PARANOIA LUI CRIN ANTONESCU

Am ajuns să mă plictisesc de desele momente în care Victor Ponta şi Crin Antonescu se contrazic unul pe altul, parcă uneori intenţionat. În momente cheie şi cu declaraţii evidente. Până la urmă la ce să ne aşteptăm? Că două partide structural diferite, tradiţional aflate în opoziţie unul faţă de celălalt, deseori pe poziţii deosebit de conflictuale pot avea o uniune naturală şi funcţională? Normal că nu.
Un astfel de moment în care unul dintre parteneri a vorbit ca să fie auzit de celălalt s-a consumat ieri. Pentru că altfel nu-mi explic ce l-a apucat pe Crin Antonescu să spună că partidul său nu va introduce în statut interdicţia colaborării cu PDL. În primul rând, având în vedere evenimentele recente m-aş fi aşteptat ca Victor Ponta să facă o asemenea declaraţie. Da ştiu, prea evident. Faptul că afimaţia îi aparţine lui Crin Antonescu e deloc în concordanţă cu linia retorică a preşedintelui PNL. Cu siguranţă intenţia este aceea de a lansa un avertisment în direcţia PSD. Că aşa cum social-democraţii dau semne că nu ar fi nicio tragedie dacă nu ar ajunge împreună cu PNL la putere, aşa şi liberalii refuză să mai dea impresia că nu există alianţă politică în afara PSD. Cum ar zice americanii, PNL pretine că este „hard to get”.

Nu în ultimul rând, mesajul a trebuit să ajungă şi la activul de partid. Aşteptările sunt mari faţă de Crin Antonescu. Sub Călin Popescu Tăriceanu, partidul a avut cele mai bune rezultate în legislativ, a dat premierul. Pe scurt, a fost la putere. Ieri, l-am auzit pe Crin Antonescu că se lăuda că a refuzat trei oferte de a face parte din guvernare. Halal motiv de laudă! Cu riscul de a deveni redundant, scopul principal al unui partid politic este acela de a obţine puterea. Ori sub Crin Antonescu, partidul a rămas în opoziţie, refuzând o alianţă cu un partid de dreapta, dar a acceptat una cu un partid de stânga. De ce? Pentru a rămâne consecvent cu principiul „Jos Băsescu”, sperând că la un moment dat, partidul său va face parte din guvern şi mai ales, el Crin Antonescu va deveni preşedinte. Aş înţelege să refuzi să faci parte din guvern în anul de graţie 2008(în fine, atunci nu Crin Antonescu conducea PNL), în contextul în care peste un an aveai alegeri prezidenţiale. Dar să te lauzi că în turul II al prezidenţialelor din 2009 ţi-ai oferit sprijinul pentru Mircea Geoană şi apoi după victoria lui Traian Băsescu ai refuzat să faci parte dintr-un guvern de dreapta, dar te-ai aruncat în braţele PSD e cel puţin exagerat. Există liberali în teritoriu, dar şi la nivel central care nu văd în termeni atât de negativi o posibilă alianţă cu PDL. Dar care nu înghit PSD-ul. Şi pentru calmarea lor a fost făcută această declaraţie.

Acum, Crin Antonescu simte că îi fuge pământul de sub picioare. Victor Ponta discută prieteneşte şi civilizat cu Mihai Răzvan Ungureanu şi pare că acţionează neţinând cont de interesul USL. Ba chiar dacă tot vorbeşte despre modificarea statutului PSD pentru interzicerea colaborării cu PDL, Victor Ponta ar trebui să mai modifice încă o parte: aceea care prevede că prezidenţiabilul PSD trebuie să fie ales prin scrutin intern. În cazul nostru, Crin Antonescu. Ar fi o declaraţie de dragoste. Chiar dacă temporară şi de ochii lumii.
AUTOR DAN ANDRONIC
SURSA danandronic.ro