"Stimate domnule Preşedinte,
Îmi este cunoscut faptul că în cursul zilei de 7 aprilie 2012 se
desfăşoară Congresul Extraordinar al partidului pe care îl conduceţi.
Consecvent ideii de respectare a votului electoratului şi
principiilor Constituţiei îmi permit să vă reamintesc faptul că prin
Referendumul din noiembrie 2009 electoratul a votat pentru Parlament
Unicameral şi maxim 300 de membri ai Parlamentului. Acest subiect cu
propuneri adecvate l-am ridicat şi în cadrul consultărilor care au avut
loc la Palatul Cotroceni în data de 6 februarie 2012.
Din păcate, propunerea mea cu privire la revizuirea Constituţiei
pentru implementarea rezultatului referendumului din noiembrie 2009 a
rămas până astăzi fără un răspuns oficial din partea partidului
dumneavoastră.
Având în vedere credinţa mea că organele colective de conducere ale
partidelor sunt cele care trebuie antrenate în deciziile importante
pentru ţară, vă adresez rugămintea respectoasă de a supune Congresului
Extraordinar al partidului pe care îl conduceţi următoarele propuneri
având ca obiectiv respectarea votului românilor:
1. Participarea parlamentarilor partidului dumneavoastră la
procesul de revizuire a Constituţiei pentru punerea acesteia în acord cu
rezultatul referendumului din noiembrie 2009 (parlament unicameral, 300
parlamentari);
2. Revizuirea ar trebui să includă şi reducerea mandatului
Preşedintelui României la 4 ani astfel încât alegerile parlamentare şi
prezidenţiale să se desfăşoare simultan;
3. Lucrările pentru adoptarea legii de revizuire a Constituţiei ar
trebui să se desfăşoare astfel încât legea de revizuire a Constituţiei
să fie supusă referendumului cu ocazia alegerilor locale.
În cazul în care veţi accepta revizuirea Constituţiei aşa cum ea a
fost cerută prin referendumul din noiembrie 2009, dar şi propunerea mea
de reducere a mandatului preşedintelui la 4 ani, vă garantez că în timp
util voi demisiona din funcţia de preşedinte al României, astfel încât
alegerile legislative din noiembrie 2012 să se desfăşoare simultan cu
alegerile prezidenţiale.
Consider că o astfel de abordare este în măsură a da oamenilor
politici ocazia să respecte înscrisul constituţional de la art. 2 din
Constituţia României care precizează dreptul de exercitare a
suveranităţii naţionale a poporului român prin referendum.
În acelaşi timp, apreciez că revenirea la mandatul de 4 ani pentru
Preşedintele României este necesară în perspectiva consolidării deplinei
democraţii".
SURSA ADEVARUL
Se afișează postările cu eticheta constitutie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta constitutie. Afișați toate postările
vineri, 6 aprilie 2012
miercuri, 4 ianuarie 2012
PROFETIILE LUI LAZAROIU
USL va înregistra o scădere continuă în sondaje, după care uniunea
PSD-PNL-PC se va rupe, a spus marţi fostul consilier prezidenţial
Sebastian Lăzăroiu la RFI.
În opinia sa, revizuirea Constituţiei va fi ratată în 2012, pentru că
nu există majoritatea necesară de două treimi în Parlament, astfel că
2013 va aduce o coaliţie PSD-PDL şi probabil UNPR.
Lăzăroiu crede că ruptura USL se va petrece înainte de alegerile din 2012. "Eu am spus de când s-a înfiinţat USL că va fi foarte greu, dacă nu chiar imposibil, pentru că nu există un precedent ca un partid sau alianţă să ia 50%. Acum, întrebarea e cât de încet sau cât de repede o să mai scadă. Dacă o să ajungă în iunie la mult sub 50%, în mod normal ar trebui să se rupă alianţa, pentru că practic îşi ratează obiectivul pentru care s-a înfiinţat", a declarat Lăzăroiu. În acest caz, PSD sau PNL va găsi un pretext să se retragă. "De aia am spus adeseori şi susţin în continuare că nu vom avea USL pe buletinul de vot", crede fostul consilier prezidenţial.
Lăzăroiu spune că, în acest caz, mai probabilă este o coaliţie între PDL şi PSD, decât între PDL şi PNL: "Teoretic, sigur că ar putea să întindă o mână (liberalilor-n.r.). Problema e că în 2013 nu cred că o coaliţie cu liberalii va fi o coaliţie care să ducă la o majoritate calificată," spune el.
Fostul minstru crede că nu se va face o revizuire a Constituţiei în 2012, din cauza lipsei unei majorităţi solide, aşa că democrat-liberalii se vor orienta către un partid mare, alături de care să poată modifica Legea Fundamentală. "Eu cred că, inevitabil, 2013 va aduce două partide mai mari la guvernare, o coaliţie largă de genul PSD-PDL şi probabil alt partid mai mic, probabil UNPR, dacă va intra în Parlament, dar în orice caz, trebuie o coaliţie stabilă şi cu cât mai puţini actori," adaugă Lăzăroiu.
SURSA ROMANIA LIBERA
Lăzăroiu crede că ruptura USL se va petrece înainte de alegerile din 2012. "Eu am spus de când s-a înfiinţat USL că va fi foarte greu, dacă nu chiar imposibil, pentru că nu există un precedent ca un partid sau alianţă să ia 50%. Acum, întrebarea e cât de încet sau cât de repede o să mai scadă. Dacă o să ajungă în iunie la mult sub 50%, în mod normal ar trebui să se rupă alianţa, pentru că practic îşi ratează obiectivul pentru care s-a înfiinţat", a declarat Lăzăroiu. În acest caz, PSD sau PNL va găsi un pretext să se retragă. "De aia am spus adeseori şi susţin în continuare că nu vom avea USL pe buletinul de vot", crede fostul consilier prezidenţial.
Lăzăroiu spune că, în acest caz, mai probabilă este o coaliţie între PDL şi PSD, decât între PDL şi PNL: "Teoretic, sigur că ar putea să întindă o mână (liberalilor-n.r.). Problema e că în 2013 nu cred că o coaliţie cu liberalii va fi o coaliţie care să ducă la o majoritate calificată," spune el.
Fostul minstru crede că nu se va face o revizuire a Constituţiei în 2012, din cauza lipsei unei majorităţi solide, aşa că democrat-liberalii se vor orienta către un partid mare, alături de care să poată modifica Legea Fundamentală. "Eu cred că, inevitabil, 2013 va aduce două partide mai mari la guvernare, o coaliţie largă de genul PSD-PDL şi probabil alt partid mai mic, probabil UNPR, dacă va intra în Parlament, dar în orice caz, trebuie o coaliţie stabilă şi cu cât mai puţini actori," adaugă Lăzăroiu.
SURSA ROMANIA LIBERA
vineri, 3 iunie 2011
TIRANUL VREA SA LE IA BANII OLIGARHILOR.SARITI!
Nu trecuseră nici câteva minute de la anunţarea propunerilor de modificare a Constituţiei când haitele vînto-voiculesciene s-au repezit la gâtul lui Băsescu denunţând „autoritarismul'', „dictatura'', „jupânul''. Felix însuşi l-a comparat cu Hitler pe fondul ariei „diversiunii'' cântată regulamentar de cei doi backing vocals C&V. Dar cu ce i-a speriat „dictatorul'' în asemenea măsură?
Imunitatea parlamentară. Până acum era totul limpede, bine reglat şi de la sine înţeles. Afacerile se împleteau armonios cu politica, banii la partid curgeau în şuvoi constant şi neîntrerupt iar protagoniştii binemeritau de la partid un loc ferit de furtuna Justiţiei în Parlamentul ţării. Frumos, elegant, toată lumea era mulţumită. Acum, Dictatorul, în ura sa faţă de democraţie, vrea să destructureze un sistem care s-a creat cu greutate şi sacrificii în 20 de ani şi să distrugă cu inconştienţă cordonul ombilical care leagă oligarhia economică de partidele politice. Fără imunitate, atractivitatea Parlamentului pentru tot felul de indivizi gen Păsat, Voicu, Năstase, Ridzi etc. dispare. Ce rost are să mai faci politică, dacă oricum rişti să te trezeşti cu DNA-ul la uşă? Ce-i de făcut? Trimiţi haita să latre „atentat la democraţie''.
Limitarea deficitului la 3%. Au făcut-o nemţii iar francezii s-au arătat dispuşi să-i urmeze, mai ales că e criteriu Maastricht. Dar nu acesta este motivul pentru care trebuie trecut în Constituţie - România nu este în zona euro şi nici n-ar trebui să se grăbească să intre - ci pentru că formulează un cadru strâmt pentru politicile guvernamentale. Din punctul de vedere al acestui autor limitarea deficitului ar fi trebuit însoţită de o limitare a pragului de impozitare a venitului. Cum arată acum, ori de câte ori guvernele vor fi în situaţia de a încălca limita de deficit este cel mai probabil că vor mări taxele în loc să reducă cheltuielile.
Creşterea taxelor îi poate costa electoral pe guvernanţi dar ideea nu este să schimbi guvernele ca pe ciorapi ci să ai taxe mici şi guverne responsabile cu banul public. Faptul că instanţelor judecătoreşti li se ia dreptul de a se amesteca în politica fiscală este o corectură care restaurează separaţia puterilor în stat, dar faptul că guvernului îi revine puterea absolută de a taxa este de natură să îngrijoreze. Nici un guvern nu s-a ridicat la înălţimea acestei responsabilităţi. Ceea ce aduce bun limita de 3% este faptul că neagă guvernanţilor posibilitatea de a-şi ascunde incompetenţa, clientelismul şi pomenile electorale în deficitul bugetar aşa cum a făcut Vosganian şi guvernul Tăriceanu.
Dar, dacă li se ia partidelor acest instrument inestimabil de satisfacere a clientelei, atunci ce folos să mai guvernezi? Dacă nu mai poţi să aloci din pix bani care nu există băieţilor tăi şi apoi să împarţi povara în mod „echitabil'' pe umerii proştilor care încă mai cred că pot reuşi prin muncă în „statul social'' - sintagmă care, din nefericire, rămâne neatinsă în Constituţia lui Băsescu - atunci ce chichirez mai are să fii la putere? Ce-i de făcut? Asmuţi haita să latre „legiferarea austerităţii'', „instituţionalizarea sărăciei'' şi altele asemenea.
Responsabilizarea Justiţiei. În prezent, judecătorul român poate lua cam ce hotărâri vrea, cam cum îl taie pe el capul fără să dea socoteală aproape nimănui şi să respecte cam cum pofteşte procedurile. Procurorul poate da şi el NUP-uri tot după amoc. De răspuns pentru ele răspund numai în cazul în care îşi execută funcţia „cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă''.
Din punct de vedere administrativ (că penal DNA-ul a început să se mişte şi în zona magistraţilor) reaua-credinţă şi grava neglijenţă le constată Consiliul Superior al Magistraturii din care fac parte 9 (nouă) judecători plus preşedintele Curţii Supreme plus 5 procurori (15 din 19), care votează în secret şi tot cum îi taie capul dacă e cazul de aşa-ceva. Până acum s-a întâmplat numai în cazul Gorbunov, dar de regulă, magistratul român n-are a se teme de nimic.
În Constituţia lui Băsescu scrie că magistratul răspunde pentru erorile comise, că CSM este format din 5 judecători, 5 procurori şi şase reprezentanţi ai societăţii civile şi că deciziile CSM sunt publice şi se motivează. Păi, dacă magistratul e responsabil de greşelile pe care le face şi CSM nu mai poate da indulgenţe ca Papa, atunci la ce bun să mai încerci, ca oligarh, să creezi şi să întreţii reţele politico-juridico-poliţieneşti de tip Voicu? Ce-i de făcut? Asmuţi haita să urle „ingerinţă în independenţa Justiţiei''.
Averea nu se mai prezumă licită. În prezent statul român nu se poate atinge nici măcar de de averile celor condamnaţi pentru corupţie sau alte infracţiuni pentru că practic nimeni nu poate dovedi caracterul ilicit al dobândirii averii. În momentul în care, din noul proiect de Constituţie este scoasă această prevedere care nu există nicăieri în lumea civilizată, povara de a dovedi că averea este licită îi revine celui pus sub acuzare şi, în cazul în care nu poate face proba, averea poate fi confiscată.
Acest articol poate constitui cea mai mare victorie a luptei anticorupţie în România şi o ameninţare mortală la adresa oligarhiei care riscă să rămână şi fără imunitate şi cu banii luaţi. De aceea, veţi auzi răcnindu-se din toate antenele şi realităţile vorbe grele despre Dictator şi diversiunile lui. Vestea proastă e că politicienii noştri nu vor accepta niciodată să îşi pună de bunăvoie ştreangul acestor reforme de gât şi probabil proiectul de modificare a Constituţiei va fi respins. Vestea bună este că acum ştim ce trebuie făcut şi, mai devreme sau mai târziu, vor afla şi românii.
AUTOR CRISTIAN CAMPEANU
SURSA ROMANIA LIBERA
Imunitatea parlamentară. Până acum era totul limpede, bine reglat şi de la sine înţeles. Afacerile se împleteau armonios cu politica, banii la partid curgeau în şuvoi constant şi neîntrerupt iar protagoniştii binemeritau de la partid un loc ferit de furtuna Justiţiei în Parlamentul ţării. Frumos, elegant, toată lumea era mulţumită. Acum, Dictatorul, în ura sa faţă de democraţie, vrea să destructureze un sistem care s-a creat cu greutate şi sacrificii în 20 de ani şi să distrugă cu inconştienţă cordonul ombilical care leagă oligarhia economică de partidele politice. Fără imunitate, atractivitatea Parlamentului pentru tot felul de indivizi gen Păsat, Voicu, Năstase, Ridzi etc. dispare. Ce rost are să mai faci politică, dacă oricum rişti să te trezeşti cu DNA-ul la uşă? Ce-i de făcut? Trimiţi haita să latre „atentat la democraţie''.
Limitarea deficitului la 3%. Au făcut-o nemţii iar francezii s-au arătat dispuşi să-i urmeze, mai ales că e criteriu Maastricht. Dar nu acesta este motivul pentru care trebuie trecut în Constituţie - România nu este în zona euro şi nici n-ar trebui să se grăbească să intre - ci pentru că formulează un cadru strâmt pentru politicile guvernamentale. Din punctul de vedere al acestui autor limitarea deficitului ar fi trebuit însoţită de o limitare a pragului de impozitare a venitului. Cum arată acum, ori de câte ori guvernele vor fi în situaţia de a încălca limita de deficit este cel mai probabil că vor mări taxele în loc să reducă cheltuielile.
Creşterea taxelor îi poate costa electoral pe guvernanţi dar ideea nu este să schimbi guvernele ca pe ciorapi ci să ai taxe mici şi guverne responsabile cu banul public. Faptul că instanţelor judecătoreşti li se ia dreptul de a se amesteca în politica fiscală este o corectură care restaurează separaţia puterilor în stat, dar faptul că guvernului îi revine puterea absolută de a taxa este de natură să îngrijoreze. Nici un guvern nu s-a ridicat la înălţimea acestei responsabilităţi. Ceea ce aduce bun limita de 3% este faptul că neagă guvernanţilor posibilitatea de a-şi ascunde incompetenţa, clientelismul şi pomenile electorale în deficitul bugetar aşa cum a făcut Vosganian şi guvernul Tăriceanu.
Dar, dacă li se ia partidelor acest instrument inestimabil de satisfacere a clientelei, atunci ce folos să mai guvernezi? Dacă nu mai poţi să aloci din pix bani care nu există băieţilor tăi şi apoi să împarţi povara în mod „echitabil'' pe umerii proştilor care încă mai cred că pot reuşi prin muncă în „statul social'' - sintagmă care, din nefericire, rămâne neatinsă în Constituţia lui Băsescu - atunci ce chichirez mai are să fii la putere? Ce-i de făcut? Asmuţi haita să latre „legiferarea austerităţii'', „instituţionalizarea sărăciei'' şi altele asemenea.
Responsabilizarea Justiţiei. În prezent, judecătorul român poate lua cam ce hotărâri vrea, cam cum îl taie pe el capul fără să dea socoteală aproape nimănui şi să respecte cam cum pofteşte procedurile. Procurorul poate da şi el NUP-uri tot după amoc. De răspuns pentru ele răspund numai în cazul în care îşi execută funcţia „cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă''.
Din punct de vedere administrativ (că penal DNA-ul a început să se mişte şi în zona magistraţilor) reaua-credinţă şi grava neglijenţă le constată Consiliul Superior al Magistraturii din care fac parte 9 (nouă) judecători plus preşedintele Curţii Supreme plus 5 procurori (15 din 19), care votează în secret şi tot cum îi taie capul dacă e cazul de aşa-ceva. Până acum s-a întâmplat numai în cazul Gorbunov, dar de regulă, magistratul român n-are a se teme de nimic.
În Constituţia lui Băsescu scrie că magistratul răspunde pentru erorile comise, că CSM este format din 5 judecători, 5 procurori şi şase reprezentanţi ai societăţii civile şi că deciziile CSM sunt publice şi se motivează. Păi, dacă magistratul e responsabil de greşelile pe care le face şi CSM nu mai poate da indulgenţe ca Papa, atunci la ce bun să mai încerci, ca oligarh, să creezi şi să întreţii reţele politico-juridico-poliţieneşti de tip Voicu? Ce-i de făcut? Asmuţi haita să urle „ingerinţă în independenţa Justiţiei''.
Averea nu se mai prezumă licită. În prezent statul român nu se poate atinge nici măcar de de averile celor condamnaţi pentru corupţie sau alte infracţiuni pentru că practic nimeni nu poate dovedi caracterul ilicit al dobândirii averii. În momentul în care, din noul proiect de Constituţie este scoasă această prevedere care nu există nicăieri în lumea civilizată, povara de a dovedi că averea este licită îi revine celui pus sub acuzare şi, în cazul în care nu poate face proba, averea poate fi confiscată.
Acest articol poate constitui cea mai mare victorie a luptei anticorupţie în România şi o ameninţare mortală la adresa oligarhiei care riscă să rămână şi fără imunitate şi cu banii luaţi. De aceea, veţi auzi răcnindu-se din toate antenele şi realităţile vorbe grele despre Dictator şi diversiunile lui. Vestea proastă e că politicienii noştri nu vor accepta niciodată să îşi pună de bunăvoie ştreangul acestor reforme de gât şi probabil proiectul de modificare a Constituţiei va fi respins. Vestea bună este că acum ştim ce trebuie făcut şi, mai devreme sau mai târziu, vor afla şi românii.
AUTOR CRISTIAN CAMPEANU
SURSA ROMANIA LIBERA
miercuri, 1 iunie 2011
CONSTITUTIA DUPA BASESCU
Pe lângă un Parlament unicameral şi maximum 300 de aleşi, preşedintele Traian Băsescu vrea ca parlamentarii să nu mai fie apăraţi de imunitate, iar caracterul licit al averii să nu mai fie prezumat în Constituţie. Proiectul Administraţiei Prezidenţiale prevede însă restricţii şi pentru membrii guvernului.
Preşedintele Traian Băsescu a formulat propuneri de modificare a Constituţiei dincolo de rezultatele referendumului din 2009 şi de proiectul elaborat de Guvernul Boc în aprilie 2010. Proiectul iniţiat de Administraţia Prezidenţială a plecat deja spre Consiliul Legislativ şi, după ce va primi şi avizul Curţii Constituţionale, va ajunge în Parlament. Cel mai probabil în maximum trei săptămâni.
Referindu-se la criticile potrivit cărora revizuirea Constituţiei s-ar face în beneficiul său, preşedintele Traian Băsescu a subliniat că modificările nu vizează mandatul său. A lăsat însă a se înţelege că este dispus în continuare să negocieze cu partidele o renunţare la doi ani din mandatul său în schimbul susţinerii proiectului de revizuire. „E o soluţie pentru recuplarea alegerilor. Nu puteam să scriu aici, dar e un element pe care sunt dispus să-l negociez cu parlamentarii", a precizat şeful statului. Ideea renunţării la doi ani de mandat a mai fost vehiculată, de altfel, în contextul discuţiei despre recuplarea alegerilor prezidenţiale cu cele parlamentare.
Parlamentarii, mai puţini şi fără imunitate
Plecând de la rezultatele referendumului, Parlamentul va avea o singură Cameră şi maximum 300 de aleşi. În plus, aceştia vor putea fi urmăriţi, percheziţionaţi, reţinuţi, arestaţi sau trimişi în judecată de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Adică, fără avizul Parlamentului, aşa cum este acum. Aleşii vor avea imunitate strict pentru activitatea parlamentară depusă şi pentru declaraţiile politice făcute.
În plus, proiectul Preşedinţiei îşi propune să clarifice raporturile preşedinte-Parlament în sensul stabilirii unor termene precise în care Legislativul trebuie să se pronunţe asupra învestiturii Guvernului sau asupra iniţierii unui referendum de către preşedinte.
Responsabilitate sporită pentru magistraţi
Potrivit proiectului prezidenţial, judecătorii se vor supune Constituţiei, legii şi deciziilor Curţii Constituţionale. „Acum, nu pot fi traşi la răspundere decât pentru neglijenţă şi rea-credinţă (...) Dar de ce să nu fii responsabil dacă este incompetent sau eşti corupt?", a explicat preşedintele sensul propunerii.
De asemenea, şeful statului şi-ar dori mai multe prevederi de lărgire a independenţei justiţiei şi de sporire a transparenţei. Printre acestea, creşterea de la doi la şase a reprezentanţilor societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii. „Atâta timp cât CSM nu e transparent, populaţia nu va şti ce se întâmplă cu justiţia", a arătat preşedintele.
Pentru a evita, în schimb, situaţii precum cele din ultimii ani, când justiţia s-a pronunţat asupra tăierilor de salarii şi de sporuri, în viitoarea Constituţie ar trebuie prevăzut, în opinia şefului statului, interdicţia ca actele ce privesc politicile fiscale şi bugetare să facă obiectul controlului judecătoresc.
Nu în ultimul rând, preşedintele vrea să fie eliminată din Legea fundamentală prevederea potrivit căreia „caracterul licit al averii se prezumă", prevedere care a generat aprinse discuţii când s-a pus problema confiscării averilor nejustificate. În favoarea eliminării acestei prezumări s-a pronunţat, de altfel, în repetate rânduri, fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei.
Răspundere penală pentru membrii Guvernului
Tot din realităţile economice ale ultimilor ani sunt inspirate alte modificări, care îi vizează pe premier şi pe miniştri: un deficit bugetar de maximum 3% din PIB şi o datorie publică de cel mult 60% din PIB. În plus, împrumuturile externe vor putea fi contractate numai în domeniul investiţiilor, „nu pentru consum, ajutoare sociale sau salarii".
Sancţiunile pentru nerespectarea acestor indicatori vor fi stabilite printr-o lege a răspunderii ministeriale. Potrivit preşedintelui ar trebui să fie vorba de răspundere penală pentru nerespectarea Constituţiei.
Ce pretenţii a lansat UDMR
Încă de la primele discuţii despre revizuirea Constituţiei, liderii UDMR au avansat cerinţa modificării art. 1 din Legea fundamentală, care precizează caracterul „naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil" al statului român. Deşi s-au lovit de refuzul categoric al partenerilor de guvernare, udemeriştii nu au renunţat la idee, după cum o demonstrează o declaraţie a preşedintelui Kelemen Hunor de la mijlocul lui martie 2011: „Articolul 1 din Constituţia României nu corespunde cu realitatea şi nu suntem de acord cu această definiţie". Nu în ultimul rând, liderii Uniunii ar fi dorit un gen de „garanţii constituţionale" de intrare în Parlament a Uniunii, dar s-au declarat răspicat împotriva unui Parlament unicameral. Până acum, singura concesie clară făcută în proiectul Preşedinţiei şi în cel al Guvernului Boc vizează introducerea unui alineat care stabileşte pentru autorităţile publice obligaţia consultării organizaţiilor minorităţilor naţionale în deciziile ce ţin de identitatea lor etnică, culturală şi religioasă.
Ce vrea opoziţia
Înainte de a forma Uniunea Social-Liberală, PSD şi PNL s-au pronunţat ferm împotriva unui Parlament unicameral. Printr-un proiect prezentat de vicepreşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, Florin Iordache, PSD a avansat o idee oarecum similară celei a UDMR, de transformare a Senatului într-o Cameră de reprezentare a judeţelor. Şi tot de câte doi senatori pe judeţ era vorba, aceştia urmând să fie aleşi prin votul consilierilor locali şi judeţeni. Similar, liberalii s-au pronunţat pentru transformarea Senatului într-o Cameră reprezentativă pentru comunităţile locale, ai cărei membri să fie aleşi de „un Colegiu al Marilor Electori". Acesta urma să fie format din consilieri locali, consilieri judeţeni, preşedinţi de consilii judeţene şi primari.
Referindu-se la criticile potrivit cărora revizuirea Constituţiei s-ar face în beneficiul său, preşedintele Traian Băsescu a subliniat că modificările nu vizează mandatul său. A lăsat însă a se înţelege că este dispus în continuare să negocieze cu partidele o renunţare la doi ani din mandatul său în schimbul susţinerii proiectului de revizuire. „E o soluţie pentru recuplarea alegerilor. Nu puteam să scriu aici, dar e un element pe care sunt dispus să-l negociez cu parlamentarii", a precizat şeful statului. Ideea renunţării la doi ani de mandat a mai fost vehiculată, de altfel, în contextul discuţiei despre recuplarea alegerilor prezidenţiale cu cele parlamentare.
Parlamentarii, mai puţini şi fără imunitate
Plecând de la rezultatele referendumului, Parlamentul va avea o singură Cameră şi maximum 300 de aleşi. În plus, aceştia vor putea fi urmăriţi, percheziţionaţi, reţinuţi, arestaţi sau trimişi în judecată de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Adică, fără avizul Parlamentului, aşa cum este acum. Aleşii vor avea imunitate strict pentru activitatea parlamentară depusă şi pentru declaraţiile politice făcute.
În plus, proiectul Preşedinţiei îşi propune să clarifice raporturile preşedinte-Parlament în sensul stabilirii unor termene precise în care Legislativul trebuie să se pronunţe asupra învestiturii Guvernului sau asupra iniţierii unui referendum de către preşedinte.
Responsabilitate sporită pentru magistraţi
Potrivit proiectului prezidenţial, judecătorii se vor supune Constituţiei, legii şi deciziilor Curţii Constituţionale. „Acum, nu pot fi traşi la răspundere decât pentru neglijenţă şi rea-credinţă (...) Dar de ce să nu fii responsabil dacă este incompetent sau eşti corupt?", a explicat preşedintele sensul propunerii.
De asemenea, şeful statului şi-ar dori mai multe prevederi de lărgire a independenţei justiţiei şi de sporire a transparenţei. Printre acestea, creşterea de la doi la şase a reprezentanţilor societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii. „Atâta timp cât CSM nu e transparent, populaţia nu va şti ce se întâmplă cu justiţia", a arătat preşedintele.
Pentru a evita, în schimb, situaţii precum cele din ultimii ani, când justiţia s-a pronunţat asupra tăierilor de salarii şi de sporuri, în viitoarea Constituţie ar trebuie prevăzut, în opinia şefului statului, interdicţia ca actele ce privesc politicile fiscale şi bugetare să facă obiectul controlului judecătoresc.
Nu în ultimul rând, preşedintele vrea să fie eliminată din Legea fundamentală prevederea potrivit căreia „caracterul licit al averii se prezumă", prevedere care a generat aprinse discuţii când s-a pus problema confiscării averilor nejustificate. În favoarea eliminării acestei prezumări s-a pronunţat, de altfel, în repetate rânduri, fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei.
Răspundere penală pentru membrii Guvernului
Tot din realităţile economice ale ultimilor ani sunt inspirate alte modificări, care îi vizează pe premier şi pe miniştri: un deficit bugetar de maximum 3% din PIB şi o datorie publică de cel mult 60% din PIB. În plus, împrumuturile externe vor putea fi contractate numai în domeniul investiţiilor, „nu pentru consum, ajutoare sociale sau salarii".
Sancţiunile pentru nerespectarea acestor indicatori vor fi stabilite printr-o lege a răspunderii ministeriale. Potrivit preşedintelui ar trebui să fie vorba de răspundere penală pentru nerespectarea Constituţiei.
Ce pretenţii a lansat UDMR
Încă de la primele discuţii despre revizuirea Constituţiei, liderii UDMR au avansat cerinţa modificării art. 1 din Legea fundamentală, care precizează caracterul „naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil" al statului român. Deşi s-au lovit de refuzul categoric al partenerilor de guvernare, udemeriştii nu au renunţat la idee, după cum o demonstrează o declaraţie a preşedintelui Kelemen Hunor de la mijlocul lui martie 2011: „Articolul 1 din Constituţia României nu corespunde cu realitatea şi nu suntem de acord cu această definiţie". Nu în ultimul rând, liderii Uniunii ar fi dorit un gen de „garanţii constituţionale" de intrare în Parlament a Uniunii, dar s-au declarat răspicat împotriva unui Parlament unicameral. Până acum, singura concesie clară făcută în proiectul Preşedinţiei şi în cel al Guvernului Boc vizează introducerea unui alineat care stabileşte pentru autorităţile publice obligaţia consultării organizaţiilor minorităţilor naţionale în deciziile ce ţin de identitatea lor etnică, culturală şi religioasă.
Ce vrea opoziţia
Înainte de a forma Uniunea Social-Liberală, PSD şi PNL s-au pronunţat ferm împotriva unui Parlament unicameral. Printr-un proiect prezentat de vicepreşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, Florin Iordache, PSD a avansat o idee oarecum similară celei a UDMR, de transformare a Senatului într-o Cameră de reprezentare a judeţelor. Şi tot de câte doi senatori pe judeţ era vorba, aceştia urmând să fie aleşi prin votul consilierilor locali şi judeţeni. Similar, liberalii s-au pronunţat pentru transformarea Senatului într-o Cameră reprezentativă pentru comunităţile locale, ai cărei membri să fie aleşi de „un Colegiu al Marilor Electori". Acesta urma să fie format din consilieri locali, consilieri judeţeni, preşedinţi de consilii judeţene şi primari.
Pe lângă un Parlament unicameral şi maximum 300 de aleşi, preşedintele Traian Băsescu vrea ca parlamentarii să nu mai fie apăraţi de imunitate, iar caracterul licit al averii să nu mai fie prezumat în Constituţie. Proiectul Administraţiei Prezidenţiale prevede însă restricţii şi pentru membrii guvernului.
În privinţa reducerii numărului de parlamentari, social-democraţii şi liberalii au oscilat între 143 (Tudor Chiuariu, PNL) şi peste 400 (PSD).
Nu în ultimul rând, social-democraţii ar fi vrut în Constituţie introducerea unei măsuri de precauţie pentru a preîntâmpina repetarea „cazului" UNPR. Adică, parlamentarii să-şi piardă mandatul dacă demisionează din partidul sub sigla căruia au intrat în Legislativ.
Vor fi negocieri la sânge
Înainte de a fi chemaţi românii la referendum, trebuie ca proiectul de revizuire a Constituţiei să fie votat, în fiecare Cameră, de cel puţin două treimi dintre senatori şi deputaţi. Dacă nu se ajunge la un consens asupra formei, articolele divergente vor fi tranşate în şedinţă comună prin votul a trei pătrimi dintre parlamentari. În aceste condiţii, este total insuficient numărul aleşilor PDL, UDMR, UNPR şi minorităţilor naţionale, iar proiectul de revizuire nu poate fi adoptat decât prin atragerea de voturi de la PSD şi PNL.
SURSA ROMANIA LIBERA
Nu în ultimul rând, social-democraţii ar fi vrut în Constituţie introducerea unei măsuri de precauţie pentru a preîntâmpina repetarea „cazului" UNPR. Adică, parlamentarii să-şi piardă mandatul dacă demisionează din partidul sub sigla căruia au intrat în Legislativ.
Vor fi negocieri la sânge
Înainte de a fi chemaţi românii la referendum, trebuie ca proiectul de revizuire a Constituţiei să fie votat, în fiecare Cameră, de cel puţin două treimi dintre senatori şi deputaţi. Dacă nu se ajunge la un consens asupra formei, articolele divergente vor fi tranşate în şedinţă comună prin votul a trei pătrimi dintre parlamentari. În aceste condiţii, este total insuficient numărul aleşilor PDL, UDMR, UNPR şi minorităţilor naţionale, iar proiectul de revizuire nu poate fi adoptat decât prin atragerea de voturi de la PSD şi PNL.
SURSA ROMANIA LIBERA
Abonați-vă la:
Postări (Atom)

