Nicolae Popa susţine că habar nu avea de anchetele desfăşurate în ţară împotriva sa şi dă vina pe cea considerată mama FNI, Ioana Maria Vlas. El îl dezvinovăţeşte pe Sorin Ovidiu Vîntu. „Adevărul“ a intrat în posesia unor documente care atestă că Popa a fugit din ţară, în 2000, cu intenţia de a se sustrage anchetelor, şi nu a plecat în concediu, cum susţine acum!
Fostul director al Gelsor Nicolae Popa (45 de ani) susţine în cererea de rejudecare a dosarului FNI că nu s-a mai întors în ţară, întrucât ar fi găsit oportunităţi pentru a lucra la o societate comercială şi de a-şi deschide o afacere în Indonezia.
Acum, Nicolae Popa cere la Tribunalul Bucureşti rejudecarea dosarului FNI în care este condamnat definitiv şi irevocabil la 15 ani de detenţie. Popa susţine non-şalant în solicitarea adresată magistraţilor şi prezentată de www.ancheteonline.ro că a aflat despre faptul că este urmărit abia în decembrie 2009, când a fost arestat de autorităţile indoneziene în Jakarta.
Mirajul Bali
„Eu nu m-am sustras de la executarea niciunei pedepse, întrucât nu am avut cunoştinţă nici de vreun proces deschis împotriva mea şi nici de vreo condamnare. Pur şi simplu, am rămas în Bali (Indonezia), deoarece era un loc unde îmi puteam câştiga existenţa, iar în continuare mi-am văzut de treburile mele, fără să mă mai intereseze viaţa socială din România", notează cel considerat tatăl prăbuşirii FNI.
Ziarul „Adevărul" are însă dovada că Nicolae Popa minte când spune că habar nu avea despre procesele sale din România şi singura raţiune pentru care a rămas în luxoasa insulă Bali au fost condiţiile sociale din România.
Declaraţiile olografe din 2003
La 18 aprilie 2003, la trei ani de la dispariţia sa din România, Nicolae Popa, prin avocat, a transmis anchetatorilor din România, prima sa declaraţie olografă pe 14 pagini. De altfel, în finalul declaraţiei transmise de Popa, acesta nota „Aceasta este prima mea declaraţie, pe care o dau, o susţin şi o semnez". Nicolae Popa precizează clar în acea declaraţie, folosită ca probă atât la Parchet, cât şi în instanţă, că este stabilit în străinătate şi că nu-şi asumă nicio faptă pentru care este acuzat şi enumeră o serie de argumente în favoarea sa în încercarea de a demonstra că nu are nicio contribuţie la prăbuşirea FNI.
În 2003, Popa susţinea că prăbuşirea FNI a fost cauzată de manevre executate de Ioana Maria Vlas. Acum, acelaşi Popa dă vina pe atacurile politicului, care ar fi creat o imagine negativă Fondului, ceea ce ar fi condus la retrageri masive de bani şi, implicit, prăbuşirea FNI. El îl dezvinovăţeşte pe „creierul" prăbuşirii FNI, Sorin Ovidiu Vîntu.
Discuţiile cu SOV, „uitate"
„Nu am avut nici cea mai vagă intenţie de a locui în Indonezia în mod clandestin, pentru a mi se pierde urma, întrucât nu luasem act de nicio cercetare întreprinsă împotriva mea şi nici nu-mi puneam măcar problema că ar exista aşa ceva", mai notează Nicolae Popa în cererea sa de rejudecare. Tatăl prăbuşirii FNI nu explică nici măcar într-un rând de ce - dacă într-adevăr habar nu avea că este urmărit - îl contacta frecvent pe Sorin Ovidiu Vîntu pentru a-i cere sume mari de bani, sub ameninţarea că, în cazul în care nu-i va primi, se va întoarce în România. Potrivit convorbirilor telefonice, înregistrate de SRI, SOV s-ar fi înţeles cu prietenul său Nicolae Popa să-l întreţină în Indonezia, oferindu-i 200.000 de euro anual.
Arestat în 2009
Fostul director Gelsor Nicolae Popa, născut în satul Ţepeşti-Vâlcea, a fost arestat în Indonezia, la 2 decembrie 2009, în oraşul Jakarta. Popa a fugit din România în iunie 2000, imediat după declanşarea anchetei privind căderea Fondului Naţional de Investiţii. Localizarea fugarului a fost posibilă după ce discuţiile telefonice pe care le avea cu prietenul său Sorin Ovidiu Vîntu au fost interceptate de ofiţerii SRI. Popa a fost condamnat în lipsă, în România, în dosarele căderii FNI - 15 ani de închisoare şi a FNA- 12 ani de închisoare.
Prejudicii imense
Popa urmează să dea explicaţii magistraţilor unde au dispărut banii investitorilor. Statul român a despăgubit o parte dintre investitori cu suma de 95 de milioane de euro, dar autorităţile au estimat că anul acesta vor mai fi plătite alte 300 de milioane de euro.
SURSA ADEVARUL
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu