Am vazut cu ochii mei si pot sa spun: ca oamenii aia care ies cu
copiii pe umeri in strada sunt pur si simplu iresponsabili. Ca nu ai
voie sa expui un minor intr-un spatiu unde violentele pot izbucni
oricand. Ca televiziunile care invita copii de zece ani in studio pentru
a propaga prin intermediul lor mesaje politice se fac vinovate de grave incalcari ale deontologiei, exploatand cinic inocenta in scopuri propagandistice.
Ca
jurnalisti, reporteri sau comentatori se implica trup si suflet in
sustinerea protestelor dupa care dau fuga la televizor sa "relateze
obiectiv" sau sa denunte oripilati abuzurile fortelor de ordine. Ca sunt
jandarmi care raspund brutal la o violenta animalica, nu din placerea
sadica de a sparge niste capete. Nu ca violentele s-ar justifica in
vreun fel de o parte sau de alta, dar cand vorbim de ele macar sa le
punem corect in pagina.
Ca jurnalisti sau protestatari provoaca
in mod deliberat jandarmii, forteaza nota cat mai agresiv pentru a tipa
apoi strident ca sunt victimele lor, ca sunt bruscati si abuzati exact
ca intr-o dictatura pentru a fi impiedicati sa-si faca meseria. Ca nu e
limpede nici astazi cine coordoneaza grupurile violente de suporteri,
ultrasi si vandali de cartier. In mod evident, provocatorii n-au venit
de capul lor la Universitate nici duminica, 15 ianuarie, cand s-a
declansat bolovaniada, nici joi, 19 ianuarie, cand USL a organizat
mitingul de partid. Ca toata recuzita tot mai profesionista utilizata in
Piata Universitatii nu pare deloc produsul spontan al cetatenilor
nemultumiti. Ca mesajele, lozincile, scandarile suna suspect de
profesionist elaborate.
Ca majoritatea celor aflati in strada
acuza o dictatura inchipuita. Este poate cea mai ridicola exagerare a
mesajelor din Piata Universitatii. Ca adevaratul pericol pentru
democratie este sa pui semnul egal intre dictatura si un inceput de
functionare institutionala, semanand astfel confuzie. Asta dupa ce tot
tu urlai deunazi pe tema disolutiei autoritatii statului. Ca se goleste
de sens un cuvant - dictatura - si se confisca un simbol - Piata
Universitatii.
Ca e o mare diferenta intre ce-i in strada si ce
se vede la televiziunile de stiri. Ca se manipuleaza fara jena prin
imagini luate in asa fel incat lasa impresia unor valuri de revolta
populara, de stadioane care au umplut strazile, desi vorbim in fiecare
seara de cateva sute de oameni. Ca aceste proteste sunt organizate
politic, cel putin incepand cu cele de duminica, 15 ianuarie, si ca e
greu de evaluat cati protestatari neafiliati ies in strada din
convingere.
Ca mesajele de pe Facebook sunt propagate in special
de liberali. Ca presa internationala a incadrat mecanic protestul in
stereotipul revoltelor generate de criza economica desi, in Romania,
revoltele nu seamna nici cu cele din Grecia, cu atat mai putin aduc a
primavara araba, ci se explica intai de toate printr-o sofisticata
mobilizare politica. Ca opozitia a mai incercat revolutii si nu i-a prea
iesit, ca am mai vazut revolte produse mediatic si ca baietii s-au mai
rafinat dupa cateva incercari grosolane.
Ca zeci de activisti de
partid sunt deghizati in simpli cetateni, inseland astfel opinia
publica. Ca or fi destui nemultumiti neafiliati dar ca numarul lor real,
cel putin al celor din strada, e mult mai mic decat cel proiectat de
televiziunile de stiri. Ca diverse revendicari particulare, aiuritor de
diferite si incompatibile, sunt prezentate la pachet drept expresia
saraciei si a marsului fortat prin desertul austeritatii. Ca revolutia
trucata din 2012 n-are nici cea mai mica legatura cu revolta care l-a
dat jos pe Ceausescu. Ca unii au luat-o razna rau de tot elaborand
simpatice utopii anti-capitaliste. Ca n-am vazut prea multe figuri din
sectorul privat prezente la revolutia de platou, ca lipsesc in mod
semnificativ figuri reprezentative din elita societatii. Ele cum de nu
se declara apasate de cumplita dictatura?
Ca exista o baza reala
de nemultumire in crestere dar ca multi dintre cei care ar iesi, poate,
in strada nu accepta sa joace in rolurile distribuite in filmul tot mai
prost transmis live din Piata Universitatii. Ca piata colcaie de mesaje
de o vulgaritate inspaimantatoare, nationalism primitiv (am auzit pe
cineva racnind ca sanatatea se duce de rapa deoarce guvernul a dat-o pe
mana maghiarilor!), sexism feroce, mesaje dezgustatoare cu care orice om
rational sau de minim bun simt nu se poate asocia fara sa se simta pur
si simplu murdarit.
Ca tot felul de insi incearca sa profite
istet de mesajele anti-sistem ca sa iasa putin in fata desi traiesc bine
de pe urma sistemului, sunt parte din el. Ca vezi oameni cu care te-ai
solidariza pe loc, simti toata compasiunea pentru ei dar ca sunt la fel
de numeroase figurile de care iti vine sa fugi mancand pamantul sau sa
le intorci spatele.
Am vazut toate astea cu ochii mei si nu pot sa nu spun.
AUTOR DAN TAPALAGA
SURSA www.hotnews.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu