Pe lângă un Parlament unicameral şi maximum 300 de aleşi, preşedintele Traian Băsescu vrea ca parlamentarii să nu mai fie apăraţi de imunitate, iar caracterul licit al averii să nu mai fie prezumat în Constituţie. Proiectul Administraţiei Prezidenţiale prevede însă restricţii şi pentru membrii guvernului.
Preşedintele Traian Băsescu a formulat propuneri de modificare a Constituţiei dincolo de rezultatele referendumului din 2009 şi de proiectul elaborat de Guvernul Boc în aprilie 2010. Proiectul iniţiat de Administraţia Prezidenţială a plecat deja spre Consiliul Legislativ şi, după ce va primi şi avizul Curţii Constituţionale, va ajunge în Parlament. Cel mai probabil în maximum trei săptămâni.
Referindu-se la criticile potrivit cărora revizuirea Constituţiei s-ar face în beneficiul său, preşedintele Traian Băsescu a subliniat că modificările nu vizează mandatul său. A lăsat însă a se înţelege că este dispus în continuare să negocieze cu partidele o renunţare la doi ani din mandatul său în schimbul susţinerii proiectului de revizuire. „E o soluţie pentru recuplarea alegerilor. Nu puteam să scriu aici, dar e un element pe care sunt dispus să-l negociez cu parlamentarii", a precizat şeful statului. Ideea renunţării la doi ani de mandat a mai fost vehiculată, de altfel, în contextul discuţiei despre recuplarea alegerilor prezidenţiale cu cele parlamentare.
Parlamentarii, mai puţini şi fără imunitate
Plecând de la rezultatele referendumului, Parlamentul va avea o singură Cameră şi maximum 300 de aleşi. În plus, aceştia vor putea fi urmăriţi, percheziţionaţi, reţinuţi, arestaţi sau trimişi în judecată de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Adică, fără avizul Parlamentului, aşa cum este acum. Aleşii vor avea imunitate strict pentru activitatea parlamentară depusă şi pentru declaraţiile politice făcute.
În plus, proiectul Preşedinţiei îşi propune să clarifice raporturile preşedinte-Parlament în sensul stabilirii unor termene precise în care Legislativul trebuie să se pronunţe asupra învestiturii Guvernului sau asupra iniţierii unui referendum de către preşedinte.
Responsabilitate sporită pentru magistraţi
Potrivit proiectului prezidenţial, judecătorii se vor supune Constituţiei, legii şi deciziilor Curţii Constituţionale. „Acum, nu pot fi traşi la răspundere decât pentru neglijenţă şi rea-credinţă (...) Dar de ce să nu fii responsabil dacă este incompetent sau eşti corupt?", a explicat preşedintele sensul propunerii.
De asemenea, şeful statului şi-ar dori mai multe prevederi de lărgire a independenţei justiţiei şi de sporire a transparenţei. Printre acestea, creşterea de la doi la şase a reprezentanţilor societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii. „Atâta timp cât CSM nu e transparent, populaţia nu va şti ce se întâmplă cu justiţia", a arătat preşedintele.
Pentru a evita, în schimb, situaţii precum cele din ultimii ani, când justiţia s-a pronunţat asupra tăierilor de salarii şi de sporuri, în viitoarea Constituţie ar trebuie prevăzut, în opinia şefului statului, interdicţia ca actele ce privesc politicile fiscale şi bugetare să facă obiectul controlului judecătoresc.
Nu în ultimul rând, preşedintele vrea să fie eliminată din Legea fundamentală prevederea potrivit căreia „caracterul licit al averii se prezumă", prevedere care a generat aprinse discuţii când s-a pus problema confiscării averilor nejustificate. În favoarea eliminării acestei prezumări s-a pronunţat, de altfel, în repetate rânduri, fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei.
Răspundere penală pentru membrii Guvernului
Tot din realităţile economice ale ultimilor ani sunt inspirate alte modificări, care îi vizează pe premier şi pe miniştri: un deficit bugetar de maximum 3% din PIB şi o datorie publică de cel mult 60% din PIB. În plus, împrumuturile externe vor putea fi contractate numai în domeniul investiţiilor, „nu pentru consum, ajutoare sociale sau salarii".
Sancţiunile pentru nerespectarea acestor indicatori vor fi stabilite printr-o lege a răspunderii ministeriale. Potrivit preşedintelui ar trebui să fie vorba de răspundere penală pentru nerespectarea Constituţiei.
Ce pretenţii a lansat UDMR
Încă de la primele discuţii despre revizuirea Constituţiei, liderii UDMR au avansat cerinţa modificării art. 1 din Legea fundamentală, care precizează caracterul „naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil" al statului român. Deşi s-au lovit de refuzul categoric al partenerilor de guvernare, udemeriştii nu au renunţat la idee, după cum o demonstrează o declaraţie a preşedintelui Kelemen Hunor de la mijlocul lui martie 2011: „Articolul 1 din Constituţia României nu corespunde cu realitatea şi nu suntem de acord cu această definiţie". Nu în ultimul rând, liderii Uniunii ar fi dorit un gen de „garanţii constituţionale" de intrare în Parlament a Uniunii, dar s-au declarat răspicat împotriva unui Parlament unicameral. Până acum, singura concesie clară făcută în proiectul Preşedinţiei şi în cel al Guvernului Boc vizează introducerea unui alineat care stabileşte pentru autorităţile publice obligaţia consultării organizaţiilor minorităţilor naţionale în deciziile ce ţin de identitatea lor etnică, culturală şi religioasă.
Ce vrea opoziţia
Înainte de a forma Uniunea Social-Liberală, PSD şi PNL s-au pronunţat ferm împotriva unui Parlament unicameral. Printr-un proiect prezentat de vicepreşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, Florin Iordache, PSD a avansat o idee oarecum similară celei a UDMR, de transformare a Senatului într-o Cameră de reprezentare a judeţelor. Şi tot de câte doi senatori pe judeţ era vorba, aceştia urmând să fie aleşi prin votul consilierilor locali şi judeţeni. Similar, liberalii s-au pronunţat pentru transformarea Senatului într-o Cameră reprezentativă pentru comunităţile locale, ai cărei membri să fie aleşi de „un Colegiu al Marilor Electori". Acesta urma să fie format din consilieri locali, consilieri judeţeni, preşedinţi de consilii judeţene şi primari.
Referindu-se la criticile potrivit cărora revizuirea Constituţiei s-ar face în beneficiul său, preşedintele Traian Băsescu a subliniat că modificările nu vizează mandatul său. A lăsat însă a se înţelege că este dispus în continuare să negocieze cu partidele o renunţare la doi ani din mandatul său în schimbul susţinerii proiectului de revizuire. „E o soluţie pentru recuplarea alegerilor. Nu puteam să scriu aici, dar e un element pe care sunt dispus să-l negociez cu parlamentarii", a precizat şeful statului. Ideea renunţării la doi ani de mandat a mai fost vehiculată, de altfel, în contextul discuţiei despre recuplarea alegerilor prezidenţiale cu cele parlamentare.
Parlamentarii, mai puţini şi fără imunitate
Plecând de la rezultatele referendumului, Parlamentul va avea o singură Cameră şi maximum 300 de aleşi. În plus, aceştia vor putea fi urmăriţi, percheziţionaţi, reţinuţi, arestaţi sau trimişi în judecată de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Adică, fără avizul Parlamentului, aşa cum este acum. Aleşii vor avea imunitate strict pentru activitatea parlamentară depusă şi pentru declaraţiile politice făcute.
În plus, proiectul Preşedinţiei îşi propune să clarifice raporturile preşedinte-Parlament în sensul stabilirii unor termene precise în care Legislativul trebuie să se pronunţe asupra învestiturii Guvernului sau asupra iniţierii unui referendum de către preşedinte.
Responsabilitate sporită pentru magistraţi
Potrivit proiectului prezidenţial, judecătorii se vor supune Constituţiei, legii şi deciziilor Curţii Constituţionale. „Acum, nu pot fi traşi la răspundere decât pentru neglijenţă şi rea-credinţă (...) Dar de ce să nu fii responsabil dacă este incompetent sau eşti corupt?", a explicat preşedintele sensul propunerii.
De asemenea, şeful statului şi-ar dori mai multe prevederi de lărgire a independenţei justiţiei şi de sporire a transparenţei. Printre acestea, creşterea de la doi la şase a reprezentanţilor societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii. „Atâta timp cât CSM nu e transparent, populaţia nu va şti ce se întâmplă cu justiţia", a arătat preşedintele.
Pentru a evita, în schimb, situaţii precum cele din ultimii ani, când justiţia s-a pronunţat asupra tăierilor de salarii şi de sporuri, în viitoarea Constituţie ar trebuie prevăzut, în opinia şefului statului, interdicţia ca actele ce privesc politicile fiscale şi bugetare să facă obiectul controlului judecătoresc.
Nu în ultimul rând, preşedintele vrea să fie eliminată din Legea fundamentală prevederea potrivit căreia „caracterul licit al averii se prezumă", prevedere care a generat aprinse discuţii când s-a pus problema confiscării averilor nejustificate. În favoarea eliminării acestei prezumări s-a pronunţat, de altfel, în repetate rânduri, fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei.
Răspundere penală pentru membrii Guvernului
Tot din realităţile economice ale ultimilor ani sunt inspirate alte modificări, care îi vizează pe premier şi pe miniştri: un deficit bugetar de maximum 3% din PIB şi o datorie publică de cel mult 60% din PIB. În plus, împrumuturile externe vor putea fi contractate numai în domeniul investiţiilor, „nu pentru consum, ajutoare sociale sau salarii".
Sancţiunile pentru nerespectarea acestor indicatori vor fi stabilite printr-o lege a răspunderii ministeriale. Potrivit preşedintelui ar trebui să fie vorba de răspundere penală pentru nerespectarea Constituţiei.
Ce pretenţii a lansat UDMR
Încă de la primele discuţii despre revizuirea Constituţiei, liderii UDMR au avansat cerinţa modificării art. 1 din Legea fundamentală, care precizează caracterul „naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil" al statului român. Deşi s-au lovit de refuzul categoric al partenerilor de guvernare, udemeriştii nu au renunţat la idee, după cum o demonstrează o declaraţie a preşedintelui Kelemen Hunor de la mijlocul lui martie 2011: „Articolul 1 din Constituţia României nu corespunde cu realitatea şi nu suntem de acord cu această definiţie". Nu în ultimul rând, liderii Uniunii ar fi dorit un gen de „garanţii constituţionale" de intrare în Parlament a Uniunii, dar s-au declarat răspicat împotriva unui Parlament unicameral. Până acum, singura concesie clară făcută în proiectul Preşedinţiei şi în cel al Guvernului Boc vizează introducerea unui alineat care stabileşte pentru autorităţile publice obligaţia consultării organizaţiilor minorităţilor naţionale în deciziile ce ţin de identitatea lor etnică, culturală şi religioasă.
Ce vrea opoziţia
Înainte de a forma Uniunea Social-Liberală, PSD şi PNL s-au pronunţat ferm împotriva unui Parlament unicameral. Printr-un proiect prezentat de vicepreşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, Florin Iordache, PSD a avansat o idee oarecum similară celei a UDMR, de transformare a Senatului într-o Cameră de reprezentare a judeţelor. Şi tot de câte doi senatori pe judeţ era vorba, aceştia urmând să fie aleşi prin votul consilierilor locali şi judeţeni. Similar, liberalii s-au pronunţat pentru transformarea Senatului într-o Cameră reprezentativă pentru comunităţile locale, ai cărei membri să fie aleşi de „un Colegiu al Marilor Electori". Acesta urma să fie format din consilieri locali, consilieri judeţeni, preşedinţi de consilii judeţene şi primari.
Pe lângă un Parlament unicameral şi maximum 300 de aleşi, preşedintele Traian Băsescu vrea ca parlamentarii să nu mai fie apăraţi de imunitate, iar caracterul licit al averii să nu mai fie prezumat în Constituţie. Proiectul Administraţiei Prezidenţiale prevede însă restricţii şi pentru membrii guvernului.
În privinţa reducerii numărului de parlamentari, social-democraţii şi liberalii au oscilat între 143 (Tudor Chiuariu, PNL) şi peste 400 (PSD).
Nu în ultimul rând, social-democraţii ar fi vrut în Constituţie introducerea unei măsuri de precauţie pentru a preîntâmpina repetarea „cazului" UNPR. Adică, parlamentarii să-şi piardă mandatul dacă demisionează din partidul sub sigla căruia au intrat în Legislativ.
Vor fi negocieri la sânge
Înainte de a fi chemaţi românii la referendum, trebuie ca proiectul de revizuire a Constituţiei să fie votat, în fiecare Cameră, de cel puţin două treimi dintre senatori şi deputaţi. Dacă nu se ajunge la un consens asupra formei, articolele divergente vor fi tranşate în şedinţă comună prin votul a trei pătrimi dintre parlamentari. În aceste condiţii, este total insuficient numărul aleşilor PDL, UDMR, UNPR şi minorităţilor naţionale, iar proiectul de revizuire nu poate fi adoptat decât prin atragerea de voturi de la PSD şi PNL.
SURSA ROMANIA LIBERA
Nu în ultimul rând, social-democraţii ar fi vrut în Constituţie introducerea unei măsuri de precauţie pentru a preîntâmpina repetarea „cazului" UNPR. Adică, parlamentarii să-şi piardă mandatul dacă demisionează din partidul sub sigla căruia au intrat în Legislativ.
Vor fi negocieri la sânge
Înainte de a fi chemaţi românii la referendum, trebuie ca proiectul de revizuire a Constituţiei să fie votat, în fiecare Cameră, de cel puţin două treimi dintre senatori şi deputaţi. Dacă nu se ajunge la un consens asupra formei, articolele divergente vor fi tranşate în şedinţă comună prin votul a trei pătrimi dintre parlamentari. În aceste condiţii, este total insuficient numărul aleşilor PDL, UDMR, UNPR şi minorităţilor naţionale, iar proiectul de revizuire nu poate fi adoptat decât prin atragerea de voturi de la PSD şi PNL.
SURSA ROMANIA LIBERA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu