business, fara acordul, mosierului Costica. Sa optii acordul, trebuia sa cotizezi in contul mosierului sau sa lucrezi cu firmele agreate de el.
Nu inteleg de ce baronul care tinea judetul sub bocancii rosii nu a facut atac de cord cand lua mita, cand masluia dosare pentru a accesa fonduri europene ilegale. Atunci era zmeu, astazi mielusel grav bolnav. De vina nu este Basescu, pentru starea de sanatate a inculpatului. De vina este inculpatul, ca nu a facut atac de cord atunci cand a acceptat mita, cand a intocmit si utilizat documente sau declaratii false, fals intelectual si uz de fals, a instigat la abuz in serviciu, contra intereselor publice, in scopul obtinerii pentru altcineva un avantaj patrimonial.
Daca acuzatiile sunt adevarate si procurorii care instrumenteaza cazul, au dovezi de necontestat, nu mai conteaza dupa cat timp au reactionat. Este important si sanatos pentru justia din Romania, ca acest gen de personaje, sa fie anchetate si introduse la racoare. Ei sunt asasinii economici din interiorul patriei.

PROXENENETISM LA PDL BOTOSANI

Mafia, nu are culoare politica. Mafiotii sunt infiltrati in structura politica, plecand de la nivelul local ajungand pana la nivelul national : parlament, guvern, presedentie, justitie. Astazi nu poti arata cu degetul doar un partid politic, afirmand : uite mafiotii si coruptii tarii. Acest gen de personaje se afla in toate partidele politice, fie ele parlamentare sau neparlamentare.
Despre prostitutie se spune ca este cea mai veche meserie, dar si foarte banoasa. Avand in vedere ca din prostitutie rezulta bani frumosi, proxenetismul era meseria de baza a lui Marian Verenciuc, membru PDL Botosani, acesta ocupand si functia de presedinte a organizatiei de tineret a partidului de pe raza judetului. Faptul ca astazi cand buba a explodat in presa, a fost exclus din partid e frectie la picior de lemn. Daca individului nu i se instrumenta un dosar penal, banii proveniti din proxenetism erau foarte utili portocaliilor, in 2012 la alegerile parlamentare. Era foarte posibil ca acest individ sa devina deputat de Botosani din 2012.
Anchetatorii cazului, au precizat ca in reteaua individului era implicat Sergio Matei Buga, un om de afaceri din Iasi si un numar de elevi de la liceul sportiv din aceiasi localitate.
Potrivit procurorilor, Verenciuc racola fete din judeţul Botoşani, le ducea în cluburi, le plătea consumaţia şi întreţinea relaţii sexuale cu ele. Apoi le propunea să lucreze în Grecia ca baby-sitter. Sergio Buga, si elevii sportivi l-ar fi ajutat pe Verenciuc să racoleze tinere şi din Iaşi.
Fetele ajungeau în Grecia la fratele tânărului, care le-ar fi obligat să se prostitueze în diferite locaţii. Conform rechizitoriului, Cristinel Grigoraş, fratele lui Verenciuc, le lua actele fetelor, le bătea şi chiar le viola, dacă acestea refuzau să întreţină relaţii sexuale cu dieferite persoane.
Jumătate din banii câştigaţi de tinere ar fi ajuns în buzunerele lui Grigoraş. Doar de pe urma a două tinere bărbatul ar fi câştigat aproximativ 77.000 de euro. O parte din bani ar fi ajuns şi la Verenciuc.
În faţa anchetatorilor preşedintele Organizaţiei de Tineret al PDL Botoşani nu şi-a recunoscut faptele. Procurorii l-au trimis pe tânăr şi pe Sergio Buga în judecată pentru trafic de persoane, iar pentru Grigoraş dosarul s-a disjuns.
Contactat de presa, Verenciuc nu-si recunoaste faptele, ba mai mult ameninta sus si tare ca va da statul in judecata pentru aceasta mizerie care a fost instrumentata, pentru ai pata imaginea, mentionand ca se supune deciziei partidului, referitor la excludere.